Erich von Daniken scrie in Marile enigme ale universului un capitol foarte interesant despre Rai. El este preocupat daca edenul biblic a existat ca regiune fizica pe Pamant…si ca sa nu ne lasam prea tulburati de aceasta ipoteza sa-i parcurgem invitatia: “De-a lungul timpului, au existat mai multe raiuri pe pamant, pe care nebunia oamenilor le-a distrus, astfel ca un rai in plus sau in minus nu schimba nici o situatie…”
Daca astazi, prea putini ganditori se lasa antrenati in jocul instinctului si al imaginatiei, cand vine vorba despre originile noastre ceresti, asta nu inseamna ca in trecut eram la fel de ignoranti. Ba dimpotriva, din sec al XII-lea pana in sec. al XVI-lea, nici un crestin nu se indoia de existenta Paradisului Terestru. In 1165 atat imparatul Bizantului cat si Papa de la Vatican au primit niste pergamente stranii de la preotul Ioan, rege mitic la Indiei, care ii instiinta exact de locul unde se afla Raiul, la doar trei zile de regatul sau…Mai tarziu, Cristophor Columb cunoscand aceasta corespondenta, cand a descoperit gura fluviului Orinoco i-a scris reginei ca acest fluiviu izvoraste in Rai. Von Daniken numara 80 de ipoteze privind existenta unui paradis terestru.Sa enumeram cateva dintre cele mai interesante.
Orientalistul Albert Herman localiza Raiul in regiunea araba Hadramaut, sir William Willcox credea ca Raiul se intinde de la nordul regiunii unde Tigrul intalneste Eufratul, aproape de orasele Hit si Anah, pana la nord-vestul Bagdadului. Pentru el, aici a existat faimoasa gradina a edenului descrisa atat de frumos in Biblie.
Termenul de paradis vine din persanul pardes (parc), iar de aici izvorasc cele patru fluvii evocate in Geneza. “Un fluviu iesea din Rai si uda gradina, iar mai departe, se despartea in patru brate. Primul era denumit Pishon; acesta inconjura regiunea Havila unde se gasea aur. Cel de-al doilea fluviu se numea Giphon si inconjura regiunea Kush. Cel de-al treilea se numea Hiddekel, si curgea spre estul Asiriei. Cel de-al patrulea era Phrat“. Exegezele romantice despre Raiul Pamantesc considera ca Pishon era fluviul Ued-el Rauma, care curgea in regiunea arba Nedjed, altii au sustinut ca de fapt este Gangele. Despre Hiddekel se crede ca este unul si acelasi cu Tigrul, iar Phratul este Eufratul, si atunci Giphonul nu putea fi decat Nilul…Sustinatorii acestei teorii sunt convinsi de precizia cunostintelor astronomice ale stramosilor nostri superiori. Astfel, Calea Lactee ar fi, de fapt, simbolul fluviului cu patru brate care izvoraste in Rai.
Legat de pasajul din Geneza in care se face referire la …locul unde se afla aur, Jordanus a comentat: “Raiul pamantesc trebuie sa se afle undeva in orient, intre Etiopia si India, pentru ca din aceste regiuni curg cele patru fluvii care transporta aurul cel mai pur si pietrele pretioase.” Ei bine, si Arborele Vietii pe care-l regasim descris in Biblie este de fapt imprumutat dintr-o legenda indiana si mai veche unde se vorbeste despre un pom asemanator situat in gradina din Jina de pe muntele Hukairya, dar gasim elemente corespondente si in Epopeea lui Ghilgamessi in miturile grecesti legate de Gradina Hesperidelor. Von Daniken, dupa ce l-a studiat in amanunt pe Willcox trage concluzia ca daca a existat un eden terestru acesta ar fi ocupat regiunea Mesopotamiei.
Astazi o zona desertica si arida, Mesopotamia antica era de o fertilitate exceptionala. Concluzia lui Daniken de la sfarsitul capitolului are o doza de pesimism: “O politica de irigare asa cum preconiza Willcox, bazata pe mijloace moderne, ar putea da viata nisipului, dar raiul biblic n-ar mai putea fi inviat;biata noastra lume ar ignora raiul maine, asa cum de fapt, l-a ignorat dintotdeauna“
Sursa: http://codulluioreste.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu