Modificările estimate de specialişti pentru următorii 50 - 100 de ani relevă că, la nivel naţional, va avea loc o creştere cu două grade Celsius a temperaturilor medii în anotimpul de iarnă şi o creştere cu peste trei grade Celsius a temperaturilor medii în anotimpul de vară (3,5 grade Celsius în nord şi 4,3 grade Celsius în sud).
Modificările estimate de specialişti pentru următorii 50 - 100 de ani relevă că, la nivel naţional, va avea loc o creştere cu două grade Celsius a temperaturilor medii în anotimpul de iarnă şi o creştere cu peste trei grade Celsius a temperaturilor medii în anotimpul de vară (3,5 grade Celsius în nord şi 4,3 grade Celsius în sud).
Potrivit documentului citat, în zonele situate în afara arcului carpatic, în special, se vor înregistra temperaturi mai mari în anotimpul de iarnă, în timp ce, în zonele din sudul şi sud-estul ţării, se vor înregistra temperaturi mai mari în anotimpul de vară, cele mai afectate fiind zonele urbane, din cauza densităţii mari a construcţiilor.
În ceea ce priveşte precipitaţiile, meteorologii preconizează că acestea vor fi mai mari pentru perioade scurte de timp şi pe suprafeţe reduse, ceea ce va conduce la creşterea frecvenţei viiturilor. În contrapartidă, vor creşte perioadele secetoase mai mari, ceea ce va conduce la un deficit al resurselor de apă, pericol de producere de incendii forestiere, pierderea biodiversităţii, degradarea solului şi a ecosistemelor şi deşertificarea.
"Chiar dacă există posibilitatea ca regimul precipitaţiilor să nu se schimbe semnificativ în anotimpul de iarnă, cu excepţia unei uşoare creşteri în nord-vestul ţării şi uşoare scăderi în sud-vest, se preconizează o scădere generală a precipitaţiilor în anotimpul de vară de până la 40%, mai ales în sudul şi sud-estul ţării. Rata zilnică medie a precipitaţiilor pentru România se va reduce cu circa 20%', se menţionează în SNSC 2013-2020.
Strategia Naţională asupra Schimbărilor Climatice 2013-2020 a fost aprobată de Guvern în data de 25 iulie 2013 şi ţine cont de politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice şi de documentele relevante elaborate la nivel european, precum şi de experienţa şi cunoştinţele dobândite în cadrul unor acţiuni de colaborare cu parteneri din străinătate şi instituţii internaţionale de prestigiu.
Convenţia Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice /UNFCCC/ a fost parafată în anul 1992 la Rio de Janeiro, fiind, în prezent, ratificată de peste 190 de ţări.
În România, UNFCCC a fost ratificată prin Legea nr. 24/1994.
Convenţia stabileşte cadrul general de acţiune privind combaterea schimbărilor climatice, definite în sensul acestui document prin stabilizarea emisiilor antropice de gaze cu efect de seră la un nivel care să prevină influenţa periculoasă a activităţilor umane asupra sistemului climatic.
În condiţiile actualului stadiu de negociere, conţinutul şi condiţiile de implementare a unui nou Acord Internaţional sunt prevăzute a se finaliza până în anul 2015, urmând ca intrarea în vigoare a acestuia să nu depăşească anul 2020.
Dacă analizele economice realizate înaintea producerii crizei economice actuale indicau costuri ridicate legate de atingerea obiectivelor de reducere, actualizarea acestora în noile condiţii generate de această criză estimează un cost de aproximativ 1% din PIB, până în anii 2050, se arată în Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice. AGERPRES
Sursa: www.realitatea.net
Prognozele meteorologice relevă faptul că, în România, va avea loc o creştere a temperaturilor medii cu peste patru grade Celsius în următorii cel puţin 50 de ani, mai ales în zona de sud a ţării, potrivit anexei la Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naţionale a României privind Schimbările Climatice /SNSC/ 2013-2020, publicată în Monitorul Oficial.
Astfel, modelele climatice demonstrează faptul că temperaturile medii anuale în România vor continua să crească în mod constant, mai ales vara şi iarna, deşi România va continua să aibă o climă temperată şi patru anotimpuri.
Modificările estimate de specialişti pentru următorii 50 - 100 de ani relevă că, la nivel naţional, va avea loc o creştere cu două grade Celsius a temperaturilor medii în anotimpul de iarnă şi o creştere cu peste trei grade Celsius a temperaturilor medii în anotimpul de vară (3,5 grade Celsius în nord şi 4,3 grade Celsius în sud).
Potrivit documentului citat, în zonele situate în afara arcului carpatic, în special, se vor înregistra temperaturi mai mari în anotimpul de iarnă, în timp ce, în zonele din sudul şi sud-estul ţării, se vor înregistra temperaturi mai mari în anotimpul de vară, cele mai afectate fiind zonele urbane, din cauza densităţii mari a construcţiilor.
În ceea ce priveşte precipitaţiile, meteorologii preconizează că acestea vor fi mai mari pentru perioade scurte de timp şi pe suprafeţe reduse, ceea ce va conduce la creşterea frecvenţei viiturilor. În contrapartidă, vor creşte perioadele secetoase mai mari, ceea ce va conduce la un deficit al resurselor de apă, pericol de producere de incendii forestiere, pierderea biodiversităţii, degradarea solului şi a ecosistemelor şi deşertificarea.
"Chiar dacă există posibilitatea ca regimul precipitaţiilor să nu se schimbe semnificativ în anotimpul de iarnă, cu excepţia unei uşoare creşteri în nord-vestul ţării şi uşoare scăderi în sud-vest, se preconizează o scădere generală a precipitaţiilor în anotimpul de vară de până la 40%, mai ales în sudul şi sud-estul ţării. Rata zilnică medie a precipitaţiilor pentru România se va reduce cu circa 20%', se menţionează în SNSC 2013-2020.
Strategia Naţională asupra Schimbărilor Climatice 2013-2020 a fost aprobată de Guvern în data de 25 iulie 2013 şi ţine cont de politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice şi de documentele relevante elaborate la nivel european, precum şi de experienţa şi cunoştinţele dobândite în cadrul unor acţiuni de colaborare cu parteneri din străinătate şi instituţii internaţionale de prestigiu.
Convenţia Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice /UNFCCC/ a fost parafată în anul 1992 la Rio de Janeiro, fiind, în prezent, ratificată de peste 190 de ţări.
În România, UNFCCC a fost ratificată prin Legea nr. 24/1994.
Convenţia stabileşte cadrul general de acţiune privind combaterea schimbărilor climatice, definite în sensul acestui document prin stabilizarea emisiilor antropice de gaze cu efect de seră la un nivel care să prevină influenţa periculoasă a activităţilor umane asupra sistemului climatic.
În condiţiile actualului stadiu de negociere, conţinutul şi condiţiile de implementare a unui nou Acord Internaţional sunt prevăzute a se finaliza până în anul 2015, urmând ca intrarea în vigoare a acestuia să nu depăşească anul 2020.
Dacă analizele economice realizate înaintea producerii crizei economice actuale indicau costuri ridicate legate de atingerea obiectivelor de reducere, actualizarea acestora în noile condiţii generate de această criză estimează un cost de aproximativ 1% din PIB, până în anii 2050, se arată în Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice. AGERPRES
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu