Sfatul german pentru Traian Băsescu: demisia!

Presa europeană s-a reorientat. Traian Băsescu nu mai este prezentat cititorilor europeni ca un preşedinte „care a învins corupţia şi a creat o justiţie independentă”. Editorii refuză să mai publice articolele şi reportajele prin care bursierii ICR şi SIE denigrează România, bătându-şi joc de alegerea făcută de 7,4 milioane de români. Este foarte semnificativ că instituţia media care a decis să-l declare pe Traian Băsescu un preşedinte nelegitim este Deutsche Welle, postul de radio arondat guvernului Germaniei.
În perioada premergătoare referendumului, atât jurnaliştii cât şi mulţi dintre politicienii berlinezi au fost de partea preşedintelui suspendat. Ce s-a întâmplat după referendum? De ce s-a schimbat poziţia jurnaliştilor de la Deutsche Welle? Situaţia în care jurnaliştii acestui post de radio, care exprimă poziţia oficială a Berlinului, folosesc termeni atât de duri şi-i recomandă preşedintelui suspendat să-şi dea demisia trebuie tratată cu maximă seriozitate.

Există explicaţia benignă pentru această reorientare. Filogermanii din România cred cu sfinţenie în faptul că până la referendum Berlinul a fost informat greşit, politicienii de la USL nu au reuşit să contracareze eficient dezinformările transmise de susţinătorii preşedintelui suspendat, iar politicienilor germani nu putea să le treacă prin cap faptul că Traian Băsescu va folosi impunerea pragului electoral pentru a organiza un boicot al referendumului. Conform acestei teorii, factorii de decizie din cadrul guvernului german se simt frustraţi pentru că au fost amăgiţi, dezinformaţi şi manipulaţi. După ce a descoperit situaţia reală şi atitudinea reală a electoratului român faţă de Traian Băsescu, Berlinul a ţinut să-şi exprime indignarea pe canale diplomatice, iar mesajul dur transmis prin Deutsche Welle este o confirmare pentru publicul larg a retragerii sprijinului german faţă de preşedintele suspendat.

Teoria prezentată mai sus este foarte logică şi oferă explicaţii valabile pentru evenimentele din ultima perioadă, însă există şi alte teorii care sunt cel puţin la fel de logice. A presupune că liderii de la Berlin nu se aşteptau ca Traian Băsescu să boicoteze referendumul este destul de naiv. Este posibilă, dar improbabilă, situaţia în care decidenţii germani nu dispun de informaţii exacte cu privire la situaţia din România şi iau decizii în funcţie de dezinformările primite din partea politicienilor bucureşteni. Probabil, schimbarea de poziţie a Berlinului şi a întregii prese internaţionale se datorează conştientizării tardive a unei probleme pe care europenii şi-au creat-o singuri. În ultimii ani, toate rapoartele care ajungeau în capitalele europene aveau în comun următorul aspect: atât societatea cât şi clasa politică din România erau descrise drept extrem de servile faţă de forţele externe. Orice ordin venit din partea Comisiei Europene sau din partea FMI era executat fără negociere, fără critică şi fără ca atitudinea populaţiei faţă de aceste instituţii să devină negativă. O consecinţă firească a acestui comportament a fost impresia că populaţia şi clasa politică din România va tolera orice nivel de imixtiune în afacerile interne şi în viaţa politică sau economică. Referendumul a demonstrat că situaţia este mai complicată şi că servilismul faţă de instituţiile europene are anumite limite. Votul românilor şi creşterea uluitoare a popularităţii atitudinilor eurosceptice în perioada referendumului au creat o problemă pentru suporterii germani şi europeni ai preşedintelui suspendat. Dacă îl sprijină pe Băsescu în continuare, atunci atitudinile antieuropene vor creşte semnificativ, iar Uniunea Europeană va fi asociată în mintalul colectiv al poporului cu un preşedinte foarte nepopular şi impus cu forţa din exterior. Experienţa demonstrează că asemenea evoluţii sociologice au consecinţe negative pe termen mediu şi lung. În acest scenariu, Europa îl menţine pe Băsescu în funcţie (pentru cât timp?), dar pierde pentru totdeauna simpatia poporului român. Alternativ, o încercare de a forţa validarea referendumului ar putea fi interpretată ca un semn de slăbiciune şi un semn de recunoaştere a erorilor făcute anterior. Pe cale de consecinţă, rămâne o singură soluţie, cea a demisiei „benevole” a lui Traian Băsescu.

„Pentru ca ţara să se întoarcă la apele mai calme, există de fapt o singură opţiune: Traian Băsescu trebuie să demisioneze şi să facă loc pentru alegerile prezidenţiale mai târziu în 2012, în paralel cu alegerile parlamentare.” (sursa: DW)

Nu pot să nu remarc faptul că jurnaliştii germani îi întind preşedintelui suspendat şi o mână de ajutor, oferindu-i inclusiv un motiv onorabil de demisie pe care Traian Băsescu îl va putea invoca în ultimul speech prezidenţial. Preşedintele suspendat este pus în faţa unei decizii complicate, dar este posibil că va asculta sfatul venit de la Berlin şi va demisiona „pentru calmarea spiritelor” în ţară şi în străinătate.

sursa: pesurse.ro

Sursa: gandeste.org