Cum ne creăm realitatea? – fragment din conferiţa de pe 02.12.2012 (partea 1)

Este o întrebare care m-a frământat foarte mult timp (cam 20 de ani), timp în care am studiat şi am căutat răspunsuri pentru a-mi explica ce simt, cum funcţionăm ca oameni, ce şi cum trăiesc şi dacă modul cum percep eu crearea realităţii mai este explicată şi trăită şi de alţii. Şi aşa cum a fost de aşteptat, Divinitatea mi-a scos în cale informaţii, oameni şi situaţii care au răspuns nevoii mele de cunoaştere. Încă din copilărie mama mea m-a ajutat să-mi dezvolt încrederea în Dumnezeu şi implicit în minte. Era un om simplu, fără studii dar avea acel ceva care în prezenţa ei te înălţa. Chiar dacă eram copil şi îi ceream sau vroiam ceva (de exemplu să merg la şcoală la o vârstă prea mică decât cea normală (5 ani şi 9 luni), a fost de acord să merg la şcoală; şi pentru asta a făcut multe eforturi pentru a ajunge acolo pentru că eu aşa vroiam şi ea simţea că dorinţele mele nu erau mofturi). Avea 50 de ani şi orice îi ceream avea încredere în mine şi îmi spunea „bine mamă dacă zici tu, aşa să fie”. Avea încredere într-un Dumnezeu exterior dar până a pleca dincolo, în cealaltă dimensiune, a înţeles că Dumnezeu este şi în noi şi că noi cu Cel din afară suntem uniţi. Încrederea pe care o avea era dincolo de cuvinte era o stare de „a fi”, pe care am văzut-o mereu la ea şi am preluat-o şi eu. Şi eu am la fel încredere în orice om cu care intru în contact. Am încredere în potenţialul fiecărui om pentru că  la nivel de Sine noi nu suntem diferiţi, toţi conţinem atributele divinităţii. La nivel de personalitate suntem unici, datorită educaţiei, experienţelor personale prin care am trecut până ne-am format ca oameni. La nivel de Sine sau de Scânteie Divină toţi suntem la fel, toţi suntem extraordinari şi avem un potenţial magnific dar tot timpul îl astupăm cu frici, neîncredere, îndoială, lipsă de cunoaştere, etc. Vom parcurge împreună paşii pe care i-am descoperit în crearea conştientă a propriei realităţi.

Pasul 1: Observarea ta –  a cine eşti şi ce vrei de fapt.

Despre acest pas am discutat în conferinţa trecută cu tema “Cine sunt şi ce vreau de fapt?”. Este primul pas în crearea conştientă a realităţii proprii. Pentru a şti cine eşti important este să te observi, să fii conştient de comportamentele, acţiunile şi gândurile tale. Să observi ce emoţii şi sentimente se află în spatele gândurilor. Să te observi şi la apariţia unei stări să vezi ce gând stă în spatele ei. Pentru asta te poţi ajuta cu două întrebări: “Ce gândesc eu acum?” şi “Ce simt eu acum?”. Folosind conştient aceste întrebări veţi ajunge să vă cunoaşteţi cu adevărat.  Dacă ştii cine eşti şi ce vrei, începi să te preocupi cum să-ţi împlineşti visul pe care ţi-l doreşti împlinit. Vei observa că pe parcursul traseului dacă ştii ce vrei şi eşti sincer cu tine, încep să apară oportunităţile pentru a afla cât mai multe despre ce vrei să faci.

Pasul 2: Studiul conştient a ce eşti şi cum funcţionezi (acumularea de informaţii) şi ce vrei să faci.

De exemplu aleg să merg în concediu (pentru că am nevoie să mă relaxez, să mă încarc cu energie, să-mi încarc bateriile) pentru că ştiu că dacă mie îmi este bine şi celor apropiaţi, (familie, copii, părinţi) le este bine. Vei observa că de fiecare dată aşa se întâmplă. Dacă eşti unit(ă) printr-o legătură strânsă cu copiii sau cu părinţii vei vedea că dacă ţie îţi este bine şi lor le este bine (ca stare interioară). Când ştii că asta vrei, cauţi informaţii despre unde vrei să te duci, despre staţiune, cum să ajungi, ce bagaj sa-ţi iei, şi aşa mai departe. Aşa se întâmplă şi în crearea realităţii interioare care se reflectă în exterior. Ştii, un gând duce la căutarea în noi şi în exteriorul nostru a soluţiilor optime pentru împlinirea gândului. Când un gând este luat în vizorul tău ca Sine, el devine un vis realizabil. Soluţiile care apar sunt ca un suport raţional pentru a ajuta mintea noastră să creadă că e posibil. Pentru că de cele mai multe ori cînd te întrebi ce vrei, dacă te întrebi sincer ce vrei, Sinele tău sau Divinul, Sipiritul din tine îţi spune, printr-un gând, prin ceva fin ca o şoaptă. Aşa este? Vi s-a întâmplat? Este de fapt vocea spiritului din tine care spune – Mergi acolo, va fi bine! Sau Nu face aia! Sau tot felul de impulsuri pe care le avem de la Spirit, dar de multe ori nu le băgăm în seamă, deoarece mintea noastră nu e pregătită să înţeleagă limbajul Spiritului.

Deci toate informaţile şi acumulările de cursuri despre cum funcţionăm, cum un gând crează realitatea, citind cărţi, toate aceste nu ne dau decât încredere că se poate sau ne dau forţă să pornim – să văd ce se întâmplă, că nu am nimic de pierdut. Aşa este nu ai nimic de pierdut pentru că ce vreau să vă spun este că atunci când te-ai regăsit şi ai realizat că puterea este în interiorul tău devii propriul tău stăpân, creator al realităţii tale iar tu influenţezi realitatea de la nivel micro până la nivel macro, de la un gest, de la un pas. Important este să fii conştient de asta şi atunci nu va trebui să avem o mie de legi sau restricţii cum să nu faci aia sau aia. Nu ai să incomodezi pe cineva sau ceva deoarece nu o să-ţi vină să le faci, pentru că, atunci când eşti în contact cu Dumnezeu din tine care este doar iubire şi bucurie, nu poţi face cuiva ceva neplăcut. Cineva care este în permanenţă, în prezent (aici şi acum) este bun şi scoate tot ce e mai bun din el, acela nu o să facă rău la nimeni. Deci acumulăm informaţii pentru a ne sprijini mintea şi pentru a ne da voie să fim. Atât timp cât nu îţi pui întrebări despre un anumit subiect nu ai preocupări despre acel subiect, şi nu găseşti răspunsuri la acel subiect. În momentul în care începi să te preocupi îţi pică în mână o carte şi începi să o răsfoieşti şi spui – uite ce interesant!, sau întâlneşti colegi, prieteni cu care nu ai discutat niciodată acel gen de subiect dar vezi că sunt informaţi. Vi s-a întâmplat? Cine a creat realitatea să întâlneşti acei oameni cu care să discuţi.Tu! Într-un moment în pauza dintre două gânduri ai spus vreau să ştiu mai multe despre asta, vreau să cunosc persoana aceea şi s-a întâmplat oportunitatea. Spor la lucru cu voi. Cu drag (Va urma)

Sursa: holisterapi.wordpress.com