Acest articol apartine blogului Prioritate de dreapta
Nu sunt toate bancnotele euro din spaţiul euro la fel? Ar fi posibil ca, în caz de faliment al Greciei, valoarea bancnotelor euro emise în Grecia să nu mai aibă aceeaşi valoare ca şi celelalte bancnote euro emise în Germania? Cu toate că optic bancnotele din zona euro arată identic, în caz de dizolvare a uniunii monetare, bancnotele poartă particularităţi de înseriere teritorial-statală.
Grecia este la un pas de a părăsi zona euro. Pe noi în România ne interesează în mod special care vor fi în România scenariile plecării Greciei din zona euro. Criza în Grecia se acutizează şi prin ridicarea banilor în numerar de la bănci. Chiar sunt banii în numerar o siguranţă sau există şi aici diferenţe?
Datorită cercetărilor recente din domeniul neurologiei ştim că deciziile financiare sunt generate în creierul mic, fiind singura parte a creierului pe care o mai avem în comun cu reptilele. Chiar şi fără studii neurologice ne este uzual din argou termenul „şopârlei” pentru a exprima o viclenie, minciună sau o păcăleală. În comun cu reptilele avem şi acele decizii ale creierului mic care au favorizat şi acceptarea unei monede, care este comună doar după denumire cât şi obiectul deciziei noastre, după dicţiunea de argou.
Se pare că planurile marilor creiere europene care au decis adoptarea unităţii monetare strict afirmative, realizată prin puterea sugestiei datorită unei denumiri comune a acesteia menită să inspire un sentiment de unitate europeană, au fost preluate integral de procesul decizional al creierului mic.
Aşadar, deciziile financiare ale cetăţenilor obişnuiţi, pe măsura şi capacitatea creierului mic, au reflectat doar asupra unor aspecte extrem de primare şi elementare ale tranzacţiilor, fără putere de analiză a sistemului în ansamblu. Un produs al creierului mic nu permite întrebări de genul: sunt bancnotele germane sau austriece mai sigure decât altele? Obligaţiunile suverane din Irlanda, Italia, Spania, Portugalia şi Grecia sunt în prezent pentru investitori un factor de risc considerabil. Aceeaşi raţiune se aplică şi bancnotelor euro din aceste ţări. Nu sunt toate bancnotele euro din spaţiul euro la fel? Ar fi posibil ca, în caz de faliment al Greciei, valoarea bancnotelor euro emise în Grecia să nu mai aibă aceeaşi valoare ca şi celelalte bancnote euro emise în Germania? Cu toate că optic bancnotele din zona euro arată identic, în caz de dizolvare a uniunii monetare, bancnotele poartă particularităţi de înseriere teritorial-statală.
Banca Centrală Germană şi Banca Centrală Europeană au lansat o pagină specială pe internet pentru întrebările cele mai actuale. Una dintre întrebări este dacă „numărul de serie a bancnotelor reprezintă iniţialele unei ţări membre a UEM”. Răspunsul este: „În baza numărului de serie putem identifica care bancă centrală din zona Euro (Sucursala a Băncii Centrale Europene / SBCE) a emis bancnota”. Bancnotele europene sunt uşor de identificat cu ajutorul numărului de serie: trebuie doar să ştim ceea ce Consiliul Guvernator nu a pronunţat niciodată, şi anume faptul că ţărilor ordonate alfabetic (după limba naţională) le-a fost atribuită litera din alfabetul inversat. Astfel, de exemplu, bancnota Belgiei – Belgie/Belgique -, ca prima ţară după alfabet, a primit ultima literă, „Z”, iar Finlanda – Suomi/Finland -, ca ultima ţară după alfabet, a primit a douăsprezecea literă, „L”. Bancnotele Băncii Naţionale Austriece sunt marcate cu un „N”, iar cele ale Băncii Federale Germane, cu un „X”. Singura excepţie de la acest sistem o face Banca Naţională Elenă – Ellas -, căreia i-a fost atribuită antepenultima literă rezervată pentru Banca Naţionala Daneză – Danmark – „Y”.
Litera de serie ţine de ţara emitentă, care este şi proprietara bancnotei. Imprimarea însă nu trebuie să fie identică cu ţara emitentă. Bancnote ale SBCE unei ţări pot fi tipărite la o imprimerie din altă ţara UEM. Tipografia se găseşte pe prefaţa bancnotei integrată în steluţă.
D Setec Oy Vantaa – Finlanda, E Oberthur Technologies Chantepie – Franta, F Österreichische Banknoten- und Sicherheitsdruck GmbH – Austria, G Koninklijke Joh. Enschedé Haarlem – Olanda, H De La Rue plc. Gateshead – Marea Britanie, J Istituto Poligrafico e Zecca dello Stato Rom – Italia, K Central Bank of Ireland Dublin – Irlanda, L Banque de France Chamalières – Franţa, M Fábrica Nacional de Moneda y Timbre Madrid – Spania, N Bank von Griechenland Athen – Grecia, P Giesecke & Devrient GmbH München/Leipzig – Germania, R Bundesdruckerei Berlin – Germania, T Banque Centrale de Belgique- Belgia, U Valora SA (Banco de Portugal) Carregado – Portugalia.
Acest punct de vedere îl confirmă şi Max Otte, profesor de economie internaţională şi a comerţului exterior de la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Worms (Germania), şi avertizează totodată asupra bancnotelor din ţările menţionate. Codul de ţară este un semn că dezmembrarea Sistemului Monetar European a fost deja prevăzut înainte de a fi pus în vigoare. Situaţia prezentată nu se rezumă doar la a răspunde la un set de cerinţe de ordin logistic, ci reflectă o „şopârlă” de a controla separat (la nivel de stat membru) anumite riscuri, precum riscul excluderii a diferitelor state din Uniunea Monetară Europeană (UEM). În cazul în care o ţară decide ieşirea din UEM s-ar scoate din circulaţie doar bancnotele emise cu seria specifică statului respectiv. În ciuda unei garanţii legale, care reglementează statutul monedei euro astăzi ca mijloc de plată, legile sau tratatele pot fi oricând anulate sau modificate. Probabil acest sistem a asigurat şi după Maastricht o continuitate a mărcii germane sub altă denumire. Acest punct evidenţiază totodată structura atipică a acestei confederaţii monetare, numită ideologic „uniune”.
Dar care este metamorfoza unificării de la o noţiune politică reală la una virtuală? Ernst Freiherr von Weizsäcker, secretar de stat în Ministerul de Externe al Reichului, condamnat în procesul de la Nürnberg, tatăl fostului preşedinte la Germaniei, Friedrich von Weizsäcker, a analizat în decembrie 1939 diferitele modele de înfiinţare ale Statelor Unite ale Europei. Diferenţa dintre unitatea politică şi unitatea „virtuală” asigură unitatea în Europa. „Europa ar fi unită doar printr-o «duce violence», sub forma unei «pax germanica» dacă ţările asociate în această uniune ar vedea în noul lor stăpân nu numai un eliberator, dar şi un promotor al unei noi ordini şi concepţii sociale avansate”. O altă metodă de integrare constă în realizarea unei imagini „de mare unitate economică, morală şi politică”. Realizarea unei uniuni „virtuale” este desigur mult mai facilă şi ideologic uşor de comunicat. Asemenea tehnici de integrare ca bază a unui model de funcţionare a Europei sunt firesc supuse doar creierului mic.
Nu rămâne decât să sperăm că ne vom folosi de creierul mare atunci când vom lua decizii majore pentru o nouă ordine europeană şi pentru moment să nu ţinem în numerar bancnote euro cu seria „Y”.
Ernst Freiherr von Weizsäcker (pag. 52)
Sursa: Prioritate de dreapta
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu