De aceea Va zic voua: Toate cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca le-ati primit si le veti avea. Iar cand stati de va rugati, iertati orice aveti impotriva cuiva, ca si Tatal vostru Cel din ceruri sa va ierte voua greselile voastre. (Marcu 11, 24-25).
În zona insulei Miyake situată la sud de capitala Japoniei, Tokyo, s-a produs un cutremur de 6,2, a anunţat Serviciul Meteorologic al ţării.
Epicentrul cutremurului s-a aflat la o adâncime de 20 de kilometri. Cutremurul s-a resimţit în prefecturile Tokyo, Thiba, Kanagawa, Shizuoko, Nagano şi altele. Nu există informaţii referitoare la victime şi distrugeri.
Inginerul Sonny White, care lucrează în cadrul Agenţiei Spaţiale Americane (NASA) a oferit un scurt interviu la emisiunea „Bloomberg West” de la postul de televiziune Bloomberg TV, în care vorbeşte despre studiul şi proiectarea unor dispozitive „warp” de propulsie a navelor cosmice, care sunt capabile să imprime o viteză mai mare decât cea a luminii. Aceasta ar face ca deplasările interstelare să dureze un timp mult mai scurt. De pildă, distanţa până la sistemul Alpha Centauri – care este de aproximativ 4 ani-lumină – ar fi parcursă în câteva săptămâni sau cel mult luni.
White descrie sistemele „warp” de propulsie printr-o comparaţie cu situaţia dintr-un aeroport, în care oamenii se deplasează spre diferite porţi de îmbarcare. Unii dintre ei merg pe jos către acestea; alţii, însă, merg pe banda rulantă, care se deplasează mai repede. Toţi oamenii sunt la acelaşi nivel şi par că se deplasează cu aceleaşi mijloace, dar totuşi unii merg mai repede ca alţii. Aceeaşi distanţă este deci acoperită printr-un „artificiu” într-un timp mult mai scurt.
Studiile în laboratoarele NASA se concentrează pe elaborarea teoriei de calcul matematic, pentru a fundamenta ştiinţific această nouă tehnologie. Când va intra ea efectiv în producţie? Nu ştim, dar este clar că, dacă ar fi să ne luăm după „ritmul” în care NASA ne-a servit până acum informaţiile şi „descoperirile” din spaţiul extraterestru, acest lucru nu se va petrece prea curând. Sonny White avansează chiar o cifră ce are darul să ne liniştească pe deplin: 100-200 de ani de acum înainte.
Afirmaţiile inginerului NASA pot fi urmărite aici:
În decursul săptămânii care a trecut, trei bănci mari: ING, RABO şi SNS s-au confruntat simultan cu defecţiuni informatice majore, care au condus la închiderea temporară a instrumentelor lor de tranzacţionare online.
O asemenea situație nu are precedent. Deşi conducerile celor trei bănci s-au grăbit să anunţe că defecţiunile respective nu au legătură unele cu altele, totuşi şansa ca ele să fi fost o coincidenţă este aproape nulă. Pe de altă parte, sunt mulţi cei care afirmă în ultimii ani că „problemele computerelor” vor constitui scuza perfectă pentru elita mondială de a intra într-o vacanţă bancară prelungită, timp în care să „reorganizeze” întregul sistem financiar al lumii.
Problemele băncii ING sunt cele mai mari. ING reprezintă una dintre cele mai impunătoare bănci din Europa, cu un deficit ce depăşeşte 1 trilion de dolari. Din acest punct de vedere ea este, actualmente, precum „un mort viu”. Este un fel de banca-zombie susţinută de linii de credit masive, care sunt asigurate de Banca Centrală Europeană (BCE). ING se bizuie de asemenea pe sprijinul depunerilor populaţiei olandeze. Banca are o datorie de 40 de miliarde faţă de guvernul spaniol şi alte câteva sute de miliarde în evidenţa ascunsă a portofoliului ei real, dar nedeclarat. Evident, toate acestea ar „vaporiza” instantaneu economia Olandei, dacă ar fi ca aceasta să susţină printr-un ajutor financiar banca ING, atunci când ea se va prăbuşi.
