- Autorităţile americane de reglementare a sistemului bancar îşi intensifică campania de decredibilizare a sistemului bancar britanic antrenând, în ultimele săptămâni, în vârtejul acuzaţiilor publice cele mai reputate bănci ale Albionului.
Deja, Londra a intrat în panică şi începe să repudieze vehement strategia colegilor de dincolo de Atlantic. Aici însă, campania se transformă într-un circ mediatic, autorităţile jucând alternativ rolul poliţistului bun sau al celui rău.
Bomba atomică a finanţelor ameninţă încă o bancă
Departamentul serviciilor financiare al statului New York a descris banca britanică Standard Chartered ca un grup “asasin” acuzând-o de încălcarea embargoului american impus asupra tranzacţiilor cu Iranului.
Acuzaţiile au fost respinse vehement de Standard Chartered, care totuşi a recunoscuto eroare echivalentă cu 14 miliarde $ faţă de 250 miliarde avansate de autorităţile americane.
Banca joacă însă tare în această partidă cu autorităţile americane pentru că este ameninţată de către americani cu bomba atomică bancară: retragerea licenţelor de funcţionare pe teritoriul SUA.
O ameninţare similară a fost vehiculată în cazul băncii franceze Crédit Lyonnais (în cazul afacerii Executive Life) sau la adresa UBS (în afacerea de evaziune fiscală). De fiecare dată SUA a câştigat în stil mare.
Pentru Standard Chartered, pierderea licenţei americane este echivalentă cu închiderea canalelor de finanţare bazate pe moneda americană. Asta înseamnă moartea unui instituţii construite cu contribuţia imperiului britanic şi care a devenit unul dintre cele mai mari nume ale finanţelor comerciale internaţionale. O bancă a cărei reputaţie este impecabilă nefiind antrenată în criza subprime şi care nu a costat nici un penny contribuabilul englez.
Numai că în acest dosar nu este vorba doar de Standard Chartered.
De ambele părţi ale Atlanticului este de facto o bătălie dură care opune Wall Street şi City, două dintre cele mai mari centre financiare.
Afacerea “Standard Chartered” se suprapune perfect peste discursul american referitor la iresponsabilitatea finanţelor internaţionale făcându-se trimitere directă lascandalul “Libor” a cărui origine se află în inima City-ului londonez (reamintim că în acest scandal nume sonore ale sistemului bancar internaţional sunt prezente într-un dosar referitor la manipularea dobânzii Libor, dobânda de refinanţare a împrumuturilor interbancare).
Este una dintre metodele folosite cu succes de politicienii americani de a “expatria” propria vinovăţie în cazurile delicate.
Este mult, prea mult!
A fost reacţia unanimă a opiniei publice şi a autorităţilor britanice. Editorialistul prestigiosului cotidian “Financial Times” denunţa zelul autorităţilor americane sugestionate de oportunişti şi politicieni.
Răspunsul Washingtonului nu s-a lăsat aşteptat: “Wall Street Journal” atacă, la rândul său, reputaţia băncilor britanice în ultimele săptămâni marcate de scandalul “Libor”, dând apă la moară tuturor detractorilor activităţii financiare desfăşurate în reputatul City londonez.
A fost adusă în discuţie şi faimoasa “balenă din Londra” care a cauzat o pierdere de 7,5 miliarde $ băncii rezultată în urma tranzacţiilor nefericite realizate de un trader britanic angajat al băncii americane.
Una dintre cauzele principale ale disputei actuale se afla în mutarea uneia dintre cele mai mari bănci americane la Londra.
Dacă la acea dată parlamentarii americani au privit oarecum detaşaţi mişcarea, acum consideră că ceea ce s-a întâmplat a fost preţul pe care SUA trebuia să-l plătească pentru a afla ce se întâmplă în City. Munţi de instrumente financiare toxice acumulate de AIG s-au transformat, în 2008, în cea mai costisitoare bomba financiară pentru contribuabilul american.
Acum, băncile britanice sunt la mâna autorităţilor americane. Totul a început cu HBSC care a trebuit să recunoască faptul că filiala sa americană a fost prinsă în flagrant delict în afacerea de spălare de bani ce îşi avea originea în Mexic.
Nu în ultimul rând, diferendul dintre New York şi Londra ţine de afacerea “Libor” în care există suspiciuni de manipulare a celei mai importante dobânzi de referinţă pentru împrumuturile interbancare. Or, valoarea acesteia se fixează zilnic la… Londra.
În acest caz autorităţile americane le acuză pe cele britanice de moderaţia de care au dat dovadă în anchetarea şi, mai ales, în tragerea la răspundere a celor vinovaţi asta în condiţiile în care FED avertizase încă din 2008 asupra riscurilor de manipulare a Libor-ului.
În acest scandal banca britanică Barclay’s a plătit deja autorităţilor britanice şi americane o consistentă amendă, iar următoarea pe listă este compatrioata sa RBS, care face în SUA obiectul unei anchete de spălare de bani.
Într-o încercare de detensionare a situaţiei, guvernatorul Băncii Centrale a Angliei, Mervyn King, a solicitat autorităţilor americane să dea dovadă de mai multă reţinere.
“Diferitele autorităţi de reglementare care anchetează un dosar ar trebui să colaboreze pentru a evita comentariile publice înainte de finalizarea anchetei” declara acesta în legătura cu mediatizarea dosarului “Standard Chartered” la New York.
Cert este că în acest moment Londra se concentrează pe această ofensivă care prezintă piaţa financiară britanică ca un loc al reglementarilor lejere. O reputaţie pe care SUA nu ezită să o construiască în jurul City-ului, valorificând astfel efortul autorităţilor americane de asanare a practicilor bancare condamnabile, strategie care are ca scop final trecerea în uitare a aceea ce s-a întâmplat în perioada 2007-2008 când epicentrul crizei financiare mondiale a fost pe Wall Street unde s-a spart balonul “subprime”.
Dosarul “Standard Chartered” tensionează relaţiile dintre Trezoreria SUA şi FED
Şi pentru ca scandalul să fie complet, decizia regulatorului bancar al statului New York a stârnit furie în cadrul Departamentului Trezoreriei şi a Rezervei Federale americane, care se aflau în curs de negociere a unui acord amiabil cu banca britanică.
Conform surselor apropiate dosarului, procedura lansată de regulatorul statal Benjamin Lawsky, directorul Departamentului de Servicii Financiare (DFS) al statului New York s-a făcut fără acordului autorităţilor federale. Prin aceasta se complică sensibil sarcina Trezoreriei şi FED-ului de a gestiona în mod uzual astfel de cazuri care implică bănci sau fonduri internaţionale.
Mai mult, dosarul referitor la negocierile purtate pentru ajungerea la un acord amiabil a fost ferit până în acest moment de ochii opiniei publice.
Răspunzând furiei colegilor federali, Benjamin Lawsky spune că “situaţia înregistrată la Standard Chartered, care a operat 60.000 de tranzacţii cu Iranul în ultimii zece ani,lasă sistemul american fără apărare în faţa teroriştilor, traficanţilor de arme, baronilor drogurilor şi a regimurilor politice corupte”.
În contrapartidă, responsabilii Trezoreriei şi Rezervei Federale l-au prezentat pe Lawsky ca fiind un supervizor neexperimentat şi excesiv de zelos.
Cazul a ajuns şi pe masa preşedintelui american, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, afirmând că executivul american urmăreşte “extrem de serios” posibilele violări ale sancţiunilor impuse de SUA împotriva unor state şi că Trezoreria rămâne permanent în contact cu autorităţile federale şi de stat în această chestiune.
De partea cealaltă a Atlanticului, investitorii au intrat la bănuieli după ce în ultimele săptămâni cea de a treia bancă britanică este în vizorul autorităţilor americane aceştia acuzând Washinghtonul , prin vocea unui deputat britanic, că a pornit o campanie menită a fragiliza poziţia Londrei ca piaţa financiară internaţională.
“Cred că este un efort concentrat şi organizat din partea guvernului american” declara John Mann, membru al comisiei de finanţe a parlamentului britanic. ” Washingtonul este cel care vrea să câştige o bătălie comercială pentru ca tranzacţiile (financiare, n.n.) să treacă de la Londra la New York” a mai adăugat acesta.
În loc de concluzii
Indiferent cum se va finaliza actualul scandal este evident că securea războiului a fost dezgropată într-un război care are un singur obiectiv: decredibilizarea unei pieţe financiare în favoarea alteia.
Declasarea crizei “subprime” datorită lăcomiei bancherilor americani este greu de uitat de către întreaga lume, iar ceea ce încearcă acum autorităţile americane este o strategie de a cosmetiza situaţia.
Numai că seria de scandaluri ce afectează zilnic imaginea publică a sistemului bancar nu face decât să decredibilizeze şi mai mult sistemul. Aceasta se vede mai ales în blocarea pieţei creditelor care mai există doar mulţumită împrumuturilor guvernamentale făcute de fiecare stat pentru acoperirea cheltuielilor curente.
Politicile de austeritate implementate sub presiunea crizei economice nu ajută cu nimic la rezolvarea situaţiei în ciuda injecţiei masive de capital făcute de băncile centrale în sistemul bancar. Piaţa creditelor s-a prăbuşit puţine companii sau persoane fizice fiind dispuse a mai apela la bănci.
De aici tot felul de derapaje care macină clipă de clipă sistemul bancar şi care vor trebui cumva rezolvate până nu va fi prea târziu. Modalitatea găsită de autorităţile americane de a discreţia concurenţa este discutabilă şi deschide o cutie a Pandorei care poate avea ca efect izolarea la nivel statal a sistemelor bancare ceea ce este echivalentul unui infarct financiar care poate bloca funcţionarea întregii economii mondiale.
Sursa: www.financiarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu