Populaţia stabilă a României a scăzut cu peste 2,6 milioane, de la 21.680.974 la 19.042.936 de persoane, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2011, anunţate în luna februarie 2012 de Institutul Naţional de Statistică.
Implicaţiile scăderii numărului populaţiei:
- Reducerea numărului de parlamentari cu aproximativ 40 de persoane: reducerea populaţiei cu 11% ar trebui să determine şi reducerea numărului de parlamentari - 1 deputat la 70.000 locuitori şi 1 senator la 160.000 de locuitori, de la 469 parlamentari câţi sunt în prezent.
- Scăderea cu câteva zeci, a numărului de consilieri judeţeni, deoarece cifra este stabilită prin ordin al prefectului în funcţie de numărul locuitorilor judeţului. Similar, în cazul consilierilor locali, este de aşteptat o scădere chiar de ordinul miilor. Reamintim că la alegerile locale din acest an au fost aleşi 40.311 consilieri locali şi 1.338 consilieri judeţeni.
- Scăderea cu aproximativ 2600 a poliţiştilor locali: 1 poliţist local la o mie de locuitori.
- Reducerea fondurilor europene destinate României după 2020. Impactul acestei diminuări a populaţiei va fi foarte important, iar reducerea banilor va fi semnificativă. Din fericire, nu se pune problema pentru următorul exerciţiu bugetar, 2014-2020, ci din 2021.
- Mai puţine voturi în Consiliul European din 2017. Cele 14 voturi pe care le deţine România în Consiliu nu vor fi afectate deocamdată, deoarece de la 1 noiembrie 2014, cu posibilitate de prelungire până în 2017, sistemul de alocare a voturilor se va schimba oricum, potrivit Tratatului de la Lisabona. Atunci populaţia va fi luată în calcul la ponderea voturilor în Consiliu şi asta va duce la o scădere a puterii României.
- Numărul de eurodeputaţi români se va reduce. România are în prezent 33 de europarlamentari, însă ar putea pierde 3-4 dintre aceştia.
Implicaţiile scăderii numărului populaţiei:
- Reducerea numărului de parlamentari cu aproximativ 40 de persoane: reducerea populaţiei cu 11% ar trebui să determine şi reducerea numărului de parlamentari - 1 deputat la 70.000 locuitori şi 1 senator la 160.000 de locuitori, de la 469 parlamentari câţi sunt în prezent.
- Scăderea cu câteva zeci, a numărului de consilieri judeţeni, deoarece cifra este stabilită prin ordin al prefectului în funcţie de numărul locuitorilor judeţului. Similar, în cazul consilierilor locali, este de aşteptat o scădere chiar de ordinul miilor. Reamintim că la alegerile locale din acest an au fost aleşi 40.311 consilieri locali şi 1.338 consilieri judeţeni.
- Scăderea cu aproximativ 2600 a poliţiştilor locali: 1 poliţist local la o mie de locuitori.
- Reducerea fondurilor europene destinate României după 2020. Impactul acestei diminuări a populaţiei va fi foarte important, iar reducerea banilor va fi semnificativă. Din fericire, nu se pune problema pentru următorul exerciţiu bugetar, 2014-2020, ci din 2021.
- Mai puţine voturi în Consiliul European din 2017. Cele 14 voturi pe care le deţine România în Consiliu nu vor fi afectate deocamdată, deoarece de la 1 noiembrie 2014, cu posibilitate de prelungire până în 2017, sistemul de alocare a voturilor se va schimba oricum, potrivit Tratatului de la Lisabona. Atunci populaţia va fi luată în calcul la ponderea voturilor în Consiliu şi asta va duce la o scădere a puterii României.
- Numărul de eurodeputaţi români se va reduce. România are în prezent 33 de europarlamentari, însă ar putea pierde 3-4 dintre aceştia.
Implicaţiile asupra indicatorilor economici:
- Creşte valoarea PIB pe locuitor: anul trecut, PIB a fost de 136,5 miliarde euro, iar la o populaţie de 21,7 milioane, PIB pe locuitor era de 6.295 euro. Automat, fără să ne meargă într-un fel mai bine, PIB pe locuitor va creşte la aproximativ 7.167 euro.
- Creşte valoarea datoriei externe pe locuitor: la sfârşitul lunii mai din acest an datoria externă pe locuitor era de 4.540 euro. Fără a ne îndatora mai mult, având în vedere scăderea populaţiei, datoria externă pe locuitor va creşte la 5.169 euro.
- Creşte rata de ocupare: Ultimele date arată că rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 15 şi 64 ani a fost de 58% în primul trimestru din 2012, iar dacă populatia inactivă s-a redus cu 2 milioane, procentul va depăşi 65%.
- Creşte rata șomajului, nu şi numărul şomerilor: în condiţiile în care populaţia activă scade, iar numărul şomerilor va rămâne constant, rata şomajului raportată de ANOFM în mod evident va creşte.
sursa: curierulnational.ro
Sursa: gandeste.org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu