Acest articol apartine blogului Vuvuzela
E DEBANDADĂ ÎN PIAŢĂ. Din 576 de mostre recoltate în perioada 2007-2011, 242 nu respectau cel puţin un parametru de calitate: amidon în prostie, sare în exces, apă cât cuprinde. În plus, 80% din producătorii şi comercianţii de carne supuşi controalelor erau în neregulă. Practic, producătorii fac legea iar consumatorii se supun.
La 80% dintre producătorii de preparate din carne verificaţi de ANPC în ultimii cinci ani s-au găsit nereguli.
“În perioada2007-2011, ANPC a desfăşurat la nivel naţional un număr de şase acţiuni tematice de control privind calitatea, etichetarea şi modul de comercializare a produselor din carne. Au fost verificaţi un număr de circa 3.600 operatori economici, constatându-se încălcări ale prevederilor legale din domeniul protecţiei consumatorilor la peste 80% dintre aceştia”, a arătat Corina Neculcea, consilierul personal al preşedintelui ANPC.
In aceeaşi perioadă, comisarii ANPC au prelevat peste 576 eşantioane de produse din carne, analizele de laborator, scoţând în evidenţă faptul că 42% dintre acestea erau neconforme cu prevederile legale în vigoare.
Toţi fac salamuri cum îi taie capul
“Neconformităţile s-au con cretizat, în principal, în neîncadrarea în proporţia minimă de proteine, în proporţia maximă de grăsime, în proporţia maximă de umiditate, depăşirea proporţiei maxime impuse de 4% la parametrul amidon, prezenţa amidonului în compoziţia unor sortimente unde nu este permisă utilizarea acestui ingredient (ex. salam de vară etc.)”, a mai arătat Neculcea.
În ceea ce priveşte depăşirea umidităţii admise, potrivit reprezentantei ANPC, aproximativ 29% dintre eşantioanele prelevate au înregistrat depăşiri nepermise ale apei din produs cu proporţii cuprinse între 2% şi 30%.
Etichete de citit cu lupa
Controalele ANPC şi sancţiunile nu au rezolvat însă problema etichetării produselor. Consumatorii nu înţeleg ce este scris pe etichete.
“Recunosc că nu prea citesc etichetele mezelurilor pe care le cumpăr. Mă uit doar, rapid, dacă sunt în termenul de valabilitate. Problema este că eu nu le am cu E-urile, nu ştiu exact ce sunt”, susţine Nicu Amăriucăi, 59 de ani, conducător auto. Elena Topuzu critică scrisul foarte mărunt de pe etichete. “M-am obişnuit să citesc atent etichetele şi caut să cumpăr produse cât mai naturale. Problema este că etichetele sunt scrise aşa de mărunt, încât ai nevoie de o lupă ca să le poţi citi”, spune femeia de 64 de ani.
VOCEA POPORULUI
“Nu citesc eticheta. Nu înţeleg nimic”
Darius, 23 de ani, programator: “Ştiu că se injectează carnea cu tot felul de chimicale, dar nu îmi bat capul. Nu am timp să citesc etichete.”
Florin Bunescu, 34 de ani, editor web: “Citesc doar termenul de garanţie. Aleg un produs ochiometric, dacă are culoare frumoasă, sunt convins. Nu m-am gândit până acum că această culoare este indusă artificial.”
Amalia Georgescu, 40 de ani, desenator: “Caut exclusiv produsele tradiţionale, care ştiu că sunt neinjectate. Oamenii nu se gândesc că adevărata economie nu se face cu parizer ieftin plin de apă.”
Ion Ardeleanu, 67 de ani, pensionar: “Am învăţat, până la urmă, la ce trebuie să mă uit pe eticheta mezelurilor pe care le cumpăr, din păcate nu sunt edificatoare. Lumea nu ştie că ingredientele sunt trecute în ordine descrescătoare a cantităţii acestora.”
Nada Pîrvulovici, 36 de ani, şomeră: “Nu înţeleg nimic de pe etichete. Am auzit şi eu că bagă apă şi chimicale dar, dacă citesc, sunt denumiri care îmi scapă. Normal ar fi să fie trecute clar ingredientele respective şi apa. Dacă cumpăr cremvurşti, aceştia se transformă la fiert.”
Citiţi şi:
Sursa: Vuvuzela Ro | Blog de Buftea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu