Tolec vorbeşte despre modul în care s-a vindecat singur de traumele pshiho-emoţionale induse de societatea actuală.
Nota AIM: Pentru cititorii neavizaţi, Tolec este numele reprezentantului pe Pământ al Consiliului Andromeda (un consiliu de guvernanţă galactică din Calea Lactee).
Totul se poate explica făcând referire la două categorii principale de forţe care determină acţiunile şi motivaţiile oamenilor: iubire şi frică. Iubirea guvernează întreaga paletă de trăiri pozitive: bunătate, bunăvoinţă, recunoştinţă, iertare, ajutarea celorlalţi prin acţiuni benefice, dăruirea de sine fără a aştepta nimic în schimb, etc. Frica guvernează răspunsuri emoţionale negative: anxietate, supărare, furie, obsesie, lăcomie, violenţă, lipsă de respect, răutate, etc. - toate sunt de fapt forme de frică.
Tolec spune că toate aceste răspunsuri ne afectează subconştientul, ne modeleză şi ne transformă subconştientul. De aceea, unii oameni acţionează de pe o bază de emoţii negative, iar alţii se comportă în mod diferit pentru că au la bază o sumă de caracteristici pozitive.
Cel mai bun lucreu pe care-l putem face ca să ne eliberăm noi înşine şi să trăim o viaţă lipsită de frică şi plină de iubire şi fericire este să transmutăm toate aceste emoţii negative (bazate pe frică) care ne fac mereu probleme, şi să le "dăm drumul" din conştiinţa noastră. Pentru că, atâta timp cât menţinem în noi aceste energii negative, ele ne vor conduce viaţa, ele ne vor dicta răspunsul emoţional pe care-l oferim în diversele împrejurări ale vieţii.
Energiile emoţiilor negative pe care le adăpostim în noi sunt ca nişte gunoaie, ca nişte mizerii care zac pe fundul paharului cu apă. Este clar că apa din pahar nu poate fi cu adevărat curată până nu eliminăm toată mizeria. Toată.
Pe parcursul vieţii, vor exista anumite evenimente care vor declanşa ridicarea la suprafaţă a acestor gunoaie, a acestor mizerii negative. Este exact ca atunci când începi să agiţi apa din pahar. Totul devine tulbure.
Pe măsură ce va trece timpul, apa se va linişti şi va părea că este din nou curată. Dar asta e doar o aparenţă. Pentru că nu poţi avea apa curată până nu scapi de toată murdăria din pahar. De aceea, aceste energii negative trebuie să fie transmutate pentru a fi apoi eliberat de tirania lor.
Aceste emoţii negative au o anumită energie care este îngropată acolo...
Dar cum putem să creem noi emoţii pozitive care să stea la baza unei fundaţii solide pentru o viaţă fericită?
Mai întai trebuie să scoatem afară toata murdăria şi să scăpăm de ea, prin transmutarea acestor energii negative.
Pentru aceasta trebuie să pui deoparte egoul tău, trebuie să te detaşezi de toate aceste negativităţi care îţi dictau viaţa mizerabilă de până acum. Este posibil ca egoul tău să vrea să "apere" aceste emoţii negative, să vrea să le păstreze acolo, pentru ca numai astfel el simte că există. Aceste emoţii negative fac parte din "bagajul" emoţional al egoului, şi el simte că există numai datorită acestor emoţii care fac parte din experienţa personală. Acesta este un lucru extrem de important, chiar crucial, şi trebuie înţeles foarte bine.
Scopul nostru este să ajungem la adevărata esenţă a noastră, dar ca să ajungem acolo trebuie să dăm la o parte tot ce ne stă în cale, iar emoţiile negative şi egoul care le apără ca un câine de pază trebuie îndepărtate printro detaşare exemplară de ele.
Nu egoul ne defineşte ca fiinţe, nu emoţiile adunate de-a lungul vieţii ne definesc ca fiinţe. Doar esenţa noastră ultimă (care are o natură dumnezeiască - nota AIM) ne face să fim ceea ce suntem: fiinţe conştiente de sine.
Dar cum oare putem să realizăm această transmutare a tuturor emoţiilor negative pe care le-am adunat cu conştiinciozitate încă de la naştere? Cum putem avea, în sfârşit, o viaţă minunată, fericită şi lipsită de frici?
Tolec recunoaşte că nu ştie decât modul în care a procedat el însuşi, el nu poate să facă o descriere a altor moduri pe care nu le-a folosit. Tolec recunoaşte că el nu este nici psiholog, nici medic, nici învăţător spiritual. El nu este decât un om care a reuşit să se elibereze de povara emoţiilor negative.
Povestea lui personală serveşte ca ilustraţie a procesului pe care l-a realizat.
În urmă cu 12 ani, el avea o relaţie cu o femeie. El avea peste 40 de ani, iar ea era mai tânără cu câţiva ani. Ei nu erau căsătoriţi. Cam la 6 luni de la începerea relatiei, Tolec şi-a dat seama că era ceva în legătură cu această femeie. Ea îşi schimba dispoziţia brusc şi foarte mult, devenea anxioasă, apărea frica care nu părea să fie bazată pe ceva real.
El dă exemplu câteva ocazii în care, la sfârşitul săptămânii, când plecau în afara oraşului la vreun picnic sau să-şi petreacă timpul liber în natură, ea devenea foarte agitată, şi atunci ei trebuiau să se întoarcă înapoi în oraş, înainte de a ajunge la locul destinat.
El şi-a dat seama că ea simţea nevoia imperioasă să rămână mereu acasă, să stea cât mai aproape de casă.
După 6 luni în care aceste episoade s-au repetat, au hotărât să caute ajutor specializat, un consilier pentru relaţia de cuplu. El o iubea şi era hotărât să facă tot ce se putea face ca să aibă o relaţie fericită cu ea. Aşa că au ajuns la consilier. Astfel, au început aceste şedinţe de terapie de cuplu, care au durat aproape 8 luni.
Deşi relaţia nu a reuşit să se consolideze, ci a eşuat, el şi-a dat seama că femeia avea anumite probleme datorită unei copilării nefericite. La vârsta de 3 - 4 ani, ea a suferit traume emoţionale care s-au păstrat până în momentul în care au izbucnit la suprafaţă în relaţia cu Tolec.
Pe parcursul terapiei de cuplu, Tolec şi-a dat seama că şi el avea anumite probleme păstrate în subconştientul lui încă din copilarie, probleme ce ţineau de relaţia cu mama lui, cu tatăl lui, cu rudele apropiate, şi cu ceilalţi copii.
Terapia de cuplu a implicat şi metode de dinamizare a creierului cu unde alfa, beta, delta şi theta, prin ascultarea unor casete audio cu muzică specială peste care erau suprapuse aceste sunete specifice, şi anumite fraze afirmative pentru programarea subconştientului în mod pozitiv.
Aceste sunete schimbau răspunsul automat al subconştientului la mizeriile depuse acolo. De fiecare dată când termina de ascultat casetele, Tolec îşi aminteşte că se simţea mult mai liber, mai conştient de sine, mai fericit. El spune că a ascultat aceste casete audio cu perseverenţă, pe tot parcursul perioadei de terapie.
Tolec recunoaşte că de fiecare dată descoperea noi şi noi aspecte ale sinelui său. Îşi aminteste că atunci când a ascultat ultima dată o casetă în care predominau afirmaţii de genul "Este o lume minunată, plină de fericire şi bucurii", "Există lucruri minunate pe care le descopăr", el a constatat că era plin de energie, plin de entuziasm, dornic să traiască viaţa din plin.
Tolec subliniază că această metodă l-a ajutat foarte mult să scape de "zaţurile" negative din subconştientul sau. El şi-a dat seama că aceste mizerii nu-l ajutau deloc şi astfel s-a detaşat de aceste aspecte, şi a renunţat în mod conştient la ele. Locul lăsat liber l-a umplut cu sentimente pozitive, cu iubire, fericire, compasiune şi bunătate.
La un moment dat Tolec şi-a schimbat serviciul şi a fost angajat undeva unde avea un şef care obişnuia să urle la toata lumea. Era modul lui de a se face înţeles. Dar, din moment ce Tolec îşi rezolvase problemele bazate pe frică, el a constatat că oricât ar fi urlat şeful lui, el nu era absolut deloc afectat.
El nu mai avea în subconştientul lui acea energie a fricii, astfel că el nu mai simţea frica pe care o transmitea şeful lui. Trecea pe lângă el fără să-l afecteze. Şeful nu-l putea controla, ca pe ceilalţi. După 4 luni, şeful l-a concediat.
Tolec spune că e minunat să trăieşti ca o fiinţă lipsită de frică, liberă şi fericită.
Abia după această eliberare omul poate cu adevărat să se întrebe "Cine sunt eu?", "De unde vin?", "Ce caut eu aici?", etc. Aceste întrebări au un sens mult mai plin, mai important, pentru omul care s-a eliberat de frică.
Tolec aminteşte că a fost întrebat de multe ori "Câţi oameni crezi că vor reuşi să evolueze împreună cu planeta în dimensiunea superioară?".
Iată răspunsul lui: Comandantul principalei biosfere a Consiliului Andromeda a răspuns acestei întrebări afirmând că va fi cam 50 % din populaţia planetei, restul alegând să plece înainte de a face această tranziţie "în masă". Motivele pentru care ei vor dori să plece sunt importante şi interesante: aceia care vor dori să nu facă tranziţia sunt cei care încă nu au acumulat suficientă experienţă în această densitate fizică, şi care simt că mai au nevoie de astfel de experienţe; soluţia pentru ei este să continue să experimenteze viaţa întro lume fizică pe o altă planetă, aflată în alt sistem stelar, din galaxia Calea Lactee. Ei vor ajunge acolo graţie transportului oferit de Consiliul Andromeda la bordul unei biosfere, călătorie care va dura 10 - 12 ani, timp în care vor avea ocazia să se familiarizeze cu aspectele specifice acelei planete, care există deja în Universul fizic, şi care este în prezent nelocuită.
Tolec aminteşte că Pământul este o planetă specială, aparte, în acest cosmos imens. Diversitatea formelor de viaţă de pe Pământ este unică în galaxie, este practic ca un microcosmos local, în miniatură. Nicăieri în această galaxie nu există o aşa de mare varietate de plante, de animale, de rase umane, de peisaje şi de forme de relief. Terra este un experiment unic.
Tocmai de aceea viaţa pe această planetă oferă mult mai multe lecţii, mai multe ocazii de evoluţie decât în alte locuri din Univers. Este ca o şcoală unde procesul de învăţare se poate face la modul "intensiv". Aici avem ocazia să "o luăm pe scurtătură", dacă avem voinţa şi puterea necesare.
În final, răspunzând unei alte întrebări, Tolec mărturiseşte că atunci când se află în natură, când mintea se linişteşte, când se umple cu energia armonizatoare a naturii, atunci el primeşte imagini şi răspunsuri sub formă telepatică şi vizuală... Astfel, el petrece în natură suficient timp pentru a fi adesea întro stare armonioasă şi superioară.
Sursa: AIM
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu