Un român a dezlegat misterul dispariţiei uneia dintre cele mai vechi civilizaţii ale lumii

Un geolog român, de la Institutul Oceanografic Woods Hole, a realizat un studiu care explică dispariţia, cu 4.000 de ani în urmă, a civilizaţiei Indului, una dintre cele mai vechi şi importante civlizaţii ale lumii.

Liviu Giosan demonstrează că schimbarea climaterică a fost factorul decisiv care a dus la dispariţia acestei civilizaţii. 

Cu 5.200 de ani în urmă, civilizaţia Indului, considerată la fel de veche şi importantă precum cea egipteană, s-a dezvoltat pe o suprafaţă de de milioane de kilometri pătraţi, în regiunea care cuprinde astăzi India, Pakistanul şi Afganistanul, scrie jurnalul.ro. 

Pentru prima dată, oamenii de ştiinţă cred că modificările climei au fost factorul-cheie care a dus la dispariţia civilizaţiei Indului. Studiul mai face lumină şi în cazul controverselor legate de soarta râului Sarasvati, considerat sacru în mitologia hindusă. "Am reconstruit dinamica locurilor unde s-a dezvoltat civilizaţia, în urmă cu 5.200 de ani. A constuit oraşe impunătoare, dar a început să dispară treptat, în urmă cu 3.900-3.000 de ani", explică Liviu Giosan. 

"Până acum, s-au tot făcut speculaţii, iar istoricii nu puteau explica de ce a decăzut în final această extraordinară cultura antică. Se bănuia o legătură între modul lor de viaţă şi fertilitatea asigurata de fluvii şi râuri, unul dintre aceasta fiind râul Sarasvati", continuă Giosan.

Cu toate acestea, multe din vestigiile acestei civilizaţii au fost localizate în deşert, departe de orice râu. 

În ultimii cinci ani de zile, o echipă de specialişti internaţionali a început să cartografieze regiunea, observând modificările geologice care au apărut în decursul timpului. În urma cercetărilor, s-a demonstrat că scăderea intensităţii ploilor musonice a influenţat negativ şi dinamica fluviilor, care au afectat la rândul lor agricultura. Astfel, în timp, marea civilizatie a Indului a fost împarţită în mici comunităţi agricole, localizate în bazinul fertil al Gangelui, iar oraşele mari au dispărut. Oamenii s-au mutat aproape de malurile râurilor şi fluviilor, unde au prosperat timp de 2.000 de ani, însă seceta s-a accentuat şi, odată cu ea, şi decăderea acestei culturi unice în lume.

"În ultimele decenii, am adunat multe vestigii arheologice, dar abia acum am observat legătura clară dintre această civilizaţie şi modul în care fluviile şi schimbarea climei au influenţat viaţa acestor oameni", a mai spus Giosan.

Sursa:  REALITATEA.NET