Multi confunda chemtrails cu contrails.
Din păcate puţini ştiu insă că aceste dare sunt de două feluri: contrails şi chemtrails.
Contrails sunt acele dâre de condensare normale care se formează datorită apei din gazele de evacuare ale motoarelor cu reacţie. Ele apar doar la înălţimi peste 9000 de metri unde temperatura exterioară este foarte joasă. Pentru a se forma contrails-urile este necesar ca temperatura gazelor evacuate de motoarele avionului să scadă, de aceea ele apar la o anumită distanţă de corpul avionului şi se dispersează foarte repede.
Chemtrails sunt acele dâre lăsate de avioane care seamănă cu dârele de condensare (contrails) dar spre deosebire de acestea sunt foarte persistente (pot dura câteva ore dacă nu bate vântul), de aceea le putem vedea brăzdând cerul dintr-o parte în alta şi de obicei acoperă cerul de-a lungul şi de-a latul ca un grilaj, de parcă cineva a dorit să acopere fiecare bucăţică de cer.
Daca,in urma cu cativa ani,in America oamenii s-au revoltat deoarece au vazut tot mai multe avioane care sprayaza cerul,incepand de cativa ani incoace,si pe cerul Romaniei au inceput sa apara dare identice,fiind inregistrate din ce in ce mai multe rapoarte.
Sunt tot mai multe relatări ale unor persoane care, după apariţia acestor chemtrails, s-au simţit rău, s-au înbolnăvit şi au ajuns chiar la spital.
Cartea „Un genocid planetar – zguduitorul secret dezvăluit al dârelor morţii (chemtrails-uri)“ prezintă mai multe astfel de relatări dar şi metode pentru a contracara efectele chemtrails-urilor.
Dacă privim cu multă atenţie şi luciditate la tot ceea ce se petrece actualmente pe această planetă, descoperim că lumea în care trăim devine pe zi ce trece din ce în ce mai periculoasă pentru fiecare dintre noi.
Aceasta nu se petrece doar din cauza celor care urzesc din umbră planuri criminale monstruoase şi implementează acţiuni în mod evident satanice care vizează un genocid planetar şi fac multe alte răutăţi, ce sunt cel mai adesea nebănuite de masele de oameni naive, credule, ignorante şi atât de uşor manipulabile prin mass-media.
Toate aceste grozăvii, toate aceste aspecte foarte grave şi indadmisibile se petrec deja de ceva vreme şi există un mare pericol să continue să se petreacă (într-o proporţie din ce în ce mai mare) mai ales din cauza tuturor acelora care au descoperit între timp monstruoasa conspiraţie satanică ce se desfăşoară sub ochii noştrii, dar „se mulţumesc“ să privească la toate acestea cu o mare indiferenţă, lăsându-i pe aceşti criminali vicleni şi cameleonici să săvârşească nestingheriţi toate relele, crimele şi grozăviile pe care le-au plănuit.
Aceste fenomene s-au raspandit in toata lumea iar tot mai multi oameni au observat intre timp ca au devenit extrem de numeroase. Dupa ce s-a demonstrat ca nu au nimic de a face cu darele de condensare sau cu darele provenite de la combustibilul avioanelor, subiectul Chemtrails a fost lasat de o parte de catre media oficiala iar intrebarile incomode nu au primit raspuns.In urma analizelor de laborator s-a dovedit ca aceste avioane imprastie substante nocive pentru oameni si pentru mediul inconjurator. Anumite boli au fost corelate cu aceste chemtrails dar nu s-a putut demonstra legatura intre ele. Media alternativa a furnizat informatii despre aceste dare ale mortii.
Scepticii raman convinsi ca este doar o teorie a conspiratiei insa exista brevete ce fac posibila existenta si manifestarea chemtrails-urilor. Aceste arme chimice cu efect intarziat sunt atacuri bioteroriste ce se desfasoara pe intreg globul. In cadrul brevetelor lui Bernard Eastlung se mentioneaza ca este posibila dispersarea bariului in straturile superioare ale atmosferei si se specifica faptul ca aceasta este de natura sa mareasca foarte mult conductivitatea, favorizand in felul acesta declansarea anumitor fenomene de rezonanta ce permit folosirea sistemelor secrete de tip HAARP. (cutremurele localitatea Izvoare-Galati)
Doar una dintre substantele chimice pulverizate abundent in chemtrails, aluminiu, provoaca tot felul de probleme de sanatate. Substanta chimica ataca in primul rand sistemul nervos, provocand tulburari de somn, nervozitate, instabilitate emotionala, pierderi de memorie, dureri de cap, etc. Daca deodorantele si antiperspirantele pe baza de aluminiu nu sunt indicate a fi folosite, cum pot oare aceste chemtrails sa nu ne afecteze? Expunerea prelungita la aluminiu poate provoca :degenerarea creierului, anemie, probleme digestive, insuficienta renala, probleme de vorbire, dureri musculare, scade densitatea oaselor. impiedica asimilarea calciului.
