STIL DE VIAŢĂ: cum trăiau BUNICII noştri şi cum trăim NOI astăzi

- Dacă privim doar cu o jumătate de secol în urmă vom constata deosebiri radicale între stilul de viaţa al bunicilor noştri şi cel al omului modern, totdeauna agitat, în criză de timp, stresat şi tentat să obţină confortul absolut

Bunicii noştri aveau un stil de viaţă mai activ, erau mai rezistenţi şi mai sănătoşi. Acest stil de viaţă se caracterizează, in principal, prin:

• activitate fizică moderat – intensă (mergeau frecvent pe jos);

• gândire pozitivă;

• acordau atenţie orelor de masă (un adevărat ritual) şi luau masa într-un cadru liniştit, concentrându-se asupra acesteia;

• consumau alimente mai naturale, provenind din mai multe surse alimentare şi mai puţin prelucrate, chimizate;

• îşi preparau de regulă hrana în casă şi doar pentru o zi, maxim două;

• nu foloseau aditivi alimentari, grăsimi artificiale, îndulcitori artificiali şi zahar uri rafinate;

• uleiurile erau nerafinate, presate la rece;

• nu trăiau într-o perpetuă sărbătoare alimentară! Consumau mai puţină carne şi foarte puţine preparate industriale din carne, mezeluri, cârnaţi, pateuri (iar acestea erau preparate în gospodărie sau în condiţii naturale, mult diferite de cele industriale actuale);

• se ridicau de la masă când încă le mai era foame, nu se ghiftuiau;

• miercurea şi vinerea ţineau post (în aceste zile nu consumau alimente de origine animală – carne, lapte, ouă). Dar, atenţie! Posturile de miercuri şi vineri din timpul săptămânii totalizau împreună cu posturile mari peste 200 zile/an!

• nu consumau dulciuri rafinate, produse de cofetărie, patiserie decât la ocazii, sărbători. Obezitatea era aproape necunoscută (de altfel, obezitatea este necunoscută în natură, numai omul modern şi animalele domestice suferă de obezitate!);

• nu existau lanţuri de restaurante tip fast-food;

• nu consumau băuturi răcoritoare, energizante, ci apă de izvor;

• nu consumau cantităti excesive de băuturi alcoolice , industriale (bere, vin, lichioruri ş.a) de calitate îndoielnică;

• alimentele consumate nu aveau densităţi calorice enorme, aşa cum au cele de astăzi (o porţie de mâncare la fast-food poate atinge valori calorice de 500-800 Kcal. Oporţie de mâncare sănătoasă, din alimente naturale, integrale are circa 150-200 Kcal.;

• porţiile de mâncare nu erau giganti ce precum cele actuale.

Cum arată stilul de viaţă de astăzi?

Păi cam aşa (bineînţeles, total diferit de cel al bunicilor noştri):

• am adoptat un stil de viaţă sedentar, nu mai dorim să facem nici un fel de efort fizic, ca urmare obezitatea la copii şi adulţi a devenit epidemică, îmbolnăvindu-ne de diabet tip 2, boli cardiovasculare etc;

• nu mai acordăm nicio importanţă orelor de masă şi modului în care mâncăm;

• consumăm alimentele haotic (pe stradă, în autobuz, privind la televizor, în faţa calculatorului), sărim de regulă peste micul dejun, mâncăm seara nu numai excesiv, dar şi mâncăruri grele;

• consumăm alimentele pentru că sunt ieftine, gustoase sau sunt trendy-cool, chiar fără să ne fie foame sau sete.