Economia olandeză este una dintre cele mai slabe din lume în termeni de datorie. Oricât de mult ar munci olandezii, eternele datorii şi dobânzile mereu crescătoare condamnă practic ţara la sclavie fără sfârșit, întocmai ca în cazul SUA. Aceasta este „eficiența” sistemului financiar actual, acestea sunt „bunele intenţii” ale bancherilor moderni în ceea ce priveşte omenirea.
Având în vedere această situaţie şi precedentul dezastrului bancar din Cipru, este limpede că elita malefică a lumii doreşte o prăbuşire a sistemului financiar, pentru ca acesta să fie urmat de o cruntă depresiune economică, din care mai apoi ea să iasă mult mai înstărită decât în prezent, având în plus un control deplin asupra populaţiei. Acest „scenariu” n-ar trebui să ne mire, având în vedere „crizele” economice anterioare ale lumii, dintre care Marea Depresiune Economică din anii ’30 reprezinta un bun exemplu. Tocmai de aceea, un sfat pare să se impună din ce în ce mai mult într-un mod imperativ, pentru cei dispuşi să-l ia în considerare: retragerea economiilor din bănci. Este din ce în ce mai greu să găseşti un depozitar sigur în aceste zile, dar totuşi e mai bine ca banii să fie scoşi la timp din bănci, înainte ca ele să falimenteze.
Ne-am putea întreba: de ce doreşte elita malefică a „Iluminaţilor” să-şi doboare propriile bănci? Răspunsul, în opinia noastră, ar fi că în realitate acestor ființe abominabile nu le pasă prea mult de prăbușirea sistemului bancar, întrucât toate marile bănci se deţin una pe cealaltă; astfel, depozitele rămân garantate, chiar dacă unele dintre ele cad. În plus, primele care vor cădea vor fi băncile mici, cu sprijinul generos al unor organisme internaţionale sau al Rezervei Federale a SUA şi chiar a populaţiei cuprinse de panică.
Prin urmare, „defectarea” computerelor în cazul a tot mai multe bănci în lume (din America şi din Europa) pare să semnifice în realitate un „exerciţiu”, care a început cu o ţară modestă în ceea ce priveşte economia (Cipru), continuă acum cu o economie de putere medie (care este Olanda) şi probabil se pregăteşte să atace o ţară cu o economie foarte mare în viitorul apropiat, posibil chiar SUA, care pare a fi „ţinta” principală în tot acest angrenaj. În urmă cu două săptămâni, marea banca new-yorkeză Chase Manhattan s-a confruntat de asemenea cu mari probleme, când brusc toate conturile clienţilor ei au devenit zero. De notat că exact acelaşi lucru s-a petrecut şi în cazul marii bănci ING.
SUA par totuşi să se menţină în echilibru, deoarece Banca Rezervei Federale printează cu disperare dolari, cuprinsă de un fel de demență financiară, pentru a suplini deficitele enorme de balanţă ale băncilor sale din întreaga lume. Numai în ultima perioadă ea a infuzat pe piață peste 16 trilioane de dolari. Aceşti bani nu au intrat practic niciodată în circuitul economic real al lumii, deoarece au fost folosiţi pe post de capital pentru a înlocui pierderile înregistrate de ipotecile neperformante din anul 2008. Prin urmare, imensa sumă de bani nu a putut fi resimţită ca inflaţie şi din această cauză dolarul nu s-a devalorizat în mod vizibil până în momentul de faţă.
Însă această situaţie a ajuns la capăt şi la următoarea rundă există aproape certitudinea că se va petrece ceva „mortal” din punct de vedere bancar la nivel mondial. Lumea bancară pare să fi înnebunit: stocurile de mărfuri sunt cele mai mari din istorie, bancherii demisionează pe capete în întreaga lume sau sunt arestaţi, in Cipru băncile au dat faliment, iar acum apar erori din ce în ce mai dese de sistem informatic în circuitul bancar. Este clar că ceva se pregăteşte şi că acest „ceva” este gigantic.
În pământ au fost dintotdeauna sesizate găuri, unele superficiale, altele foarte adânci. Totuşi, în ultimii câţiva ani, pe teritoriul Americii atât numărul cât şi adâncimea lor a crescut în mod considerabil. Aşadar, de unde vin aceste găuri uriaşe? Ce anume le provoacă? Şi, mai ales, de ce apar ele cu predominanţă pe teritoriul Statelor Unite ale Americii?
Una dintre explicaţii ar fi aceea că se petrece ceva cu scoarţa planetei noastre. „Experţii” dau vina pentru apariţia acestor găuri înfricoşătoare pe cauze cum ar fi alunecarea pământului, solul acid, construcţiile noi, conductele de apă care s-au spart şi au slăbit rezistenta pământului, minele de cărbune, folosire nechibzuită a solului, lungi perioade de secetă urmate de ploi abundente sau dispariţia pânzei freatice de apă. Totuşi, merită să ne întrebam: înţeleg aceşti „experţi” cu adevărat ceea ce se petrece de fapt cu crusta Pământului? Cunosc ei care este cauza reală a apariţiei acestor găuri înfricoşătoare în sol?
Cu câteva zile în urmă, Jeffrey Bush, un rezident american ce trăia în Tampa, Florida, a murit fiind înghiţit brusc de o gaură imensă ce a apărut deodată în pământ. Gaura a absorbit o mare parte din casă, care a trebuit să fie repede abandonată. Autorităţile admit faptul că Jeffrey probabil nu va fi găsit niciodată. Acest gen de lucruri nu poate fi în niciun caz considerat ca „normal”. Dacă incidentul din Florida ar fi fost unul izolat, atunci el nu ar fi îngrijorat prea mult; adevărul însă este că în ultima perioadă au început să apară tot mai des astfel de găuri inexplicabile în pământ, care înghit tot ceea ce se află deasupra lor. Unele păreri avansează ipoteza că aceasta ar putea fi un semn pentru faptul că scoarţa Pământului suferă deja transformări majore. Florida a fost întotdeauna o zonă cu risc pentru astfel de fenomene geologice, însă cazurile de acest gen au crescut atât de mult, încât statisticile ne arată o dublare a asigurărilor legate de apariţia găurilor în pământ între anii 2006 şi 2009.
Scepticii ar putea obiecta că, indiferent de frecvența acestor asigurări, Florida este o zonă „cu risc” în această direcţie şi din această cauză, chiar dacă numărul cazurilor a crescut, acest lucru nu reprezintă o problemă. Totuşi, cum se explică manifestarea acestui fenomen şi în alte zone, despre care se ştie că nu s-au confruntat niciodată până acum cu aşa ceva? Unul dintre cele mai elocvente exemple în această direcţie este Harrisburg, Pennsylvania. În acea zonă, în ultimele luni au apărut zeci şi zeci de astfel de găuri, care aparent nu au nicio explicaţie viabilă. Municipalitatea este depăşită de situaţie şi comunitatea nu are bani pentru a putea repara toate daunele provocate de aceste găuri imense care au apărut peste noapte. Oraşul este pur şi simplu „ciuruit” de 41 de găuri, multe dintre ele apărute în mijlocul străzilor, iar refacerea infrastructurii ar implica fonduri uriaşe.
Scepticii, din nou, ar putea spune că de-a lungul timpului au existat multe oraşe în SUA, care au suferit „neplăceri” prin apariţia găurilor mari în pământ şi că, prin urmare, astfel de incidente se încadrează în „normalitate”. De pildă, recent în statul Ohio a apărut o gaură în pământ cu o suprafaţă cât patru terenuri de fotbal şi adâncă de aproximativ zece metri. Aceasta a determinat ca autostrada statală 516 să fie închisă, iar autorităţile estimează că aceasta va rămâne aşa timp de încă multe luni de acum înainte. Apoi este gaura gigantică ce a apărut în Louisiana anul trecut, care acum are peste 200 de metri în diametru. Recent, găuri largi în pământ au forţat închiderea mai multor drumuri importante de acces în New Jersey şi în Arizona. Problema e că astfel de găuri au început să apară zilnic în SUA, astfel încât oamenii cu greu le mai ţin evidenţa şi chiar au tendinţa să nu le mai acorde prea mare importanţă. Fotografii ale unora dintre cele mai „spectaculoase” astfel de găuri pot fi văzute aici:
Din nefericire, astfel de găuri uriaşe nu au apărut doar în Statele Unite ale Americii, ci de asemenea şi în alte părţi ale lumii. De pildă, în anul 2010 în Guatemala a apărut o gaură în pământ cu adâncimea unui bloc de 30 de etaje. Venezuela pare să fie şi ea „vizata” de „șvaițerul terestru”; în ultimii ani ea a fost „perforată” de mai multe găuri, al căror diametru este uneori mai mare de 300 de metri.
China este şi ea o „destinaţie apocaliptică” în ceea ce priveşte marile găuri din pământ. Fotografia următoare este înfricoşătoare (Lianyuan, provincia Hunan) şi ea reprezintă una dintre cele peste 20 de găuri care au apărut în satul respectiv în ultimele luni:
Clipul video care acompaniază această fotografie poate fi un exemplu asupra modului în care se petrec lucrurile atunci când apare o astfel de gaură în pământ.
Fenomenul nu reprezintă doar simple surpări de pământ. Găurile uriaşe ce apar intempestiv înghit case, clădiri, maşini, şosele şi uneori chiar şi oameni. Deocamdată, nimeni nu a oferit o explicaţie pertinentă, dar apare tot mai des ideea că totul poate să facă parte dintr-un proces de transformare în care a intrat scoarţa Pământului.
Un mini-sistem solar va intra in propriul nostru sistem solar spre sfarsitul anului 2013
Astrofizicianul Jim McCanney afirmă faptul că începând cu sfârşitul lunii iunie a acestui an, în sistemul nostru solar va începe să pătrundă un alt „mini-sistem solar’’, format din comete, meteoriţi şi praf cosmic.
Detalii sunt oferite de cei de la Learmonth Solar Observatory din Australia, care lucrează în cadrul proiectului Wormwood. Toate dotările acelei facilităţi au fost făcute în anul 2003.
Interesant este ca în Biblie apare scris: „Al treilea înger a sunat din trompeta lui şi atunci o mare stea, strălucind cu putere, a căzut din cer peste o treime dintre râuri şi ape – numele ei este ‚pelin’ [wormwood]”. (Apocalipsa 8:10-11). Într-o redare generală, ca traducere, în Biblie apare: „La a treia trâmbiță, a treia parte din apele dulci se vor face amare și mulți oameni vor muri din cauza acestor ape.”
Este doar o asociere de nume, însă ciudată e şi asocierea cu specificul domeniului: o posibilă ameninţare din spaţiu. Să vedem dacă şi câte din toate acestea se vor petrece în lunile care vor urma.
Stiinta moderna afirma ca o noua rasa de oameni a aparut pe Pamant
Oamenii de ştiinţă au făcut o descoperire extraordinară şi totodată neaşteptată, observând o serie largă de mutaţii genetice necunoscute ce se manifestă în genomul uman. „Îngrijorător” pentru cercetători este faptul că aceste mutaţii nu provin din laboratoare sau din proiecte guvernamentale secrete, ci ele sunt produsul unei evoluţii naturale, dar neaşteptate a oamenilor.
Descoperirea a fost făcută în urma unui studiu realizat de Universitatea Cornell şi Universitatea din California. Savanţii au studiat 202 gene la 14 002 oameni. Genomul uman conţine aproximativ 3 miliarde de perechi de gene fundamentale, dintre care au fost studiate 864 000, ceea ce reprezintă doar o mică fracţie din total.
Iniţial, s-a crezut că anomaliile genetice sunt cauzate de radiaţii, de viruşi, ori de chimicale. A fost de asemenea introdus încă un factor care se pare că afectează mutaţiile: suprapopularea planetei, ceea ce ar explica numărul mare de variaţii genetice ale oamenilor.
Profesorul Darren Kessner este optimist cu privire la aceste mutaţii şi vede problema într-un mod benefic. El a sugerat chiar că printre oameni vor aparea în curând anumite fiinţe înzestrate cu puteri supranaturale, în genul celor manifestate de eroii seriei de filme X-Men.
Apariţia acestor mutaţii poate naşte în unele persoane reacţii adverse, iar pe altele le poate face să coabiteze în mod armonios cu natura şi să se dezvolte. Dacă aceste mutaţii cresc însă în mod dramatic ca număr, ne punem întrebarea ce ar putea urma atunci...
Fizicianul Charles Hall, expert în fizică nucleară şi consultant al Forţelor Armate ale SUA în probleme legate de meteorologie este totodată un reputat autor de lucrări de specialitate. În ultimele luni el a susţinut un şir de conferinţe în Australia, în care a oferit detalii în ceea ce priveşte contactul pe care oficiali ai Pentagonului l-au avut cu o anumită specie de extratereştri umanoizi şi legăturile care au fost stabilite cu aceştia pe o perioadă de mai mulţi ani. Hall a precizat de asemenea că membrii acelei specii de extratereştri s-au infiltrat printre oameni în Las Vegas, fără să dea nimic de bănuit, deşi anumite particularităţi fiziologice (de pildă, culoarea pielii, care era foarte albă) ar fi putut să ridice anumite probleme.
„În 1964, când ocupăm postul de meteorolog la Bază Militară Nellis din Nevada, am fost martorul întâlnirii dintre oficiali militari americani şi un grup de extratereştri misterioşi, care erau umanoizi, înalţi şi aveau pielea de culoare foarte albă.” Fizicianul nu se limitează însă doar la aceste declaratii-şoc, ci el face de asemenea unele precizări indirecte şi despre stadiul la care se află ştiinţa oficială actuală: „Navele acelor extratereştri erau capabile să călătorească cu viteze mai mari decât viteza luminii. Einstein a greşit în ceea ce priveşte relativitatea.”
Charles Hall nu este singurul care a făcut astfel de afirmaţii surprinzătoare; dovezile se află însă la multe zeci de metri în adâncul munţilor sau al solului planetei, în baze militare foarte bine păzite, astfel încât din nefericire accesul public este deocamdată doar o himeră.
Hall precizează de altfel că în incinta bazei Nellis nu erau permise absolut deloc aparatele de fotografiat sau de filmat; în prezent, baza ca atare a fost ştearsă de pe hartă, astfel încât nimeni nu cunoaşte, aparent, locaţia precisă a acesteia şi cu atât mai puţin la ce anume serveşte ea acum.
Grupul de extratereştri albi pe care i-a văzut Hall era format din cinci persoane: trei femei şi doi bărbaţi. El a spus: „Atunci când îi întâlneşti pe „cei albi şi înalţi” rămâi oarecum şocat, pentru că nu eşti sigur dacă te afli în faţa unor fantome sau a unor îngeri.” Charles Hall a mai adăugat că el a avut contact cu trei tipuri de extratereştri: „cei albi şi înalţi” (aproximativ 2,5 metri înălţime); „micii cenusii-portocalii”; şi tipul „norvegian cu 24 de dinţi”, cunoscuţi şi ca „marii blonzi”, care arata aproape identic cu oamenii de pe Pământ şi în plus vorbesc foarte bine limba engleză.
Toate aceste grupuri de extratereştri purtau discuţii cu oficialii noştri în special pe marginea transferului de tehnologie. Charles Hall a descris toate acestea într-o carte SF, pentru a păstra astfel într-o anumită măsură angajamentele pe care şi le-a asumat, precum şi identitatea celor care au fost implicaţi în acele evenimente. El a precizat însă că tot ceea ce a scris în cartea sa este pe deplin adevărat. Hall a spus că armata SUA nu a dorit să facă public nimic din subiectul ET deoarece a considerat că omenirea nu era pregătită „din punct de vedere emoţional” pentru a face faţă unei astfel de provocări la nivel planetar.
Conferinţa pe această temă poate fi urmărită în clipul video de mai jos:
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
