O tragedie birocratică. Vezi unde a ascuns România comoara ştiinţifică lăsată de Henri Coandă

Campanie Jurnalul Naţional de reînfiinţare a Muzeului Naţional Henri Coandă

Autor: ROBERT VERESS

Patrimoniul pe care Henri Coandă l-a lăsat României este uriaş. Imobilul din centrul Capitalei, despre a cărui înstrăinare frauduloasă am vorbit în articolele anterioare (şi vom mai vorbi, pe măsura apariţiei informaţiilor relevante), este, evident, foarte important, dar reprezintă un obiectiv secundar, raportat la patrimoniul ştiinţific şi cultural moştenit de la omul de ştiinţă numărul unu al ţării.

Din păcate, soarta acestui patrimoniu nu este cu mult diferită de a Casei Coandă. Însă, dacă în cazul imobilului lucrurile pot fi complicate şi trenate de intervenţiile în Justiţie, normalizarea situaţiei patrimoniului ştiinţific şi cultural Henri Coandă ţine exclusiv de voinţa unor autorităţi. Voinţă pe care ne propunem să o activăm acum, înainte de a fi prea târziu, alăturându-ne eforturilor Asociaţiei Henri Coandă, care, prin membrii săi, face demersuri pentru reînfiinţarea Muzeului Coandă de 18 ani de zile!

Henri Coandă nu a fost „doar” un savant cu reputaţie internaţională, pionier al aviaţiei, inventator al motorului cu reacţie fizician şi descoperitor al efectului care îi poartă numele. Henri Coandă este autorul a circa 250 de invenţii deosebite, pe care le-a certificat prin 707 de brevete internaţionale! Familia Coandă a donat României toată această comoară – brevetele de invenţie ale lui Henri Coandă, cu drept de exploatare a beneficiilor ce decurg din aplicarea invenţiilor respective. Au fost donate şi machete, tablouri, medalii, diplome, fotografii, scrisori, schiţe, planuri, lucrări, cărţi şi alte obiecte care aparţinuseră inventatorului.

Unde se află acum toate acestea?

Între anii ’70 şi ’77, s-a expus în Casa Coandă o parte din patrimoniul ştiinţific şi cultural al familiei Coandă. Savantul a locuit la parterul imobilului până la moartea sa, în noiembrie 1972. Ulterior, muzeul s-a extins în tot imobilul. Însă, după cutremurul din ’77, întregul imobil a fost preluat, de la Academia Română, de Ministerul Afacerilor Externe. Muzeul Coandă a fost desfiinţat, iar toate obiectele expuse acolo au fost transferate la Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida al Ministerului Energiei Electrice. Chiar dacă transferul a fost „provizoriu”, a rămas definitiv – obiectele sunt depozitate acolo şi în ziua de azi, nefiind expuse, din lipsă de spaţiu.

Dar asta nu e tot.

În anul 1974, la doi ani după decesul lui Henri Coandă, fiica sa din Franţa, Ileana Coandă, donează statului român „500-600 de kilograme” de brevete, schiţe, planuri, lucrări, cărţi, obiecte care aparţinuseră inventatorului. Acestea ajung la Institutul de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică, fiind, pur şi simplu, depozitate. În 1998, prăfuita încărcătură este preluată de Muzeul Aviaţiei şi, din nou, depozitată. Fără arhivare, fără protejare împotriva deteriorării, fără baremi o inventariere.

Lupta cu morile de vânt

Sorin Dinea, preşedintele Asociaţiei „Henri Coandă”, a fost în audienţă la toţi cei trei directori ai Muzeului Aviaţiei, în încercarea de a determina arhivarea preţioaselor documente: „Eu le-am văzut – multe sunt deja compromise, mâncate de acarieni. Ne-am oferit să facem noi arhivarea, fără costuri pentru Muzeul Aviaţiei. Am fost refuzaţi, invocându-se diverse motive. Ultimul director mi-a spus, verbal, că arhivarea nu este o prioritate a sa. Pe urmă, oficial, am primit o adresă în care se spune că noi, ca civili, nu putem face arhivarea, iar Muzeul este în curs de amenajare a unei încăperi adecvate, şi abia apoi va purcede la arhivare”.

După aceste răspunsuri în bătaie de joc, Dinea a fost în audienţe „mai sus”, la conducerea Statului Major al Forţelor Aeriene, şi Muzeul Aviaţiei a fost obligat să realizeze măcar inventarierea comorii.

„De unde părea să fie un mare secret militar la care noi nu aveam acces, acum inventarierea s-a făcut cu studenţi de la Politehnică. Neavând experienţă, ei au făcut inventarierea prost, s-au creat încurcături, va fi o muncă mai mare în momentul arhivării”, spune Dinea.

O altă problemă a inventarierii târzii şi cu personal necalificat este şi posibila dispariţie a unor documente importante: „Au început să apară diverse documente pe internet. Chiar eu am cumpărat, zilele astea, o fotografie inedită a lui Coandă de pe ebay”, afirmă preşedintele Asociaţiei „Henri Coandă”.

Sursa: http://www.jurnalul.ro