M-am asezat cu gandurile la mare sfat
Pe o raza de lumina ce strabatea prin vie
Cu miros de toamna dulce
Filtrata de aduceri aminte si gene lacrimate,
N-as vrea ca povestea sa se mai repete
E-un strigat de durere intr-un pericol ce varsa
O tacere inclestata ce plange- a agonie
Sunt vise spulberate,intrebari nedezlegate
Ce par franturi de cantece pierdute
E-o taina invaluita in negura ce-nghite
Cuvinte ca o umbra si flutura o gheara
Intr-o amenintare salbatica si cruda
O clipa stau si ma cutremur ce poate face
O fuga dupa un pumn de galbeni
Si-o ideologie sparta,zderentuita
Ai caror franjuri atarna grotesc si fara noima
Si atunci imi dau mai bine seama ca
Tot ce-i otravit va piere si-si va primi
Cu varf si indesat pedeapsa
Intr-un surghiun neiertator si rece.
Mira B.
Sursa : primit pe mail
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu