Franța, cea de-a doua economie a zonei euro, are un deficit public imens, iar datoriile sale au ajuns la un nivel record. Franța vrea să se asigure că nu este atrasă în vârtejul crizei în masă cu care se confruntă țări precum Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania sau Italia.
Franța este unul din cei mai înverșunați susținători ai uniunii bancare și ai recapitalizării imediate a băncilor, folosind fonduri de urgență alocate de zona euro.
"Cred că francezii insistă asupra acestui lucru dintr-un motiv simplu: știu foarte bine că ei sunt cei care urmează. Le va veni rândul după Italia", spune Nicholas Spiro, consultant șef la Spiro Sovereign Strategy, conform cnbc.com.
Criza datoriilor s-a răspândit deja în Grecia, Irlanda și Portugalia, care au făcut toate împrumuturi internaționale. Spania a cerut ajutor pentru băncile sale, iar Cipru este foarte probabil să ceară și el un împrumut.
Dornic să oprească rostogolirea acestui bulgăre de zăpadă, noul președinte francez Francois Hollande a promovat rapid câteva idei de combatere a contagierii, unele dintre ele venind în directă opoziție cu cele ale Germaniei.
Momentan, investitorii acordă Franței prezumția de nevinovăție. Cu toate astea, finanțele Franței nu se compară cu cele ale Germaniei, iar băncile sale sunt puternic expuse Greciei și Italiei. "Este clar că presiunea crizei datoriilor va ajunge și la Franța dacă nu se va face ceva în privința împărțirii echitabile a riscurilor", spune Michel Martinez, directorul economist al Societe Generale Franța.
Guvernul socialist al lui Hollande își arată sprijinul propunând să se creeze o uniune bancară europeană care să aibă o autoritate centrală, garanții de depozit comune și un fond alocat pentru administrarea băncilor falimentare.
Însă Franța caută și soluții mai rapide care să protejeze băncile de riscurile pe care le aduc datoriile din sudul Europei, fiind pe deplin conștientă că situația ar putea să se înrăutățească cât ai bate din palme din cauza crizei.
Parisul a susținut în mod evident folosirea banilor europeni pentru a capitaliza băncile, deși opoziția Germaniei în acest sens rămâne un obstacol greu de depășit.
Agențiile de rating au repetat că, dacă Parisul va fi nevoit să își finanțeze băncile, acest factor va atârna greu în privința stabilirii ratingului Franței. În ianuarie, țara a fost deja retrogradată cu o treaptă, de la AAA, de către Standard & Poor.
Egan-Jones, o agenție de rating mai mică ce și-a făcut deja un renume din cauza retrogradărilor mai agresive pe care le aplică în comparație cu rivalii săi mai mari, a clasat Franța la BBB+ luna aceasta, decizie bazată pe faptul că statul va avea nevoie, probabil, de sprijin pentru a-și finanța băncile.
Mai mult, Moody's a retrogradat băncile franceze BNP Paribas, Societe Generale și Credit Agricole, împreună cu alte bănci mari, susținând că nu este clar cât de pregătit ar fi guvernul să își sprijine propriile bănci.
Pe lângă stresul financiar prin care trece Franța – datoria internă este de circa 90% din PIB și se așteaptă să mai crească -, băncile sale sunt expuse economiilor celor mai fragile din întreaga zonă euro.
Deși odată se aflau printre creditorii de top ai Greciei, acum băncile franceze s-au retras pe tăcute din țară. Cu toate astea, Credit Lyonnais și Societe Generale încă rămân prezente în Grecia prin intermediul subsidiarelor lor.
Între timp, Italia datorează 32.5 miliarde de euro băncilor franceze BNP Paribas, BPCE, Credit Agricole, Societe Generale și Dexia.
Acțiunile băncilor franceze și costul asigurărilor datoriilor bancare au făcut ca răspândirea datoriilor Italiei să oscileze, indicând faptul că investitorii văd soarta băncilor ca fiind strâns legată de soarta Italiei.
Dexia este cea mai expusă la datoriile italienilor, având 11.7 miliarde de euro trecute în registre. Chiar și dacă Italia nu va fi înghițită de criză, problemele acesteia ar putea afecta mult și finanțele publice franceze.
Cu toate astea, creditorul a cerut ca suma să fie ridicată la 90 de miliarde de euro, sumă apropiată de cele 100 de miliarde de euro pe care Spania le-a cerut de la zona euro pentru a-și finanța întregul sector bancar.
"Franța nu e departe de situația asta, pe termen lung", a mai spus consultantul Spiro.
Sursa: Money.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu