O întâlnire ce poate determina viitorul Siriei - Summit G20 la Sankt Petersburg, un front demn de Războiul Rece

Joi, la Sankt Petersburg, debutează Summitul G20,la care participă liderii principalelor țări industrializate și în curs de dezvoltare, state care dețin 90% din prucția mondială și două treimi din populația lumii. Pe agenda inițială a summitului figurau dezbateri privind măsurile pentru creșterea economică și a schimburilor comerciale, transparența tranzacțiilor bancare, lupta împotriva fraudei fiscale.

Întâlnirea la nivel înalt găzduita de președintele Vladimir Putin este însă deturnata de criza siriană (chiar dacă acest subiect nu este inclus oficial pe ordinea de zi, iar orice decizie luată va avea un caracter informal) iar presa internațională scrie că întâlnirea de la Sankt Petersburg are loc într-o atmosferă tipică războiului rece. Cu întâlnirea Barack Obama-Vladimir Putin anulată deja de mai multe săptămâni (ca reacție a SUA la acordarea azilului politic în Rusia pentru Edward Snowden), summit-ul G20 lasă impresia unei bătălii surde pe chestiunea folosirii gazelor toxice de către regimul sirian al lui Bashar al-Assad. Mișcarea președintelui SUA de a supune dezbaterii Congresului, pe 9 septembrie, oportunitatea unei lovituri militareîn Siria demonstreaza că Washingtonul mizează pe o clarificare în dosarul sirian la Summitul G20, pe 5-6 septembrie.

Putin îl acuză pe secretarul de Stat al SUA că minte

Președintele Obama a profitat de escala de două zile făcută în Suedia înaintea summitului din Rusia pentru a-și sustine planul de a interveni împotriva regimului Assad, subliniind încă o dată ’’barbaria’’ de care acesta a dat dovadă în cazul atacului cu arme chimice de pe 21 august. În paralel, comisia de politica externă a Senatului SUA adoptat uin proiect de rezoluție care autorizează folosirea forței militare în Siria. Obama este sprijinit necondiționat de Franța, al cărei ministru de Externe, Laurent Fabius, a declarat că este pentru ’’a pedepsi și a negocia’’ cu Siria. Se adaugă acestei tabere Canada, Australia, Coreea de Sud și Japonia. Germania cancelarului Angela Merkel are o voce extrem de prudentă în acest moment, din cauza riscurilor implicate de alegerile din 22 septembrie, electoratul respingand în mare parte o intervenție militară, iar relatia comerciala cu Rusia fiind la fel de importantă la Berlin ca și relația strategică cu SUA. Premierul britanic a fost împiedicat din planurile sale belicoase de votul din parlament. În schimb, Turcia și Arabia Saudită sunt membri G20 care susțin o intervenție în Siria.

De cealaltă parte, Vladimir Putin a declarat că o intervenție militara occidentală în Siria fără aprobarea Consiliului de Securitate ONU va fi considerată ’’agresiune’’. Președintele rus nu a exclus că va susține o asemenea intervenție, însă doar cu aprobarea ONU. În același timp, Putin l-a acuzat pe secretarul de Stat John Kerry că ’’minte’’ atunci cand minimalizează rolul Al-Qaida în rebeliunea împotriva regimului al-Assad. În iunie, la reuniunea G8, Putin a fost izolat între liderii occidentali, insa acum are parte de sprijinul Chinei în dosarul sirian.

Trimisul special al ONU in Siria, Lakhdar Brahimi, este așteptat și el la Sankt Petersburg, pentru a susține planul secretarului general ONU, Ban Ki-moon, de a organiza o a doua conferință de pace la Geneva, sperând într-o soluție diplomatică în Siria. Șansele sunt însă minime pentru organizarea unei asemenea conferințe.

SUA, sub presiunea BRICS

Nu este singurul front pe care președintele Obama trebuie să lupte la Sankt Petersburg. Membrii G20 au ajuns la un nivel de cooperare fara precedent la apogeul crizei economice, în 2009. Insa armonia a dispărut total în urma deciziei Federal Reserve de a mai sprijini economia SUA. Fed și-a modificat politica monetară și nu va mai injecta, cum a făcut-o până acum, câte 85 de miliarde de dolari în lichidități, în fiecare lună. Acest capital a fost investit masiv pe burse, în beneficiul ecoomiilor emergente, datorită dobânzilor mari. Noua politică a SUA a făcut ca sute de miliarde de dolari sa fie retrași de pe piețele emergente, luând drumul Europei și SUA, acolo unde economia dă din nou semne de creștere.

Este o evoluție extrem de criticată de grupul BRIICS din cadrul G20 (Brazilia, Rusia, India, Indonezia, China și Africa de Sud). Având în spate Rusia, aceste economii emergente vor cere SUA, la Sankt Ptersburg, să-și asume responsabilitatea pentru aceste ’’pierderi colaterale’’ provocate de politica monetară americană. Țările BRICS au făcut apel la o acțiune comună puternica pe piețele financiare internaționale.

Cu ochii pe cotația petrolului

Întregul summit, scrie Le Figaro, se va desfășura cu ochii pe cotațiile petrolului. Acestea sunt un indicator fidel al luptei tăcute dintre SUA și Rusia pe frontul sirian. Dacă prețul petrolului crește, înseamnă că tabăra condusă de Barack Obama marchează puncte. Dupa avizarea de catre Senatul SUA, miercuri, a unei intervenții militare, prețul barilului de petril a crescut cu 0,4%, depășind 115 dolari, o veste buna pentru tabăra ’’războinicilor’’, condusă de Barack Obama și Francois Hollande.

Este însă o veste proasta pentru economiile emergente, în mare parte dependente de importurile de petrol și cu monedele naționale deja slăbite de politica monetară a SUA. Doar Rusia poate benefiocia de o creștere a prețului petrolului, care, în caz de război in Siria, poate atinge 150 de dolari barilul. In schimb, China, India și Indonezia ar suferi o catastrofă economică. China este dependentă în proporție de 70% de importuri, majoritatea din zona Golfului Persic.

Sursa: http://www.cotidianul.ro