Cei zece care au ingropat Romania ( 1 )

CEI ZECE CARE AU INGROPAT ROMANIA: Traian Basescu, Valeriu Stoica, Decebal Traian Remes, Radu Berceanu, Alexandru Athanasiu, Mugur Isarescu, Sorin Fodoreanu, Radu Sirbu, Ovidiu Grecea si Costin Borc

Cine controleaza trecutul, stapaneste viitorul. Cine stapaneste viitorul, detine trecutul. George Orwell demonstreaza un alt fapt important- cu cat stim mai multe despre trecut, cu atat vom sti mai multe despre viitor. Pentru ca daca exista un lant cauzal de evenimente, atunci viitorul este  de cele mai multe ori cauzat de trecut si de prezent. 

Acest material reprezinta un demers argumentat, bazat pe surse jurnalistice citate la final si va demonstra, in cele ce urmeaza, punctual, faptul ca Memorandum-urile semnate de dl Basescu in calitatea de imputernicit al guvernului Romaniei in relatiile cu FMI si Banca Mondiala au produs efecte dintre cele mai grave (nu doar in privatizarile fortate din industrie, din sectorul bancar, in privarea agriculturii de resurse sub pretextul acelorasi economii pe care dl presedinte le ordona si azi, dar, cum ati putut observa, in starea caii ferate, a Metroului etc.). În mandatul 1997-2000, Băsescu a fost șeful echipei care s-a ocupat de administrarea banilor de la Banca Mondială, în toate guvernele CDR.

Personajele-cheie care, in cardasie cu Traian Basescu, au ingropat Romaniasunt usor de identificat. Conform HG 374/1999, aparuta in Monitorul Oficial nr. 219/18 mai 1999, pe care el insusi o contrasemneaza, Traian Basescu conduceaun comitet de coordonare, din care mai faceau parte Valeriu Stoica, Decebal Traian Remes, Radu Berceanu, Alexandru Athanasiu, Mugur Isarescu, Sorin Fodoreanu, Radu Sirbu, Ovidiu Grecea si Costin Borc.

COMPONENŢA
Comitetului de coordonare a implementării acordurilor
de împrumut PSAL şi PIBL (CCI)

1. Traian Băsescu - ministrul transporturilor, preşedintele CCI
2. Valeriu Stoica - ministrul justiţiei
3. Decebal Traian Remeş - ministrul finanţelor
4. Radu Berceanu - ministrul industriei şi comerţului
5. Alexandru Athanasiu - ministrul muncii şi protecţiei sociale
6. Mugur Isărescu - guvernatorul Băncii Naţionale a României
7. Sorin Fodoreanu - preşedintele Agenţiei Române de Dezvoltare
8. Radu Sârbu - preşedintele Consiliului de administraţie al Fondului Proprietăţii de Stat
9. Ovidiu Grecea - preşedintele Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare
10. Costin Borc - consilier al primului-ministru.

Există o explicație pentru duritatea cu care Traian Băsescu a lovit, după 2009, unele categorii defavorizate, dar și unele sectoare ale economiei. Pentru ca autoritățile să aibă acces la finanțările FMI și BM, Traian Băsescu a cerut, iar guvernele au acceptat, curbele de sacrificiu din acea perioadă, dar și măsuri cu impact pe termen lung, cum ar fi privatizarea Petrom în orice condiții.

Spre improspatarea memoriei

Traian Băsescu a câştigat campania electorală din 2009 folosind tema privatizării: ”Nu voi fi de acord să-i dau Sarea lui Voiculescu şi Poşta lui Vântu!”. Exact la zece ani după ce propunea, în 19 octombrie 1999, privatizarea Societăţii Naţionale de Transport Feroviar Marfă, a Companiei Naţionale a Apelor Minerale şi a… Companiei Naţionale a Sării. Tot Traian Băsescu se află în spatele altor privatizări importante: Alro, Alprom, Sidex, Banca Agricolă şi Petrom.

Traian Basescu fost împuternicit al României în relaţia cu FMI şi Banca Mondială pe toată durata guvernelor ţărăniste (Ciorbea, Vasile, Isărescu), negociind acordurile de privatizare şi apoi semnându-le alături de cei trei premieri. Acordul PSAL cu Banca Mondiala are o valoare de 300 milioane de dolari, alocati in doua transe de cite 150 milioane de dolari. Jurnalistul Eugen Zainea a descoperit, în anexa la Memorandumul cu FMI, semnat cu peste un an înainte ca Adrian Năstase să ajungă prim ministru, modul în care s-a impus României vinderea Petrom la un preţ dezavantajos.

Acordul, negociat şi semnat de Traian Băsescu, prevedea că: România va vinde, în funcţie de condiţiile pieţei, acţiunile statului la Petrom, astfel încât statul să deţină mai puţin de 50% din acţiunile cu drept de vot asociat. De asemenea, s-a stabilit vinderea a 25 la sută din capacitatea de producţie a Conel şi 20 la sută din distribuţie şi a 25 % din capacitatea de producţie a Romgaz. Consultantul pentru privatizare a fost ales tot din rândul băncilor străine, aşa cum prevede acordul amintit. Lăsând piaţa să acţioneze, dar obligând statul să vândă, s-a dat posibilitatea marilor investitori să scadă preţul, susţine Eugen Zainea.

Filmul destructurarii  economiei romanesti

Atunci cand a fost acuzat de segmente largi ale presei romanesti de faptul ca si-a pus semnatura pe documentele care obligau Romania la privatizarea principalelor companii din toate sectoarele, inclusive cel bancar (ALRO, ALPROM, SIDEX, PETROM, Banca Agricola, BCR etc.), in calitatea sa de Ministru al Transporturilor, dar si de imputernicit al guvernului in relatiile cu FMI si Banca Mondiala in toate cele trei guverne taraniste (Ciorbea, Radu Vasile si Isarescu) din perioada 1997-2000, semnand in aceasta calitate alaturi de primii ministri memorandum-urile cu FMI si Banca Mondiala si anexele PSAL 1 si PSAL 2 cu Banca Mondiala, dl Basescu a replicat printr-un comunicat al Administratiei Prezidentiale prin care afirma complet nereal ca programul PSAL 1 a fost un program de evaluare a societatilor comerciale si de imbunatatire a mediului de afaceri.

PSAL 2, aprobat de guvernul Nastase, a fost, de fapt, programul de privatizare. Afirmatia nu este doar aiuritoare, ci de-a dreptul mincinoasa pe toate planurile. Nu numai pentru ca PSAL 1 a fost un program de privatizare care obliga Romania, inclusiv sub semnatura imputernicitului Traian Basescu la privatizarea a 64 de societati comerciale, pentru a primi diverse transe din acordurile de imprumut cu FMI si Banca Mondiala, dar si pentru ca programul PSAL 2 a fost elaborat de guvernul Isarescu si Banca Mondiala sub supravegherea dlui Basescu personal, care si semneaza diversele variante, prima varianta a programului PSAL 2 fiind datata 19 octombrie 1999, deci cu mai bine de un an inainte de alegerile in urma carora a devenit dl Nastase prim ministru.

Mai mult, pentru a demonstra ca Basescu minte cu sange rece, iata un fragment din presa zilei (spre ex., din “ziarul de Iasi” din 27.05.2000), din articolul care este intitulat chiar… Traian Basescu considera ca “sistemul mafiot” il impiedica sa coordoneze programul PSAL II! (Adica programul aprobat, chipurile, de guvernul Nastase ajuns la putere in decembrie 2000, dar pe care dl Basescu nu era lasat de „sistemul mafiot” sa-l coordoneze in…mai 2000!): “Am inceput sa lucram deja la PSAL II, care are componenta importanta pe zona sistemului bancar. Raportul de due dilligence la Banca Agricola si BCR s-a finalizat, insa spre deosebire de PSAL I, unde am avut acces la toate informatiile, ceea ce mi-a permis sa iau decizia corecta de inchidere a activitatii Bancorex, de aceasta data responsabilii de procesul de privatizare a celor doua banci din partea FPS refuza transmiterea de informatii cu privire la procesul de evaluare”, a precizat Basescu.

Se observa ca, in declaratia de presa din 27 mai 2000, dl Basescu preciza ca ”a inceput deja sa lucreze la PSAL 2”. Mai mult, in Anexa PSAL 2 la Memorandumul cu FMI si Banca Mondiala, inca in varianta din 19 octombrie 1999, se specifica faptul ca „Imprumutatul (Romania-nota autorului) a selectat si angajat banci de investitii (straine, nota autorului, Romania nemaiavand banci de investitii la acea ora, dupa privatizarea BRD), utilizand procedura de licitatie internationala, pentru a elabora un plan de privatizare si care sa realizeze vanzarea in vederea privatizarii a urmatoarelor societati: Societatea Nationala de Transport Feroviar Marfa, Compania Nationala a Sarii si Compania Nationala a Apei Minerale. (Capitolul II- Privatizarea si externalizarea intreprinderilor mari de stat).

La acelasi capitol, gasim si angajamentul: Imprumutatul a angajat, in urma unei licitatii internationale, o banca de investitii care sa faca recomandari asupra vanzarii actiunilor statului la Petrom. Pentru a considera vanzarea acceptabila Bancii (Mondiale-nota mea), aceasta va trebui sa aiba ca rezultat reducerea cotei detinute de stat la Petrom la mai putin de 50%. Se mai prevad explicit masuri foarte interesante, care merita sa ajunga sub ochii cititorului roman, ca sa se vada cine si cand a decis spulberarea proprietatii de stat, inclusiv asupra unor segmente strategice:

- imprumutatul va vinde, in functie de conditiile pietei (toate sublinierile apartin autorului articolului), actiunile statului la Petrom, astfel incat actiunile detinute de stat sa reprezinte mai putin de 50% din actiunile cu drept de vot asociat;

- imprumutatul va vinde, in functie de conditiile pietei, o componenta din capacitatea de productie a Conel care sa reprezinte cel putin 25% din capacitatea totala si o componenta care sa reprezinte 20% din capacitatea de distributie a Conel, ultima in functie de criteriile de performanta din anii anteriori;

- imprumutatul va vinde, in functie de conditiile pietei, o componenta a capacitatii de productie a Romgaz care sa reprezinte cel putin 25% din capacitate (nota mea-las cititorului ”placerea” de a interpreta ce reprezinta aceasta expresie si cum pot fi calificati aceia care, semnand un astfel de angajament, au azi nerusinarea sa vorbeasca de modul in care s-au instrainat rezervele naturale ale Romaniei!) si o componenta care sa reprezinte cel putin 20% din capacitatea de distributie a Romgaz, ultima in functie de criteriile de performanta din anii anteriori;

Au fost subliniate anumite lucruri esentiale pentru a intelege mecanismul pervers pus in miscare de aceste memorandum-uri si de anexele lor, cu atat mai mult cu cat, prin noul acord cu FMI, Romania, condusa de aceasta data de dl Basescu in calitate de presedinte, se angajeaza la instrainarea pachetelor minoritare pe care le mai detine la societati de maxima importanta (sau la parti semnificative ale acestor pachete).

Mecanismul este pervers pentru un motiv foarte simplu: fiindca ”investitorii” (cu precadere straini), stiind ca este vorba de conditii impuse de FMI si acceptate de Romania, vor dicta astfel de ”conditii ale pietei”, care sa-i avantajeze (adica preturile cele mai mici). Stiind ca, chiar daca in prima faza, statul nu va fi incantat, va fi nevoit ulterior sa accepte ”conditiile pietei”, piata care stie ca zisul stat, prin acordul cu FMI, si-a pus singur cutitul la gat. (Ca si in anii ’97-2000, ulterior, statul, reprezentat de alt guvern, dar statul fiind acelasi, cel roman, fiind nevoit sa accepte ”sfaturile” bancii internationale de investitii consultanta si…”conditiile pietei”).

Palma usturatoare primita de arogantul Boc, dupa ce s-a laudat ca pe pachetul minoritar de la Petrom va primi mai mult decat a primit Nastase pe pachetul majoritar este mai mult decat pilduitoare. ”Investitorii” sunt aceia care dicteaza ”conditiile pietei”, stiind ca guvernul are niste obligatii de care, pana la urma va trebui sa se achite. La cel mai mic pret!

( va urma )

sursa: gandeste.org