• Nu conştientizăm faptul că alimentele industriale creează dependenţă, determinându-ne să le dorim şi să le consumăm cât mai des, ceea ce are drept efect adoptarea unei diete monotone şi nesănătoase;

• consumăm alimente devitalizate, dezechilibrate nutriţional, industrializate, cu multe calorii, pline de chimicale, în proporţii tot mai mari, rupând balanţa dintre ingerarea şi arderea caloriilor (acestea sunt, în general, alimente pasteurizate şi sterilizate, alimente moarte, profund modificate faţă de starea lor naturală);

• în fiecare moment avem un festin, mereu este sărbătoare alimentară;

• nu ţinem perioade de restricţie alimentară voluntară (post), pentru a oferi posibilitatea organismului de a se detoxifica de anumiţi nutrienţi, E-uri, poluanţi ş.a.;

• consumăm excesiv băuturi alcoolice industriale;

• înlocuim apa cu alte alimente fluide (bere, lapte, băuturi răcoritoare sau energizante, cafea), ignorând faptul că apa nu poate fi înlocuită de nici un alt fluid alimentar, aşa cum laptele matern nu poate fi înlocuit de nimic

altceva;

• prăjim în exces, în uleiuri nerezistente la temperatură – astfel, alimentele pe care le prăjim se contaminează cu substanţe neurotoxice şi cancerigene;

• utilizăm cuptorul cu microunde la încălzirea sau prepararea alimentelor -ceea ce scade valoarea nutritivă şi generează modificări periculoase structurii acestora;

• nu asociem corect alimentele, provocând o digestie nesănătoasă, cu procese de putrefacţie cancerigene;

• consumăm prea puţine fructe şi legume proaspete de sezon, prea puţine alimente integrale nerafinate, prea puţine fibre alimentare;

• nu respectăm bioritmurile individuale şi alternanţa perioadelor de activitate cu cele de odihnă.

Ce este de facut?

Simplu! Trebuie să avem voinţa şi înţelepciunea de a ne întoarce, măcar parţial, la obiceiurile de viaţă şi alimentaţie tradiţionale ale înaintaşilor noştri pentru a ne cruţa atât sănătatea noastră, cât mai ales pe cea a generaţiilor

viitoare, care devin din ce în ce mai sensibile.

Cu durere afirm că generaţia mea este generaţia celor ai căror copii sunt mai bolnavi decât insăşi părinţii! Şi nu numai atât! Discutam cu un bun prieten medic, care mi-a atras atenţia asupra faptului că, din păcate, copiii au inceput să moară inaintea părinţilor!

După unele date recente, în medie peste 300.000 de români frecventează zilnic restaurantele fast-food, vânzările având în continuare un puternic trend pozitiv.

Preferinţele tuturor consumatorilor de fast-food se îndreaptă către alimente înalt procesate, rafinate, aditivate, hipercalorigene, dezechilibrate nutriţional (hamburgheri cu cartofi prăjiţi, băuturi de tip cola, sandwitch-uri cu sosuri tip maioneză etc.).

Culmea este că părinţii îşi aduc tot mai des copiii la astfel de restaurante şi aleg meniurile pentru aceştia sau le organizează petreceri. Părinţii sunt în acest caz iresponsabili (da, am ales bine acest cuvânt – iresponsabili – şi nu în necunoştinţă de cauză, deoarece astăzi toată lumea ştie cât de periculoase sunt alimentele de la fastfood!).

Părinţii ignoră pericolul pentru sănătatea propriilor copii, care vor adopta astfel un stil de viaţă ce îi va transporta invariabil, mai devreme sau mai târziu, în zona bolilor grave. De altfel, OBEZITATEA INFANTILĂ, pe lângă cea a adultului, a devenit o problemă de sănătate publică şi pentru România.

Pentru a contracara acest trend au fost elaborate acte ce reglementează comercializarea unor alimente nerecomandate copiilor în şcoli (legea 123/2008, ord. 1563/2008). Însă legea fără suportul educaţional al părinţilor şi şcolii nu poate avea efectele scontate.

Părăsindu-ne tradiţiile şi adoptând un stil de viaţă străin nouă ne-am pierdut o parte din identitatea noastră, din cultura şi credinţa care au dat acestui neam puterea de a rezista peste veacuri.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, “Şi noi ce mai mâncăm?”

Sursa: www.financiarul.ro