Mâncarea eco câştigă teren. Este o modă să mergi la magazinele specializate, sau la plafaruri şi să cumperi alimente cât mai sănătoase. Însă cât de sănătos este ceea ce găsim pe rafturi?
Proteine, carbohidraţi, vitamine totul trebuie să fie inclus în alimentaţia noastră pentru a avea o viaţă “ca la carte”. Însă de multe ori, în această goană după mâncarea sănătoasă nu ştim câte capcane ne sunt întinse pe drum.
Din dorinţa de profit, marile companii producătoare de alimente apelează la artificii pentru ca produsul pe care îl promovează să aibă un gust mai bun, iar termenul de valaibilitate să le asigure “rezistenţa” pe rafturi.
În acest cerc vicios intră şi reclamele. Produsele alimentare sunt prezentate ca fiind adjuvanţi şi stimulenţi ai unei sănătăţi de fier, însă studiile făcute în laborator, de cercetători independenţi, care să nu fie supuşi presiunilor firmelor respective, arată contrariul.
Proteine, carbohidraţi, vitamine totul trebuie să fie inclus în alimentaţia noastră pentru a avea o viaţă “ca la carte”. Însă de multe ori, în această goană după mâncarea sănătoasă nu ştim câte capcane ne sunt întinse pe drum.
Din dorinţa de profit, marile companii producătoare de alimente apelează la artificii pentru ca produsul pe care îl promovează să aibă un gust mai bun, iar termenul de valaibilitate să le asigure “rezistenţa” pe rafturi.
În acest cerc vicios intră şi reclamele. Produsele alimentare sunt prezentate ca fiind adjuvanţi şi stimulenţi ai unei sănătăţi de fier, însă studiile făcute în laborator, de cercetători independenţi, care să nu fie supuşi presiunilor firmelor respective, arată contrariul.
Udo Pollmer, un cunoscut nutriţionist german a publicat în repetate rânduri studii alarmante privind bacteriile care sunt folosite pentru realizarea iaurturilor “probiotice”. Acesta a explicat chiar şi în emisiunile televizate de ce sunt periculoase aceste bacterii, care de altfel sunt îmbrăcate de marii producători în haina “alimentelor sănătoase”.
Aceste bacterii se găsesc de obicei în flora vaginală, în rect şi în tractul uro-genital, în excremente de porci şi alte animale. Aceste bacterii nu sunt prezente în mod normal niciodată în intestinele subţiri, în stomac sau în gură, numai dacă omul a avut contact direct cu cele de mai sus. Aceste bacterii bifide nu supravieţuiesc de regulă acidului din stomac atunci când sunt îngurgitate pentru a nu periclita flora din intestine, în special din cel subţire.
Însă marile companii producatoare de lactate nu numai ca le-au introdus in iaurturi, însă le-au mai şi modificat genetic ca să supravieţuiască acidului din stomac.
“Bacteriile din fecale şi din secreţiile vaginale sunt bacterii care, dupa microbiologul alimentar Prof. Michael Teuber, reprezintă noi specii. Aici trebuie specificat că bacteriile bifide pot fi şi patogene. Unele bacterii bifide pot provoca carii şi chiar meningita” - spune Udo Polmmer.
Deci aceste bacterii nici măcar nu pot produce iaurt din lapte. Ele sunt amestecate în iaurt după ce acesta a fermentat. Consumul produselor probiotice poate deci sa afecteze flora intestinală.
Aşadar, aveţi grijă ce alimente consumaţi şi înainte de a fi atraşi de reclame, documentaţi-vă!
sursa: antena3.ro
sursa: antena3.ro
gandeste.org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu