Longevitatea reprezintă o chestiune care ţine mai mult de gene şi de ereditate decât de stilul de viaţă şi de regimul alimentar, potrivit unui studiu realizat recent de cercetătorii israelieni, publicat în revista Societăţii americane de geriatrie.
Longevitatea, o chestiune care ţine mai mult de gene decât de stilul de viaţă (Imagine: Shutterstock/Publimedia)
Oamenii de ştiinţă au realizat acest studiu pe un eşantion de 477 de evrei aşkenazi, cu vârstele cuprinse în intervalul 95-122 de ani, care trăiesc singuri. Aproximativ 75% dintre participanţi erau femei.
Populaţia de evrei aşkenazi a fost aleasă deoarece ea este "mai uniformă decât altele din punct de vedere genetic, ceea ce face mai uşoară descoperirea genelor diferite", au explicat autorii studiului.
În ansamblu, persoanele în vârstă din acest grup aveau stiluri de viaţă similare cu media populaţiei, în ceea ce priveşte raportul greutate/ înălţime, regimul exerciţiilor fizice, regimul alimentar şi fumatul.
Comparaţiile au fost făcute cu un eşantion de 3.164 de persoane născute în aceeaşi perioadă cu persoanele din grupul de studiu şi au fost realizate între anii 1971 şi 1975 în cadrul unui studiu naţional despre sănătate şi nutriţie.
Rezultatele au arătat faptul că persoanele care au trăit cel mai mult au consumat mai mult alcool şi au făcut mai puţin sport în comparaţie cu media generală. Circa 24% dintre bărbaţii care au trăit cel mai mult au consumat alcool în fiecare zi, comparativ cu procentul de 22% înregistrat în media populaţiei masculine, iar 43% dintre ei au făcut cu regularitate exerciţii fizice, comparativ cu procentul de 57% înregistrat în media populaţiei masculine.
"Acest studiu sugerează faptul că persoanele care trăiesc cel puţin 100 de ani trebuie să posede anumite gene de longevitate suplimentară care le servesc drept protecţie contra efectelor nocive ale unui mod de viaţă puţin sănătos", a declarat Nir Barzilai, directorul Institute for Aging Research din cadrul Universităţii Yeshiva din New York, unul dintre principalii autori ai studiului.
Populaţia de evrei aşkenazi a fost aleasă deoarece ea este "mai uniformă decât altele din punct de vedere genetic, ceea ce face mai uşoară descoperirea genelor diferite", au explicat autorii studiului.
În ansamblu, persoanele în vârstă din acest grup aveau stiluri de viaţă similare cu media populaţiei, în ceea ce priveşte raportul greutate/ înălţime, regimul exerciţiilor fizice, regimul alimentar şi fumatul.
Comparaţiile au fost făcute cu un eşantion de 3.164 de persoane născute în aceeaşi perioadă cu persoanele din grupul de studiu şi au fost realizate între anii 1971 şi 1975 în cadrul unui studiu naţional despre sănătate şi nutriţie.
Rezultatele au arătat faptul că persoanele care au trăit cel mai mult au consumat mai mult alcool şi au făcut mai puţin sport în comparaţie cu media generală. Circa 24% dintre bărbaţii care au trăit cel mai mult au consumat alcool în fiecare zi, comparativ cu procentul de 22% înregistrat în media populaţiei masculine, iar 43% dintre ei au făcut cu regularitate exerciţii fizice, comparativ cu procentul de 57% înregistrat în media populaţiei masculine.
"Acest studiu sugerează faptul că persoanele care trăiesc cel puţin 100 de ani trebuie să posede anumite gene de longevitate suplimentară care le servesc drept protecţie contra efectelor nocive ale unui mod de viaţă puţin sănătos", a declarat Nir Barzilai, directorul Institute for Aging Research din cadrul Universităţii Yeshiva din New York, unul dintre principalii autori ai studiului.
"Deşi acest studiu a dovedit faptul că persoanele «centenare» pot fi obeze, pot să fumeze şi să nu facă sport, acest stil de viaţă nu este deloc recomandat pentru cei mai mulţi dintre oamenii care nu prezintă cazuri de longevitate deosebită în familiile lor", a concluzionat Nir Barzilai.
Sursa: mediafax.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu