Aspartam este denumirea tehnică (produsul chimic) a celebrelor NutraSweet, Equal, Spoonful, Equal-Measure, etc. Aspartamul a fost descoperit accidental în 1965, cand James Schlatter, chimist la compania G.D. Searle, testa un medicament anti-ulcer.
Codul european pentru aspartam este E 951, şi este "înrudit" cu E 950 (acesulfam K), făcând parte din categoria îndulcitorilor chimici (artificiali).
Despre "beneficiile" folosirii aspartamului s-a scris foarte mult. Revista Nexus a acordat acestui subiect o deosebită atenţie: două numere (din oct. - nov.1995 şi dec.1995 - ian.1996) au găzduit importante articole despre aspartam şi ce se ascunde în spatele afacerii.
Aspartamul este, de departe, cel mai periculos aditiv chimic de pe piaţa alimentară. Un raport al FDA (Administraţia Alimentelor şi Medicamentelor din SUA) relevă faptul că peste 75 % din reacţiile adverse reclamate de aditivii sintetici se datorează aspartamului!
Multe dintre aceste reacţii sunt foarte serioase, printre acestea fiind prezentă chiar moartea, după cum se relevă într-un raport al DHHS (Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane) al SUA din 1994. Iată doar câteva din cele peste 90 de simptome documentate în raport:
Spasme musculare, probleme de vedere, atacuri de panică, vorbire îngreunată, tahicardie, palpitaţii, pierderea memoriei, pierderea auzului, ameţeli, dureri de cap, dureri generalizate, depresie, oboseală accentuată, iritabilitate, insomnie, respiraţie îngreunată, etc.
Cercetători care studiază efectele aspartamului au arătat că acesta declanşează şi agravează următoarele boli cronice:
Tumori pe creier, scleroză multiplă, epilepsie, boala Parkinson, sindromul Alzheimer, retardare mintală, fibromialgie, diabet, etc.
Aspartamul este fabricat din trei substanţe chimice: acidul aspartic, fenilalanină şi metanol. În cartea "Prescription for Nutritional Healing", scrisă de James şi Phyllis Balch, aspartamul se află pe lista denumită "otrăvuri chimice". După cum veţi vedea, acesta este adevărul.
Dr. Russell Blaylock, profesor de neurochirurgie la Universitatea Mississippi, a publicat o carte în care arată detaliat care sunt efectele distrugătoare ale aspartamului, folosind aproape 500 de referinţe ştiinţifice. De asemenea, el mai arată şi distrugerile datorate glutamatului, aditiv care conţine 99 % acid glutamic.
Aspartatul şi glutamatul sunt neurotransmiţători, adică facilitează transmiterea de informaţii de la un neuron la altul. O cantitate prea mare de aspartat sau glutamat va duce la distrugerea ireversibilă a unor neuroni datorită unui influx excesiv de calciu în aceste celule. Acest "supliment" de calciu pe care neuronul îl primeşte, va determina formarea de radicali liberi în exces care ucid celula. De aceea aspartatul şi glutamatul sunt denumite excito-toxine: stimulează celulele neuronale până le omoară!
Acidul aspartic este un aminoacid. În forma sa liberă, el duce la creşterea nivelului din sânge al aspartatului şi glutamatului. După consumarea unor produse care conţin aspartam sau glutamat, creşte nivelul din sânge al acestor neurotransmiţători, adevărate excito-toxine.
Creierul primeste astfel un nivel excesiv de aspartat sau glutamat şi distrugerea neuronilor începe galopant, iar marea majoritate (peste 75 %) a neuronilor din anumite zone din creier sunt morţi înainte de a apare vreun simptom vizibil. Toate aceste afirmaţii sunt bine documentate şi demonstrate de dr. Russell Blaylock în cartea sa.
Câteva dintre cele mai importante boli cronice agravate sau declanşate de excito-toxine ca aspartamul şi glutamatul sunt: pierderea memoriei, scleroză multiplă, pierderea auzului, demenţă, hipoglicemie, leziuni cerebrale, boala lui Parkinson, Alzheimer, epilepsie, dereglări hormonale.
Riscul este mult mărit pentru nou-născuţi, copii, femei însărcinate, bătrâni şi bolnavii cu probleme cronice de sănătate. Deşi, în general, FASEB (Federatia societăţilor americane pentru o biologie experimentală) este de acord cu toate hotărârile FDA, în acest caz a declarat că "este mai prudent să se evite folosirea suplimentelor alimentare care conţin acid glutamic de către femeile însărcinate, nou-născuţi şi copii."
Acidul aspartic din aspartam are aceleaşi efecte nefaste ca şi acidul glutamic. Dintre principalele efecte, amintim doar câteva: dureri de cap, greaţă, dureri abdominale, oboseală accentuată (prin împiedicarea glucozei de a ajunge la neuroni), insomnie, deficienţe de vedere, atacuri de panică, depresie, astm şi probleme severe de respiraţie.
Persoanele care au consumat aspartam s-au plâns cel mai adesea de pierderea memoriei. Acesta este efectul cel mai important, după numarul mare de cazuri.
Blaylock nu este singurul medic celebru care apare în aceste cercetari. Printre cei care au vorbit despre distrugerile cauzate de aspartat şi glutamat se numara şi dr. Adrienne Samuels, psiholog specialist în cercetare. Un altul este Olney, profesor în departamentul de psihiatrie de la Şcoala de Medicină din Universitatea Washington. El este unul dintre cei mai faimoşi medici, o autoritate în acest domeniu. El chiar a informat compania Searle în 1971 despre faptul că acidul aspartic provoacă găuri în creierul cobailor folosiţi la experimentele cu aspartam. Lista celor preocupaţi de efectele acestor excito-toxine este însă mult prea mare pentru a fi trecută aici.
Un alt component al aspartamului este fenilalanina. Acesta este un aminoacid care se găseste în mod natural în creier. Persoanele care suferă de fenilcetonurie, nu pot metaboliza fenilalanina. Aceasta duce la un nivel periculos de mare al fenilalaninei în creier, deseori mortal. S-a demonstrat că prin consumul de carnbohidrati asociat cu aspartam apare cresterea concentraţiei de fenilalanină din creier, chiar şi la persoane care nu suferă de fenilcetonurie! Aceasta nu este o teorie, toate experimentele făcute până acum demostrează acest lucru cu prisosinţă.
Odată cu mărirea nivelului de fenilalanină din creier, concentraţia de serotonină va scădea foarte mult, aceasta ducând la depresie şi alte probleme emoţionale grave.
Chiar şi o singură folosire a aspartamului duce la creşterea cantităţii de fenilalanină din sânge. O poveste impresionantă despre consumul de aspartam a fost recent publicată în "Wednesday Journal" în articolul "Un coşmar cu aspartam".
John Cook a început să bea 6 - 8 racoritoare dietetice în fiecare zi. Simptomele de început au constat în pierderea memoriei şi dureri de cap frecvente. Mai mult, simţea nevoia de şi mai multe răcoritoare dietetice. Starea de sănătate s-a deteriorat aşa de mult încât a ajuns la schimbări comportamentale radicale şi accese de furie violente. Deşi nu suferea de fenilcetonurie, analizele de sânge au arătat un nivel al fenilalaninei de 80 mg/dl. De asemenea, s-a constatat deteriorarea creierului şi funcţionarea anormală a sistemului nervos central. După ce a renunţat complet la consumul de aspartam, starea lui de sănătate s-a ameliorat dramatic.
Blaylock demonstrează că un nivel crescut de fenilalanină în creier duce până la urmă la schizofrenie. De aceea, folosirea regulată a aspartamului a dus la creşterea vânzărilor de Prozac pentru a controla schizofrenia. Toate acestea spre bucuria marilor concerne farmaceutice care au avut astfel un profit imens.
Ultimul component al aspartamului este metanolul, o otravă mortală. Cu toţii cunoaştem cazuri de alcoolici împătimiţi care au consumat metanol, ajungând orbi sau chiar murind. Metanolul este eliberat gradat în intestinul subţire sub acţiunea enzimei chimotripsină.
Prin încălzirea aspartamului la o temperatură mai mare de 30 de grade Celsius (cazul fabricării de dulciuri dietetice - fără calorii - pe bază de aspartam) metanolul este eliberat şi, deci, prezent ca atare în alimentul respectiv.
Odată ajuns în corp, metanolul de descompune în acid formic şi formaldehidă, care este o neurotoxină mortală. Cercetările arată că formaldehida este o otravă cumulativă pentru că nu se mai elimină, odată ajunsă în corp.
Simptomele otrăvirii cu metanol includ migrene, ameţeală, greaţă, dezordini gastrointestinale, slăbire, pierderea echilibrului, friguri, pierderi de memorie, dereglări comportamentale, etc.
Cele mai bine cunoscute probleme cauzate de otrăvirea cu metanol sunt cele legate de pierderea vederii, micşorarea câmpului vizual, vedere în ceaţă, distrugerea retinei şi orbire. (Probabil că de aici vine numele gumei de mestecat ORBIT... fără zahăr!)
Formaldehida este o substanţă cancerigenă cunoscută care afecteaza ADN-ul si duce la malformaţii congenitale. Datorită lipsei anumitor enzime, oamenii sunt mult mai neajutoraţi în faţa acestei toxine decât animalele. De aceea, testele cu aspartam făcute pe animale nu reflectă realist pericolele pentru oameni: acestea sunt mult mai mari!
Aşa cum a arătat dr. Woodrow Monte, director la Food Science and Nutrition Laboratory din Universitatea Statului Arizona, "nu există studii care să evalueze efectele mutagene, teratogene sau carcinogene ale administrării metanolului, pe oameni." El chiar a dat în judecată FDA cerînd să interzică aspartamul, cel puţin până la noi cercetări, afirmând că "odată ce aprobaţi aspartamul, nu se va mai putea face nimic pentru a repara greşeala", aşa cum a fost şi cazul cu zaharina, cunoscut agent cancerigen, "sau cu Dumnezeu ştie ce alte substanţe care insultă constituţia umană cu aprobare guvernamentală".
La puţin timp după această intervenţie, comisarul FDA responsabil cu aspartamul - Arthur Hull Hayes Jr. - a aprobat folosirea aspartamului, după care a demisionat din FDA fiind angajat la compania Searle, cea care fabrică aspartamul!
Nu este singurul nume care a beneficiat de pe urma aprobării aspartamului. Donald Rumsfeld, cunoscută figură din administratia Bush, a fost angajat al firmei Searle (director executiv) înainte de a-şi oferi serviciile guvernului...
În actul "inconştient" din 1993, FDA a aprobat aspartamul ca ingredient în produsele alimentare preparate prin încălzire la mai mult de 30 de grade Celsius!!! Este vorba de celebrele - din păcate - dropsuri fără zahăr, cu zero calorii (Orbit, Golia, Cool mint, etc.), si toata gama de produse dietetice de patiserie si cofetarie.
Şi totuşi, de ce nu auzim despre aceste lucruri? De ce nimeni nu spune nimic? Cauzele sunt:
1. Lipsa de interes din partea populaţiei. Bolile şi accidentele cauzate de aspartam nu apar în ziare aşa cum este reflectat un accident aviatic în mass-media.
2. Majoritatea oamenilor nu asociază simptomele lor cu folosirea aspartamului. Pentru că odată ce omul şi-a distrus o parte importantă a neuronilor săi şi a ajuns la o boală cronică, nu poate nici măcar să se gândească să asocieze boala lui cu aspartamul.
Modul în care a fost aprobat aspartamul este o lecţie despre cum companiile chimice şi farmaceutice manipulează agenţiile guvernamentale ca FDA, mituiesc organizaţii non-guvernamentale ca Asociaţia Dietetică Americană, şi inundă comunitatea ştiinţifică cu studii fraudate sponsorizate de industria beneficiară (fabricanţii de aspartam).
Erik Millstone, cercetător la Science Policy Research Unit de la Universitatea Sussex a adunat sute de pagini de probe obţinute prin Legea de libertate a informatiei (23) din SUA arătând că:
1. Testele de laborator au fost fraudate iar pericolele au fost ascunse;
2. Tumorile cerebrale au fost "eliminate" de pe cobai iar animalele care au murit au fost înregistrate ca fiind "bine mersi" în înregistrările de laborator;
3. FDA a fost "hrănită" cu declaraţii false şi eronate;
4. Cei doi procurori desemnaţi pentru a aduce în faţa instanţei fabricantul de aspartam pentru frauda informaţională au fost anjajaţi imediat de fabricant pentru a nu-şi duce la îndeplinire misiunea;
5. Comisarul FDA a ignorat avertismentele propriei comisii ştiinţifice care a cercetat cazul aspartamului iar la scurt timp după aprobarea aspartamului i s-a oferit un post în firma care răspundea de relaţiile publice ale companiei producătoare Searle;
6. În ianuarie 1993, American Dietetic Association a primit o donaţie de 75.000 dolari de la compania NutraSweet. Multe alte organizaţii "independente" au beneficiat de mari sume de bani din partea fabricanţilor de aspartam. Asociaţia mai sus-amintită a primit bani de la NutraSweet şi pentru a organiza o şcoală de bucătari în Chicago (pentru a-i învăţa cum să foloseasca aspartamul în preparate culinare);
7. Un cercetător independent din New England care a demonstrat pericolele consumului de aspartam este acum consultant la compania Monsanto (soră cu Searle). Un alt cercetător din sud-estul SUA a mărturisit despre pericolele aspartamului asupra copiilor. Un reporter de investigatii a descoperit că i s-a spus să-şi "ţină gura" dacă vrea să nu-şi piardă sponsorizarea din partea unui producator de răcoritoare dietetice care este membru în asociaţia NutraSweet.
Aspartamul este vândut în peste 80 de ţări din lume! El poate fi găsit în: mic-dejun instant, gume de mestecat fără zahăr (Orbit, Winterfresh, Airwaves, etc.), cereale, dropsuri fără zahăr, băuturi răcoritoare, îngheţată, gelatină, sucuri de fructe, laxative, multivitamine (efervescente sau nu), suplimente alimentare, bauturi carbogazoase, îndulcitori alimentari, cafea instant, iaurt, etc.
Aspartamul a fost găsit şi în produse care nu menţionau acest lucru pe etichetă. De asemenea, suplimentele alimentare şi tabletele de multivitamine (Centrum, Alka Seltzer, Supradyne, Sandoz, etc.) conţin aspartam.
Vă recomandăm să consultaţi şi cărţile următoare:
1. "Excitotoxinele: gustul care ucide", (Health Press, 1994) de Russell Blaylock
2. "Aspartamul (NutraSweet), e sigur?", (prin Aspartame Consumer Safety Network) de H. J. Roberts
3. "Aspartamul amar - o deziluzie dietetică", de Barbara Mullarkey
Sursa: aim.pro.tc al, lb � a �I8 �<4 sans-serif; font-size: 13px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 16px; orphans: 2; text-align: -webkit-auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px; -webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: rgb(255, 255, 255); display: inline !important; float: none; ">1. Testele de laborator au fost fraudate iar pericolele au fost ascunse;
2. Tumorile cerebrale au fost "eliminate" de pe cobai iar animalele care au murit au fost înregistrate ca fiind "bine mersi" în înregistrările de laborator;
3. FDA a fost "hrănită" cu declaraţii false şi eronate;
4. Cei doi procurori desemnaţi pentru a aduce în faţa instanţei fabricantul de aspartam pentru frauda informaţională au fost anjajaţi imediat de fabricant pentru a nu-şi duce la îndeplinire misiunea;
5. Comisarul FDA a ignorat avertismentele propriei comisii ştiinţifice care a cercetat cazul aspartamului iar la scurt timp după aprobarea aspartamului i s-a oferit un post în firma care răspundea de relaţiile publice ale companiei producătoare Searle;
6. În ianuarie 1993, American Dietetic Association a primit o donaţie de 75.000 dolari de la compania NutraSweet. Multe alte organizaţii "independente" au beneficiat de mari sume de bani din partea fabricanţilor de aspartam. Asociaţia mai sus-amintită a primit bani de la NutraSweet şi pentru a organiza o şcoală de bucătari în Chicago (pentru a-i învăţa cum să foloseasca aspartamul în preparate culinare);
7. Un cercetător independent din New England care a demonstrat pericolele consumului de aspartam este acum consultant la compania Monsanto (soră cu Searle). Un alt cercetător din sud-estul SUA a mărturisit despre pericolele aspartamului asupra copiilor. Un reporter de investigatii a descoperit că i s-a spus să-şi "ţină gura" dacă vrea să nu-şi piardă sponsorizarea din partea unui producator de răcoritoare dietetice care este membru în asociaţia NutraSweet.
Aspartamul este vândut în peste 80 de ţări din lume! El poate fi găsit în: mic-dejun instant, gume de mestecat fără zahăr (Orbit, Winterfresh, Airwaves, etc.), cereale, dropsuri fără zahăr, băuturi răcoritoare, îngheţată, gelatină, sucuri de fructe, laxative, multivitamine (efervescente sau nu), suplimente alimentare, bauturi carbogazoase, îndulcitori alimentari, cafea instant, iaurt, etc.
Aspartamul a fost găsit şi în produse care nu menţionau acest lucru pe etichetă. De asemenea, suplimentele alimentare şi tabletele de multivitamine (Centrum, Alka Seltzer, Supradyne, Sandoz, etc.) conţin aspartam.Vă recomandăm să consultaţi şi cărţile următoare:
1. "Excitotoxinele: gustul care ucide", (Health Press, 1994) de Russell Blaylock
2. "Aspartamul (NutraSweet), e sigur?", (prin Aspartame Consumer Safety Network) de H. J. Roberts
3. "Aspartamul amar - o deziluzie dietetică", de Barbara Mullarkey
Sursa: aim.pro.tc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu