Deja vu european

© Foto: Flickr.com/ charmingman /cc-by-nc-sa 3.0

Pe 5 martie 1933, la alegerile parlamentare din Germania, partidul nazist a reuşit să obţină 45% din voturi. Acesta a fost startul, care a permis lui Adolf Hitler să schimbe cursul istoriei mondiale. Astăzi, peisajul politic din parlamentele europene aminteşte de situaţia de acum 80 de ani.

La alegerile prezidenţiale şi parlamentare din ţările UE, partidele de dreapta obţin rezultate bune. Liderul Frontului Naţional din Franţa, Marine Le Pen, a obţinut în primul tur de scrutin prezidenţial 18% din voturi. În Marea Britanie, Partidul Independenţei a obţinut în jur de 14% din voturi. La alegerile anticipate, grecii au acordat 7% din voturi partidului de extremă dreaptă Zori de Aur.

Situaţia politică din ţările europene din ţările europene şi din unele ţări fost sovietice este deja comparată cu Republica de la Weimar. Deocamdată forţele de extremă dreapta nu deţin majoritatea în parlamentele europene, însă ele pot forma coaliţii şi grupuri parlamentare proprii. Şi toate acestea au loc, la fel ca şi acum 80 de ani, pe fundalul crizei economice.

În prezent, în ţări precum Franţa, Finlanda, Austria şi Grecia, partidele de extremă dreaptă au înregistrat un progres vizibil. Ele sunt susţinute de 10-15% din populaţie. Alegătorii lor sunt, în principal, tineri şi partea activă a societăţii, spune politologul Dmitri Abzalov.

„Această situaţie este în mare măsură rezultatul apariţiei standardelor duble faţă de fascism. Din această cauză, de exemplu, în Ucraina şi ţările baltice s-au extins mult posibilităţile de ajungere a unui astfel de partid în Parlament, fapt care era greu chiar să ni-l şi închipuim în urmă cu 5 sau 10 ani”.

Criza economică a dat posibilitate partidelor naţionaliste să primească un sprijin considerabil din partea populaţiei. Ea a şi fost cauza eşecului ideii de multiculturalism. Nu a avut loc o influenţă reciprocă între culturi şi tradiţii, iar în avanscenă şi-a făcut loc opoziţia faţă de multiculturalism.

Pe fundalul ideilor naţionaliste a început revizuirea noţiunii de „nazism”, consideră politologul Vladimir Zorin.

„Lumea se află în pragul unor noi schimbări geopolitice. Am în vedere evenimentele din Africa de Nord şi cele din lumea arabă. În multe locuri situaţia este instabilă şi alarmantă. Se încearcă folosirea naţionalismului şi nazismului pentru soluţionarea unor probleme actuale. Acest lucru poate contribui la destabilizarea în continuare a situaţiei în multe ţări ale lumii.

Sursa: romanian.ruvr.ru