O NOUĂ RECESIUNE ECONOMICĂ. Nouriel Roubini spune că "furtuna perfectă" e mai aproape decât credea, ROMÂNIA are încă impresia că ECONOMIA "DUDUIE" în 2012

Economia globală ar putea intra din nou în recesiune, mult mai repede decât se estimase până acum.

Economia globală ar putea intra din nou în recesiune, mult mai repede decât se estimase până acum. Noua dilemă economică este cum poate un stat să îşi asigure o creştere economică suficient de sănătoasă pentru a evita o nouă recesiune, în condiţiile în care este supraîndatorat, în care băncile au portofolii departe de a fi performante şi creditarea este blocată, scrie presa străină.
Nouriel Roubini, profesorul de economie care a prevestit criza financiară din 2008, a declarat, într-un interviu acordat marţi, că dacă până acum două-trei luni credea că "furtuna perfectă" va avea loc în 2013. Acum însă, "slăbiciunea economiei SUA, a zonei euro şi a Marii Britanii, a devenit evidentă, astfel că scăderea (economică, n. r.) va avea loc mai repede", a explicat Roubini, conform Bloomberg.

"Punctul culminant ar putea fi atins în 2013 sau chiar mai devreme. Depinde foarte mult de instrumentele de politică monetară avute la dispoziţie (de către state, n.r.)", a adăugat el.
La incapacitatea economiei SUA de a crea noi locuri de muncă, deci de a putea miza pe o creştere a consumului, respectiv o evoluţie mai bună a PIB, se adaugă şi tensiunile din zona euro, care par a fi mai mari ca niciodată. De cealaltă parte a oceanului, Curtea Constituţională din Germania tocmai a limitat puterea Guvernului de a sprijini fondurile folosite pentru salvarea financiară a unor state precum Grecia sau Portugalia iar guvernul de la Atena este acuzat de unele voci că nu va respecta condiţiile impuse de UE şi FMI pentru a fi salvat.
Băncile din SUA se tem că ar putea fi afectate de problemele celor din Europa
Neîncrederea se resimte însă cel mai puternic în cadrul sistemului bancar. "În timp ce Europa se luptă să limiteze impactul crizei datoriilor suverane, cea mai mare frică de pe continent este că unele bănci, importante, ar putea cădea, ceea ce ar putea crea pe pieţele financiare o panică similară cu cea apărută după falimentul Lehman, în septembrie 2008", scrie New York Times. Rezultatul acestei situaţii este că instituţiile financiare americane, care dispun încă de cantităţi mari de lichiditate, din ajutoarele de stat primite până acum, evită să acorde împrumuturi pe termen scurt.
Graficele neîncrederii din sistemul bancar european. De la stânga la dreapta: creşterea dobânzii la care băncile se împrumută între ele, creşterea depozitelor pe care băncile le fac la Banca Centrală Europeană, scăderea indicelui bursier S&P Euro Financials (care reflectă evoluţia celor mai importante companii financiare din Europa) şi scăderea indicelui S&P 500 (care reflectă evoluţia celor mai importante companii listate pe bursa din New York)

Sursă: New York Times
Pe harta economică mondială România "nu contează", după cum explică unii economişti locali. În cazul în care previziunile lui Roubini se adeveresc însă şi marile economii din UE dar şi SUA reintră în recesiune, economia locală va reintra, la rândul ei, aproape sigur în zona de scădere economică.
"Noi depindem de celelalte state. Tot ceea ce putem face în acest sens este să păstrăm stabilitatea internă, respectiv să respectăm angajamentele luate faţă de FMI, CE şi Banca Mondială, mai ales în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Ajustarea deficitului bugetar trebuie să continue", a declarat pentru gândul Lucian Croitoru (Foto), consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. "În ceea ce priveşte celelalte reforme asumate, cum ar fi introducerea managementului privat la companiile de stat, ele sunt deja scrise - trebuie doar să fie şi făcute", a adăugat el.
În ceea ce priveşte problemele din zona euro, într-un articol de opinie publicat recent în Ziarul Financiar, consilierul guvernatorului BNR a explicat că "Cvasigeneralizarea ideii că nu mai există instrumente de politică eficiente privind creşterea economică - inclusiv într-un număr important de state din zona euro - are un efect pervers. Ea concentrează atenţia pieţelor pe indicatorii care anticipează creşterea/scăderea economiei şi exacerbează importanţa veştilor negative".
În primele şase luni ale acestui an economia locală, PIB, a crescut cu 1,6% faţă de perioada similară din 2010, ceea ce pare a garanta că în acest an România va avea creştere economică, deşi nu neapărat una de 1,5% din PIB, estimare pe care a fost construit bugetul anul acesta. O creştere economică de 3,5%-4% din PIB însă, aşa cum prognozează Guvernul, pare din ce în ce mai greu de atins.

Sursă: INS
Economistul-şef al BCR: "Estimarea de creştere economică de 4% din PIB anul viitor este prea mare în condiţiile actuale"
"Anul acesta vom avea creştere economică. Că va fi 1% din PIB sau 1,5% din PIB rămâne de văzut. Este clar însă, în condiţiile actuale, că estimarea de creştere economică de 4% din PIB anul viitor este prea mare în condiţiile actuale. Ea trebuie scăzută, pentru a construi un buget cât mai realist anul viitor", a declarat pentru gândul Lucian Anghel (Foto), economist-şef al BCR.
De altfel, premierul Emil Boc, a subliniat recent că dacă se menţine ritmul reformelor şi al atragerii fondurilor europene se poate asigura o creştere economică de 3,5% din PIB anul viitor, însă cu o mare condiţie: "depinde foarte mult de ceea ce se întâmplă în zona euro, în Europa, în America şi în alte părţi ale lumii, pentru ca aceste prognoze ale noastre să devină certe".
Un ton precaut are şi cel mai recent raport al ING, publicat miercuri. După ce economiştii băncii precizează că motoarele de creştere în trimestrele precedente au fost agricultura, în trimestrul IV al 2010 şi industria în primele trei luni ale acestui an, ei adaugă faptul că, după părerea lor, "revenirea economică este foarte fragilă".
"Putem să ne aşteptăm la o contribuţie consistentă din partea agriculturii în trimestrul III al acestui an, poate şi în trimestrul al IV-lea, ceea ce ar putea sugera că avântul economic se va menţine pe termen scurt", precizează, în raport, Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING România.
"Date fiind motivele prezentate mai sus, există cu siguranţă riscul unei creşteri economice mai slabe în 2012. În momentul de faţă estimarea noastră este de 2,9% din PIB (am estimat o evoluţie mai slabă a industriei şi una normală a agriculturii)", a concluzionat Chideşciuc.
Marele avantaj al României: proiectele de infrastructură din fonduri UE
Soluţii pentru ca România să atenueze, pe cât posibil, o eventuală nouă intrare în recesiune a Europei, există, respectiv angajamentele faţă de FMI, însă trebuie să şi fie puse în practică, sau continuate, acolo unde cazul. "Avem nişte <airbag-uri>. Mă refer la proiectele de infrastructură, în special la cele finanţate din fonduri europene. Dacă le-am implementa, dacă le-am construi, am atenua mult din eventualul şoc. Absorbţia fondurilor europene a crescut cu 260% în primele şase luni ale acestui an. Baza de raportare este foarte mică, este adevărat, dar dacă se păstrează ritmul vom putea absorbi integral fondurile, ceea ce este un avantaj major", este de părere Anghel.
La capitolul reforme însă, Guvernul Boc are în acest moment restanţe serioase, cel puţin ţinând cont de termenele asumate faţă de FMI. Executivul nu a redus la zero datoriile către mediul privat, nu a prezentat un plan concret privind introducerea managementului privat în companiile de stat şi nici nu a reuşit să continue privatizarea Petrom. Mai mult decât atât, Guvernul, prin vocea premierului Emil Boc, nu a implementat încă legea salarizării unice, cărei vrea să îi mai aducă anumite modificări.
Articol de de Victor ROTARIU
Sursa: gandul.info