Un nou studiu arată că puii de maimuţă care au fost despărţiţi de mame la vârste fragede au crescut devenind neliniştiţi şi nesociabili. Cercetătorii au descoperit că despărţirea de mamă le produce puilor de maimuţă modificări ireversibile la nivelul creierului, oamenii de ştiinţă afirmând că aceleaşi lucru ar putea fi valabil şi în cazul oamenilor.
Raportul publicat săptămâna aceasta în jurnalul ştiinţific Proceedings of the National Academy of Sciences relevă faptul că puii de maimuţă rhesus nu se refac niciodată pe deplin de pe urma stresului de a fi despărţiţi de mamă la naştere.
Anumiţi pui de maimuţă au fost despărţiţi de mamele lor atunci când acestea erau lipsite de experienţă, dacă acestea nu aveau lapte cu care să-şi hrănească puii sau dacă puiul nu ar fi supravieţuit din cauza vremii nefavorabile.
Cercetătorii au descoperit că şi după o perioadă de trei ani de la separarea de mamă, perioadă în care puii au dus o viaţă socială normală, nivelul cortizolului (hormonul care este secretat în situaţii stresante pentru a mobiliza rezervele de energie) rămâne foarte scăzut. Astfel, corpul puilor despărţiţi de mame reacţionează mai greu la evenimentele stresante.
Îngrijorător, spun specialiştii, este faptul că stresul continuu şi eliberarea prelungită de cortizol poate duce la afectarea dezvoltării unor regiuni ale creierului. Mai mult, rezultatele studiului par şă fie asemănătoare şi în cazul oamenilor, unde studii similare au dezvăluit că există legături între greutăţile întâmpinate în copilărie şi nivelul de stres la maturitate.
Specialiştii spun că cortizolul şi sistemul imunitar sunt strâns legate între ele. Datorită faptului că aceste sisteme încep să se dezvolte de la începutul vieţii, stresul are un impact major asupra lor. Cortizolul este un antiinflamator puternic, iar un nivel scăzut al său determină inflamaţii severe care pot da naştere bolilor cardiovasculare sau mentale şi diabetului de tip 2.
Se pare că atât la maimuţe, cât şi la oameni, stresul din copilărie poate determina probleme grave de comportament şi de sănătate, care pot fi doar parţial reparate la maturitate.
“Cercetarea este extrem de importantă, pentru că ne permite să înţelegem sursele multor probleme, iar odată înţelese cauzele, putem căuta un leac”, a explicat Dr. Andrea Danese de la King’s College din Londra, co-autor al studiului.
Sursa: BBC News
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu