Satelitul natural al Pământului, Luna, s-a format mai târziu decât se credea până acum, conform unui nou studiu publicat de o echipă de cercetători americani.
Principala teorie privind originea Lunii susţine că aceasta s-a format în urma unui impact masiv între un obiect cosmic de dimensiunile unei planete şi planeta Pământ (aflată încă în starea de formare). Energia acestui impact a fost suficient de puternică încât Luna s-a format din materialul topit aruncat în spaţiu. Pe măsură ce Luna s-a răcit, această magmă s-a solidificat în mai multe componente minerale.
O analiză a unor roci lunare despre care se crede că au ca sursă magma din care s-a format satelitul Terrei a permis oamenilor de ştiinţă să ofere o nouă estimare a vârstei Lunii.
Conform acestei teorii privind formarea Lunii, un tip de rocă intitulată "anortosit ferroan" (FAN) este cel mai vechi tip de rocă din crusta satelitului planetei noastre. Până acum, oamenii de ştiinţă nu au reuşit să dateze cu succes acest tip de rocă. Acum, o echipă formată din oameni de ştiinţă de la Unviersitatea din Copenhaga, Universitatea Carnegie din SUA şi de la Laboratorul Naţional Lawrence Lviermore din SUA a reuşit să folosească noi tehnici de datare pentru a determina vârsta unei roci de tip FAN.
Echipa de cercetători a analizat izotopii de plumb şi de neodimiu din această rocă, aflând astfel că vechimea acesteia este de 4.36 miliarde de ani. Până acum, oamenii de ştiinţă credeau că Luna este aproximativ la fel de "bătrână" ca sistemul nostru solar, adică că are o vârstă de 4.568 miliarde de ani.
Noua vârstă estimată pentru satelitul natural al Pământului este similară cu cea a celor mai vechi minerale terestre descoperite până acum (zirconiul din vestul Australiei), sugerând că elementele cele mai vechi ale crustelor terestre şi lunare s-au format în acelaşi timp, imediat după impactul gigant.
"Vârsta extraordinar de tânără a acestor roci lunare arată că fie Luna s-a solidificat mult mai târziu decât se credea până acum, sau că trebuie să modificăm tot ceea ce credeam că am înţeles până acum despre istoria geochimică a Lunii", susţine unul dintre cercetătorii care au efectuat acest studiu.
Sursa: Eurekalert
O analiză a unor roci lunare despre care se crede că au ca sursă magma din care s-a format satelitul Terrei a permis oamenilor de ştiinţă să ofere o nouă estimare a vârstei Lunii.
Conform acestei teorii privind formarea Lunii, un tip de rocă intitulată "anortosit ferroan" (FAN) este cel mai vechi tip de rocă din crusta satelitului planetei noastre. Până acum, oamenii de ştiinţă nu au reuşit să dateze cu succes acest tip de rocă. Acum, o echipă formată din oameni de ştiinţă de la Unviersitatea din Copenhaga, Universitatea Carnegie din SUA şi de la Laboratorul Naţional Lawrence Lviermore din SUA a reuşit să folosească noi tehnici de datare pentru a determina vârsta unei roci de tip FAN.
Echipa de cercetători a analizat izotopii de plumb şi de neodimiu din această rocă, aflând astfel că vechimea acesteia este de 4.36 miliarde de ani. Până acum, oamenii de ştiinţă credeau că Luna este aproximativ la fel de "bătrână" ca sistemul nostru solar, adică că are o vârstă de 4.568 miliarde de ani.
Noua vârstă estimată pentru satelitul natural al Pământului este similară cu cea a celor mai vechi minerale terestre descoperite până acum (zirconiul din vestul Australiei), sugerând că elementele cele mai vechi ale crustelor terestre şi lunare s-au format în acelaşi timp, imediat după impactul gigant.
"Vârsta extraordinar de tânără a acestor roci lunare arată că fie Luna s-a solidificat mult mai târziu decât se credea până acum, sau că trebuie să modificăm tot ceea ce credeam că am înţeles până acum despre istoria geochimică a Lunii", susţine unul dintre cercetătorii care au efectuat acest studiu.
Sursa: Eurekalert
Sursa: descopera.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu