Premierul Victor Ponta a prezentat joi seară, la Guvern, un raport despre starea naţiunii. Datoria publică a României s-a dublat din 2008, iar pentru asistenţa socială Guvernul plăteşte 4,4 miliarde de euro, acelaşi buget ca şi cel pentru educaţie.
Principalele declaraţii ale premierului:
Nu pretind şi nu mi-am dorit să pretind că adresez un adevărat discurs asupra stării naţiunii ca în America. Acolo preşedintele este şi şeful Executivului. La noi este diferit. Voi prezenta o situaţie a resurselor bugetare a ceea ce orice cetăţean din România cunoaşte sub numele de bani publici. Vreau să fac două precizări. Am folosit termneul despre starea bugetară a naţiunii.Nu pretind să dau un mesaj despre starea naţiunii. Responsabilitatea şefului de Guvern este de a prezenta cetăţenilor cum stăm cu banul public. Nu doresc să-mi însuşesc o calitate pe care nu o deţin. În urmă cu un an cei care au ieşit în stradă au transmit un mesaj: mai multă transparenţă,mai multă onestitate, mai multă responsabilitate şi sentimentul clar că acest bani nu sunt ai Guvernului. Noi suntem nişte administratori a ceea ce înseamnă resursele şi veniturilor cetăţenilor României.
Este o prezentare în care am folosit rotunjirea cifrelor, deoarece vreau să mă adresez unui public cât mai larg. Nu îmi propun să fac un atac la ceea ce a fost Guvernul de dinainte. Mă voi referi laperioada începută în 2000 cu Isărescu şi înschisă în 2008 odată cu criza economică. Ne dorim să aducem România într-o creştere pozitivă. Propunem disciplină bugetară şi financiară. Vreau să oprim fetişizarea termenului de investiţie pentru că nu toate investiţiile sunt bune, nu toate sunt profitabile. Investiţiile publice trebuie, deci, prioritizate şi trebuie să aibă un sens astfel încât societatea sp beneficieze în urma acestor investiţii. Oamenii politici vorbesc despre PIB, deficit şi alţi termeni care nu înseamnă nimic pentru cetăţeni. În 2013, România va avea un PIB de 140 de miliarde de euro, ceea ce echivalează cu 7.000 euro anual. După 2008, România a pierdut în mod consistent acest PIB. Efortul in 2013 va avea ca scop întoarcerea la 2008. Trebuie deci închişi patru ani de subdezvoltare. Patru ani extrem de dificili.
În 2013, veniturile statului vor ajunge la 46 de miliarde de euro. Cheltuielilele vor fi mai mari decât veniturile, adică cu 3 miliarde în plus. La sfârşitul anului fiecare dintre noi va fi dator cu 350 de euro. Vreau să remarcaţi că în urmă cu patru ani, România avea 1.400 de euro datorie pentru fiecare cetăţean iar acum avem 2.400. Asta se reflectă în dobânzile pe care le plătim la bănci. E important de ştiu că datoria publică s-a dublat aproape. În acest an, am văzut o întrebare tehnică din partea presei: “Câţi bani avem de rambursat anul acesta?”. Anul acesta Guvernul are 1.2 milioane de euro de rambursat anul acesta. Cei 49 de miliarde de euro, 46 venituri şi 3 miliarde împrumuturi. Avem de plătit 10,2 milioane de euro pentru tot ce înseamnă salariu pentru bugetari, adică medici, profesori, poliţişti, pompieri, funcţionari publici, parlament, judecători. Avem 4,5 milioane de angajaţi şi peste 6 milioane de pensionari.
România are de plătit o datorie publică de 51 de miliarde de euro, datorii din 1989, 2.500 de euro pentru fiecare român, de la nou născuţi şi până la pensionari. În urmă cu patru ani, datoria publică era de 28 de miliarde de euro, adică 1.400 de euro pentru fiecare cetăţean. În acest an, România are datorii scadente de 14,4 miliarde de euro. Guvernul are de rambursat 1,2 miliarde de euro din împrumutul de la FMI. România are o datorie publică de 34,7% din POB. În Uniunea Europeană, doar trei ţări au o datorie mai mică, Estonia, Bulgaria, Luxemburg, iar 23 de ţări au o datorie mai mare.
Cheltuielile Guvernului României:
Pensii: 11,1 miliarde de euro Investiţii: 7,5 miliarde de euro.O treime din ele se realizează din fonduri europene. Sunt peste 5.000 de proiecte nefinalizate. Funcţionari a statului: 7,6 miliarde euro Dobânzile: 2,5 miliarde de euro Cheltuieli cu bunuri şi servicii: 7,4 miliarde de euro Asistenţa socială: 4,4 miliarde de euro Subvenţii: 1,1 miliarde de euro Contribuţia la bugetul UE: 1,4 miliarde de euro Sănătate: 6,2 miliarde de euro Transporturi: 4,9 miliarde, Educaţie: 4,4 miliarde, Agricultură: 3,8 miliarde de euro Administraţia publică: 2 miliarde de euro, Apărare: 1 miliard de euro
În 2012, am adoptat măsuri de prestabilire socială a unor drepturi care în perioada crizei au fost afectate. Creşterea absorbţiei de fonduri europene a presupus sume suplimentare de cofinanţare. În anul 2012, România este pe primul loc în ceea ce priveşte efortul de scădere procentuală a deficitului bugetar. Nu este o fericire să fii pe primul loc la ajustări. Pentru prima oară din 2007 ne-am încadrat într-o limită de deficit de 3% din PIB, aşa cum prevăd tratatele europene. Astfel s-au creat premiesele de ieşire a României din deficit excesiv. În anul 2012, nu am mai accesat niciun euro şi niciun dolar de la FMI sau de la Comisia Europeană. Nu a trebuit să mai tragem din banii care erau la dispoziţia statului, pentru că ne-am împrumutat de pe pieţele private cu costuri din ce în ce mai mici.
Măsurile din 2012 au efect în 2013. Plata indexării pensiilor presupune o alocare suplimentară pe care o vom face în noul buget de 500 de milioane de euro. Va trebui să confinanţăm fondurile europene cu un miliard în plus faţă de anul trecut. Plata facturilor restante la medicamente va fi de 800 de milioane de euro. Ideea de reducere de cheltuieli are la bază un concept în care nu poţi să ceri întotdeauna celui care are mai puţin. Decizia de ieri de a reduce personalul din cabinetele ministeriale este mai ales un semnal că schimbările nu încep întotdeauna de la bază. Uneori începe şi de la vârf. Vreau să anunţ decizia Guvernului ca în anul 2013 Parlamentul să rămână la nivelul de buget din anul 2013, chiar dacă numărul parlamentarilor a crescut. La Guvern, vom trece până la 2013 la reducerea numărului de angajaţi. Eliminarea privilegiilor la nivel de companii de stat. Dincolo de salariu, de venit, dincolo de ce acordăm (şi aici vreau să fac o paranteză cât pot de scurtă – sunt la fel de convins că acolo unde vorbim de probleme precum aceea a revoluţionarilor, soluţia este corectitudine). Există practica de anagaja cheltuieli fără să ai bani. Am aflat bugetul festivalului George Enescu. este un festival important, dar trebuioe să ai bani Trebuie să ai bani şi apoi să faci contractele.
Am luat decizia de a nu aproba nicio investiţie pentru care există posibilitatea de a accesa bani europeni. Am hotărât să nu mai finanţăm nicio astfel de investiţie. Am decis, de asemenea, stoparea alocării pe criterii politice. Nu voi aproba din fondul de rezervă alocări pe primării care duc la ideea că dăm mai mult la un partid. Vreau să vorbesc despre datoriile istorice. Nu există responsabilităţi individuale, ci colective În primul rând, despăgubirile pentru terenuri naţionalizate. România a plătit 5 miliarde de euro – patru miliarde în fondul proprietate şi un miliard în numerar. Mai sunt solicitări care sunt evaluate la 8 miliarde de euro. Iar Guvernul trebuie să adopte o decizie. Trebuie să restitutim în natură ceea ce se mai poate restitui. Trebuie să facem o distincţie clară între moştenitorii direcţi şi cei care au cumpărat dreptul de a solicita de la statul român restituiri. Pentru taxa auto încasată în baza legilor anterioare, avem de restituit un miliard de euro.
Totalul este de 14 miliarde de euro datorii istorice. Guvernul trebuie să le plătească în perioada imediat următoare.
În perioada 2013-2016, România îşi propune să respecte angajamente avute cu partenerii externi. Avem banii pentru salarii şi pensii, dar vreau sa spun adevărul: anul 2013 nu permite noi creşteri de salarii. Ar fi neserios să vorbim de creşteri suplimentare de salarii şi de pensii. Sunt zone în care avem prea puţini angajaţi, de exemplu sănătate, şi zone cu prea mulţi angajaţi. Avem angajaţi prin birouri care câştigă de cinci ori mai mari decât un medic sau un poliţist. Dorim o reorganizare şi o restructurare a ceea ce înseamnă Garda financiară, controlul vamal şi a celor care sunt încasatori de biruri. Acum trăim pe mentalitatea veche în care spunem de câţi bani avem nevoie şi apoi ne ducem la buget să vedem dacă avem bani. Trebuie să fie invers. Se va face inventarierea tuturor proiectelor începute din 2007 şi până în prezent. Cele cu adevărat imprortante le prioritizăm. În ceea ce priveşte modul de cheltuire a banului public vom lansa ghidul cetăţeanului despre buget. Bugetul României este unul sărac luat dintr-un PIB sărac. Acest prim demers perfectibil să fie regula la care Guvernul se raporteză. Aş vrea să fie o regulă care să denote o transparenţă şi responsabilitate în care se cheltuie banul public. Sursa : Adevarul.ro / 2blackjack1.wordpress.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu