Vă mai amintiţi de falimentul la care a recurs Argentina în 2001, întrucât obligaţiile de plată o sufocau? Iată că la 11 ani distanţă, Argentina reuşeşte să pună capăt cu succes îndeplinirii tuturor obligaţiilor suspendate la acel moment, din cauza băncilor care au dus-o în acea criză. Ar fi posibil un asemenea scenariu pentru Grecia? Cel mai probabil este exclus.
Argentina a rambursat vineri ultimele titluri emise după îngheţarea depozitelor bancare în timpul crizei financiare din anul 2001, anunţând oficial sfârşitul pentru ‘corralito’, în timp ce preşedinta Cristina Kirchner a dat asigurări că va continua politica de dezîndatorare pentru a garanta ‘independenţa’ ţării în faţa volatilităţii pieţelor internaţionale, relatează agenţiile AFP şi EFE, potrivit Agerpres.
‘Am încheiat plata corralito. Fără datorii suntem mai liberi’, scrie acum pe pagina sa de internet a Ministerului argentinian al Economiei. Ultimele titluri rambursate au o valoare de 2,19 milirde de dolari, 78% din sumă fiind plătită creditorilor externi şi restul de 22% celor din Argentina.
După ce populaţia a retras 22 de miliarde de dolari din bănci în decursul a numai 3 luni, pe data de 1 decembrie 2001, guvernul de la Buenos Aires anunţa celebrul ‘corralito’ şi anume îngheţarea tuturor depozitelor bancare pentru a împiedica retragerea şi a restului de 70 de miliarde de dolari rămaşi în sistemul bancar, ceea ce ar fi condus la falimentul băncilor.
Această decizie a declanşat cea mai gravă criză economică şi socială din această ţară. Câteva zile mai târziu, FMI-ul a refuzat să acorde Argentinei un împrumut de 1,26 de miliarde de dolari şi pe 23 decembrie guvernul anunţa că ţara a intrat în încetare de plăţi, datoria sa fiind atunci de peste 100 de miliarde de dolari. În consecinţă, guvernul a fost nevoit să se împrumute şi a emis titluri în valoare de 19.6 miliarde de dolari, ultimele fiind rambursate vineri.
‘O perioadă istorică s-a încheiat’, anunţa joi preşedinta Cristina Kirchner, susţinând că ‘ceea ce rambursăm acum nu este altceva decât ceea ce băncile ar fi trebuit să ramburseze cetăţenilor’. Ea a mai subliniat că datoria în dolari a ţării sale, ce reprezenta în anul 1992 un procent de 92% din PIB, este astăzi de ‘numai 8,4% din PIB’, după ultimele rambursări.
Dar în cazul multor argentinieni coşmarul pierderii depozitelor bancare după ce băncile străine au părăsit Argentina fără să-şi ramburseze clienţii nu s-a terminat încă. Unii şi-au recuperat de-a lungul anilor banii din bănci în urma unor decizii ale justiţiei, însă alţii se luptă în continuare pentru depozitele lor.
De ce Grecia nu poate apela la încetarea de plăţi
Deşi se confruntă cu o presiune uriaşă a obligaţiilor de plată, Grecia ar risca enorm dacă ar recurge la încetarea rambursării datoriilor către împrumutători. În primul rând, Grecia nu are moneda proprie, ci una comună, euro.
Dacă ar recurge la faliment de bună voie, atunci Grecia ar trebui să înlocuiască uriaşele sume cu care este împrumutată în prezent pentru susţinerea cheltuielilor interne - pensii, salarii, asigurări sociale etc.
Şi cum ar putea face asta? Tiparind masiv drahme. Revenind la drahmă. Ori, acest lucru ar fi echivalent cu deprecierea dramatică a drahmei, cu 75% în câteva zile.
Astfel, ar trebui recurs la blocarea conturilor bancare, adică la „corralito”, întrucât lumea ar retrage toate economiile în euro şi le-ar duce afară, de frica degradării situaţiei interne. Acest lucru ar putea conduce la tulburări sociale, foamete şi posibil chiar război.
Aşadar, ceea ce s-a potrivit Argentinei nu este o soluţie pentru Grecia, decât extrem de riscantă. Mai mult, falimentul dezordonat al Greciei ar putea fi o dramă pentru Europa, prin riscul de contagiune către celelalte ţări înglodate în datorii şi în criză – Spania, Italia, Portugalia.
Sursa : capital.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu