Ce vom mai mînca după secetă? Insecte şi alge

Seceta va aduce o penurie mondială de alimente, populaţia lumii este în creştere, preţurile la carne se vor dubla în următorii ani, după cum estimează experţii britanici, iar mediul înconjurător dă semne că nu ne mai poate asigura hrana ca pînă acum. În aceste condiţii, Naţiunile Unite şi guvernele se arată din ce în ce mai îngrijorate cu privire la ceea ce vom pune în farfurie. Iată cum va arăta alimentaţia viitorului peste cel mult 20 de ani, conform jurnaliştilor de la BBC:


1. Insecte. Specialiştii de la Universitatea olandeză Wageningen arată că există mai bine de 1.400 de specii de insecte cu care ne-am putea hrăni. Aceste vietăţi au aceeaşi valoare nutritivă cu cea a cărnii, care va deveni curînd un lux. Insectele sînt o sursă imensă de proteine, creşterea lor costă mult mai puţin decît cea a bovinelor şi consumă cantităţi infime de apă. Burgerii şi cîrnaţii din greieri şi lăcuste, de pildă, au acelaşi gust cu cele de tradiţionale. Guvernul olandez a alocat deja un milion de euro pentru înfiinţarea de ferme de insecte comestibile. Insectele sînt deja consumate în anumite părţi ale lumii. Astfel, omizile şi lăcustele sînt populare în Africa, viespile sînt o delicatesă în Japonia, iar greierii sînt savuraţi în Thailanda. Morgaine Gaye, de la Societatea de Hrană Experimentală, consideră că şi europenii vor accepta insectele în dieta lor, dar numai după ce insectele vor înceta să mai fie asociate cu ceva respingător şi vor fi luate drept mici animale. 

2. Alimente audio. Se ştie că, în prezenţa anumitor sunete, mîncarea are alt gust. Un studiu recent al oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Oxford a constatat că anumite sunete fac alimentele să aibă gust mai dulce sau mai amar. Experimentatorii au oferit subiecţilor mîncare şi un iPod pe care puteau auzi valurile mării. Mîncarea a fost apreciată de consumatori ca fiind mai proaspătă. Aplicaţiile acestei influenţe a sunetelor asupra percepţiei alimentelor pot fi infinite. De exemplu, o anumită melodie poate sugera că un aliment e mai dulce decît e. Astfel, vom mînca mai puţin zahăr. Tot muzica ar putea elimina ingredientele nesănătoase, dar gustoase, din anumite alimente, fără ca oamenii să observe vreo diferenţă de gust. 

3. Carne de laborator. Anul acesta, cercetătorii olandezi de la Universitatea din Maastricht au creat carne in vitro, mai precis muşchi de vită, pornind de la celule stem prelevate de la vaci. Oamenii de ştiinţă promovează acum acest mod de a obţine carne, mai eficient şi mai ecologic. Se reduc astfel semnificativ gazele de seră şi cheltuielile la energie şi apă. În plus, metoda ar putea fi personalizată, prin reducerea conţinutului de grăsime şi adăugarea de substanţe nutritive.

4. Alge marine. Se ştie că acestea sînt foarte hrănitoare şi ar putea înlocui la un moment dat hrana obişnuită a oamenilor. Cu atît mai mult cu cît, pentru cultivarea lor, nu e nevoie să consumăm din rezervele de apă potabilă, şi aşa reduse ale Terrei. În plus, biocombustibilul derivat din alge ar putea ajuta la reducerea nevoii de combustibili fosili. Se prevede ca agricultura bazată pe alge să devină una dintre cele mai dezvoltate ramuri economice în lume. Marele atu al algelor este că sînt plantele cu cea mai mare viteză de creştere de pe Pămînt. Specialiştii americani au înlocuit deja granulele de sare cu alge. Gustul e acelaşi, iar cu o cantitate mai mică de sare, riscul de accident vascular sau hipertensiune este redus substanţial. Metoda e aplicată la fabricarea pîinii, iar pe viitor vom avea cîrnaţi şi chiar brînză sărată cu alge. Însă algele sînt bune de mîncat ca atare, cercetătorii ne asigură că nu vom avea parte de un gust uniform. Există 10.000 de tipuri de alge marine în lume, fiecare cu altă aromă. 

Sursa: www.bbc.co.uk/news/magazine-18813075
Sursa: www.monitorulexpres.ro