Datini şi obiceiuri de sănătate şi spor de «Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul»

Icoana Sfântului Ioan Botezătorul de la Biserica Sf. Ştefan. (detaliu - arhiva Click!)

Liliana Ivan

La 29 august, când este orânduită ultima sărbătoare importantă din anul bisericesc, care se încheie la data de 31 august, creştinătatea prăznuieşte Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul.

La acest praznic de doliu şi post aspru se face pomenirea morţii martirice a Sfântului Ioan Botezătorul. Cunoscut şi sub denumirea de Inaintemergătorul Domnului, Ioan, cel mai mare dintre profeţi, a mărturist venirea lui Hristos. Praznicul îl cinsteşte cu laudele cuvenite pe Sf. Ioan Botezătorul, cel mai mare postitor şi rugător dintre oameni, pe apostolul pocăinţei, care mustra cu asprime pe cărturari şi farisei, numindu-i năprârci şi pui de şerpi. Ioan a fost profetul care striga în pustiu: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor." (Matei 3,2).

Pentru Ioan cea mai importantă şcoală de formare duhovnicească, de propovăduitor al pocăinţei şi de botezător al lui Iisus a fost pustiul Iodanului. Cuvântul Sf. Ioan era îndrăzneţ, tăia ca o sabie păcatul. El nu l-a cruţat nici pe regele Irod Antipa, tetrahul Galileii, pentru păcatul său, pentru adulterul cu Irodiada, soţia fratelui său, Filip. Au rămas vestite în istoria creştinismului vorbele sale moralizatoare: „Nu ţi se cade ţie să ai de soţie pe femeia lui Filip, fratele tău!"

Din Evanghelie aflăm că Irod l-a întemniţat pe Ioan pentru curajul său, iar Irodiada aştepta un prilej de răzbunare. Când Irod şi-a sărbătorit ziua cu mare fast, ameţit de vin, i-a promis Salomeei, fiica Irodiadei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi mai ales lui Irod, că-i îndeplineşte orice dorinţă. Sfătuită de mama sa, tânăra i-a cerut regelui capul Sf. Ioan Botezătorul ca răsplată. Pentru că se temea că Ioan ar putea învia dacă trupul ar fi îngropat alături de cap, Irod le-a dat ucenicilor lui Ioan doar trupul sfântului, capul Proorocului fiind îngropat de Irodiada în curtea locuinţei sale, la mare adâncime.

Datini şi obiceiuri

Potrivit tradiţiei, în ziua acestui praznic, cunoscut în popor şi sub numele de Sf. Ioan Cap Tăiat, se ajunează. 

Tot prin tradiţie, praznicul aduce cu sine o seamă de interdicţii: În această zi, pentru menţinerea sănătăţii, este bine să nu se consume fructe rotunde - mere, pere, prune, căpăţâni de usturoi, care au formă rotundă, asemănătoare capului, nici pepeni sau nuci, pentru că miezul lor seamănă cu o cruce.

De asemenea, din ajunul sărbătorii nu se mănâncă preparate cu varză, deoarece Sfântului Ioan i s-a tăiat de şapte ori capul pe varză şi iar a înviat. 

Dintr-un sentiment de pioşenie, nu se mănâncă roşii, nici fructe de culoare roşie şi nu se bea vin roşu, alimente care amintesc de sângele vărsat în timpul decapitării Sf. Ioan. 

Unele persoane ajunează sau mănâncă numai struguri.

În ziua praznicului, alimentele nu se pun pe tipsie.

Acum se sfinţesc la biserică mere, pere, struguri şi castraveţi şi se împart oamenilor săraci, în amintirea rudelor decedate.

De asemenea, pentru sporul familiei şi pentru alungarea bolilor, în familiile în care au murit rude în condiţii suspecte sau de moarte năpraznică se respectă momentele de reculegere şi se împart pachete cu struguri şi pâine. 

În acelaşi timp, în această zi, în gospodării nu se foloseşte cuţitul nici la tăiatul pâinii. Produsele alimentare şi pâinea se rup cu mâna. 

La oraşe şi la sate, pentru menţinerea sănătăţii se păstrează o datină străveche : postitorii consumă în această zi doar turtă preparată din grâu sau din mălai. 

Sursa: www.click.ro