CAYCE SI ATLANTIDA

Acest articol apartine blogului Enigme....

Edgar Cayce,

marele medium american, a adus la inceputul secolului 20, revelatii non

conformiste privind Atlantida, continentul disparut. In lecturile sale, el a

povestit mai intai, ca “cu o suta de mii

de ani inainte de Berbec in India, locuitorii Atlantidei au cunoscut

despartirea fiintelor (…) in entitati (…) barbat si femeie, sau indivizi.”

Altfel spus,

conform lui, primii atlanti au fost androgini. Mitul androgin nu este oare una

din temele fundamentale ale literaturii mistice? Jung a facut din acest mit

unul din principalele arhetipuri ale imaginatiei umane.

Si Platon a

revelat ca fiintele, la origine, erau duble. Ele posedau patru brate, patru

picioare si doua fete. Cand au vrut sa se desparta de cer, Zeus (in semn de

pedeapsa), i-a ordonat lui Apollon de a le separa in doua. Ceea ce a facut.

Mitul androgin

(prezent in Kabbala) persista la neoplatonieni, la gnostici etc. Cazand in

materie, ne zice Cayce, atlantii au cautat placerile fizice. Dar ei au cules de

asemenea fructele rele ale conditiei umane: durerea, frigul, boala, moartea. Noul

univers pe care l-au creat nu era plin doar cu aspecte pozitive. O lectura a lui Cayce din 14 august 1930 a

dezvaluit existenta unei entitati “experta in folosirea ascensorului pentru

nevoile constructiei pe Terra.” Dar aceste aspecte pozitive vor pali curand in

fata ofensivei “fortelor distrugatoare.” Altfel spus, introducand in noul lor

plan de constiinta notiunea de progres, atlantii au devenit atat stapani cat si

sclavi. Ei au inovat iluzia existentei fizice. “Putem aranja atlantii din epoca

in doua categorii: Fiii Legii lui Unu si Fiii lui Belial.” Primii constituiau “rasa

pura”, fiind destul de aproape de Creator. Ceilalti insa, nu aveau “morala, nu

aveau constiinta si nici satisfactie de sine”, ne spune Cayce.

Cu timpul, acest

popor, altadata spiritual, a fost impartit in doua grupe. Fiii Legii lui Unu au

perpetuat traditia spirituala a strabunilor lor, in timp ce Fiii lui Belial

erau absorbiti de a-si satisface poftele fizice si dorintele lor. Aceasta

impartire a dus la caderea continentului si in sfarsit la eventuala sa

distrugere.

Fiii lui Belial

au folosit in mod neadecvat razele solare misterios transformate in cristale,

in fose de contact, de inginerii atlanti. Ei au inventat explozive astfel incat

aceste stranii instrumente au fost folosite sa puna in miscare “focurile din

centrul Terrei.” Rezultatul nu s-a lasat asteptat: Atlantida a fost

partial distrusa. Din cauza unui

cataclism care a antrenat “despartirea tarii in mai multe insule, cinci in

total.” Una dintre ele se numeste Poseidia.

Cu 50. 000 – 100.

000 de ani inainte de Christos, Atlantida a cunoscut o relativa varsta de aur.

Se pare ca Fiii Legii lui Unu au avut in mana destinele natiunii. Progresul a

fost pus in slujba ansamblului cetatenilor. “Dispozitivele inventate”, ne zice

Cayce, au fost aplicate “nevoilor si confortului populatiei.” In acest timp, se

calatorea in vase capabile de a evolua la fel de bine in aer si pe apa. Radare

sofisticate le ghidau “traversand spatiul catre alte tari.” Tehnologia atlanta

era superioara celei a noastre. Muzicienii erau capabili de a produce, pe

instrumentele lor, sunete de orice natura. In universitati, se invata

transmiterea gandirii in eter. Se cunostea televiziunea si inregistrarea vocii.

Tehnicienii din acea perioada nu ignorau nimic din fortele electrice, mecanice

si chimice.

In lecturile lui

Cayce se vorbeste de asemenea de un cristal teribil de puternic. Ori, aceasta

descoperire a fost prost stapanita deoarece a antrenat distrugeri. La fel s-a

petrecut si cu misterioasa “piatra de foc” care avea darul de a face sa

inainteze vasele, vehiculele de placere si submarinele. Precizam ca aceasta

piatra de foc a produs energia necesara oraselor si satelor atlante. Ea a stat,

accidental, la originea “celei de-a doua perioade de forte distrugatoare, care

au transformat tara in insule care vor

suferi mai tarziu noi distrugeri” (20 decembrie 1933).

Concentrandu-se

in principal asupra materialitatii si ignorand adevarata lor natura spirituala,

Fiii lui Belial au atras asupra lor o serie de trei cataclisme.

Prima, cu 50. 000

de ani inainte de Christos, le-a distrus sursa principala de putere. A doua,

aproximativ cu 28.500 de ani inainte de Christos, a dislocat continentul in

trei insule mai mici: Poseidia, Og si Aryen. A treia si ultima distrugere, cea

despre care vorbeste Platon, s-a produs acum aproximativ 10.500 de ani inainte

de Christos si a cauzat inghitirea de catre ape a celor trei insule.

“Atunci, povesteste

Cayce, multi dintre sefi au fugit catre tari straine.” Fiii Legii lui Unu “au

inteles ca pamanturile Poseidiei – Atlantida vor fi definitiv inghitite…”

Exodul s-a generalizat. Marea majoritate a populatiei atlante s-a indreptat

spre Egipt, Arizona si tarile inca si mayase. Unele grupuri de supravietuitori

au ajuns acolo unde “este astazi un pamant spaniol.” fara a uita Portugalia si “Pirineii

unde atlantii s-au stabilit deja si au construit temple” (19 februarie 1936).

Sursa: Enigme