Bariul este de asemenea un produs chimic ce a fost gasit in zonele puternic pulverizate. Prezenta acestuia in organism, chiar si in cantitati infime pot duce la varsaturi, dureri adbominale si diaree apoasa. Un alt element cu care suntem otraviti este strontiu-90. Acest compus chimic este utilizat in producerea tuburilor electronice, pentru tratarea anumitor boli de ochi si in industrie. In cazul in care este inhalat se vadizolva pe suprafata plamanilor ajungand astfel in sange . Astfel poate reduce numarul de celule rosii din organism cauzand oboseala excesiva si o rezistenta scazuta impotriva bolilor.
Acestea sunt doar cateva substante ce sunt imprastiate impreuna cu multe altele. Ce urmaresc elitele prin aceste programe ? Pur si simplu sa fim o rasa de oameni docili, care sa le foloseasca substantele chimice oferite chiar de ei prin industria farmaceutica. Este un intreg lat in jurul nostru si depinde de noi daca ne vom lasa prada acestuia.
Una din metodele de lupta impotriva efectelor nocive este adoptarea unei alimentatii naturale si sanatoase. Este foarte important ceea ce consumam. Sa nu uitam ca reclamele ce ne indeamna sa consumam hrana oferita de corporatii este un alt mod de manipulare iar rezultatele sunt aceleasi. Alimentele trebuie procurate de la surse de incredere si daca este posibil sa fie cat mai naturale.
Pentru a putea beneficia de un efect purificator cat mai eficient este bine sa urmărim să folosim în alimentatia noastra urmatoarele legume : Ovazul , Andivele , Ridichea neagra, Fasolea verde, Morcovul, Sfecla rosie, Telina, Sparanghelul, Ceapa, Usturoiul, Castravetele, Salata, Patrunjelul. Cele mai indicate fructe cu efecte depurative sunt: Pepenele verde, Piersicile, Lamaile, Portocalele, Grapefruitul si Ananasul.
Chemtrails-urile sunt folosite de catre elite in diverse scopuri malefice: acela de a ne imbolnavi, de a ne slabi sistemul imunitar, de a ne manipula psihicul si vointa; acela de a realiza diverse experiente biologice si chimice asupra mediului inconjurator si mai ales asupra oamenilor; acela de a-i impiedica pe oameni sa-si atinga potentialul lor divin si sa-si dezvolte capacitatile, inzestrarile, talentul si aptitudinile; acela de a controla coridoarele aeriene si ionosfera; acela de a controla climatul, viata vegetala si animala de pe Pamant, si tot ceea ce poate fi folosit ca hrana.
În conformitate cu numeroase dovezi incontestabile, s-a observat că afecţiunile prezentate în lista ce urmează, indiferent de grupa de vârstă a populaţiei, sunt cauzate, în mod direct sau indirect, de un amestec de săruri de bariu, alte produse chimice, cum ar fi fibrele de polimer (toate acestea intrând în alcătuirea dârelor morţii – chemtrails-uri) şi, totodată, de emiterea în atmosferă a unor unde radio perturbatoare cu ajutorul unor tipuri de arme electromagnetice şi scalare. Se înţelege de la sine că persoanele în vârstă sau bolnave şi copiii mici sunt cei mai vulnerabili. Iată simptomele care au fost observate:
1) Sângerări ale nasului şi ale plămânilor. Apar în mai multe rapoarte ale unor adăposturi pentru persoane în vârstă. Aceste simptome pot fi atribuite direct aerosolilor atmosferici pulverizaţi prin intermediul dârelor morţii – chemtrails-uri);
2) Astm şi alergii: numărul din ce în ce mai mare de tineri care utilizează inhalatoare este neliniştitor.
Mulţi prezintă diverse iritaţii datorită tuturor acestor agenţi toxici;
3) Aspergiloză bronho-pulmonară alergică (ABPA) (ciuperci microscopice la nivelul plămânilor la copiii mici);
4) Gripă, bronşită şi pneumonie (acestea au proporţii endemice, medicii au constatat că pacienţii lor au nevoie de mai multe săptămâni pentru a-şi reveni şi se plâng de ineficienţa antibioticelor);
5) Simptome respiratorii superioare, inclusiv sindromul de blocare pulmonară (PDS) la nou-născuţi, copii mici şi chiar la adulţi, moartea infantilă bruscă (SIDS) şi înmulţirea rapoartelor despre moartea bruscă a unor atleţi (acestea sunt atribuite, conform buletinelor de ştiri, particulelor prezente în aer sau poluării);
6) Febra sau transpiraţiile nocturne;
7) Decesele datorate fungusului negru, mucegaiului negru sau roşu de pe recoltele agricole (numeroşi fermieri raportând schimbări notabile ale pH-ului solului şi al apei), din clădiri (inclusiv şcoli) şi din sistemele de ventilaţie;
8) Simptome asemănătoare artritei şi dureri musculare;
9) Tulburări gastrointestinale;
10) Infecţii ale vezicii urinare (inclusiv enurezis, nu numai la copiii mici, ci şi la adulţi);
11) Oboseală extremă sau cronică;
12) Pierdere bruscă a auzului; acufene (senzaţii auditive sub formă de zgomote şi vâjâituri în urechi, fără vreun stimul extern), ameţeală (stare resimţită de persoane din ce în ce mai numeroase, imediat înainte sau după o furtună sau o modificare rapidă de temperatură);
13) Vedere înceţoşată, ticuri nervoase în urma expunerii la aerul exterior;
14) Piele uscată şi buze crăpate, erupţii cutanate, răni şi infecţii fungice, îmbătrânirea pielii;
15) La femei: sângerare menstruală dureroasă şi prelungită;
16) Confuzie şi îngreunarea proceselor mentale; gândurile sau sentimentele par a fi înceţoşate;
17) Probleme imunitare (lupus, tiroidă, boala Crohn şi boala Addison, fibromialgie, borelioza Lyme, artrită şi reumatisme).
Analize biologice şi chimice ale efectelor lor extrem de dăunătoare
Putem obţine noi înşine eşantioane ale substanţelor care intră în componenţa dârelor morţii (chemtrails-uri), cum ar fi bariul sau alte elemente menţionate, procurându-ne un filtru HEPA pe care îl vom expune la aerul ambiant timp de câteva zile.
(Filtrele HEPA sunt filtre de foarte mare eficienţă, realizate dintr-un mediu filtrant din hârtie de microfibră de sticlă, hidrofugă, tratată fungicid şi bactericid, ce nu conţine celuloză. Sunt utilizate pentru filtrarea particulelor extrem de fine, submicronice, aflate în suspensie în aer, ceaţă, viruşi, aerosoli radioactivi etc., pentru medii care necesită o foarte înaltă puritate a aerului.
1 – Dibrometan: interzis în 1984 de EPA (Environment Protection Agency, Agenţia de Protecţie a Mediului), EDB (C2H4Br2) este un aditiv de carburant (JP-8 este un carburant de propulsie pe care îl utilizează avioanele) şi un insecticid cancerigen cu un uşor miros de cloroform. Se susţine că este asemănător iodurii de argint care, în trecut, a fost folosită pentru „însămânţarea“ norilor şi modificarea climei. Odată absorbit în trup, dibrometanul poate provoca depresie sau afectarea gravă a sistemului nervos central şi de asemenea edem pulmonar, care este o acumulare de lichid în plămâni.
Simptomele edemului pulmonar includ anxietatea, dificultăţile respiratorii şi tusea. Produsul este extrem de iritant pentru mucoase şi pentru căile respiratorii.
2 – Pseudomonas aeruginosa: aceste bacterii comune au capacitatea de a cauza maladii la oameni. Ele se pot adapta şi prolifera în diferite medii naturale, inclusiv cel al oamenilor. Le găsim chiar şi în pământ (aceasta sugerând contaminarea solului cu substanţe provenite din dârele morţii (chemtrails-uri)). Este surprinzător că, în zilele noastre, ele sunt fabricate, în diferite scopuri, de către companii cum ar fi PathoGenesis. Tulpini ale acestei bacterii au fost descoperite în apa potabilă şi în spitale. Odată inhalată de o persoană deja vulnerabilă (care suferă de fibroză chistică, spre exemplu), se formează ciorchini de vâscozitate numiţi bio-filme, care obstrucţionează măsurile naturale de apărare ale sistemului imunitar.
Bacteria poate transfera orizontal, altfel spus între specii, informaţia genetică la gazdă, prin intermediul transducţiei şi al conjugării. Conjugarea implică introducerea de către bacterii a unui plasmid într-o celulă-gazdă, care îl primeşte şi îi fabrică, de fapt, o parte din propriul său ADN. Transducţia este asemănătoare, dar, în locul introducerii unui plasmid de către bacterii în interiorul gazdei, în acest caz este vorba de introducerea unor bacteriofagi (viruşi) care conţin o parte din ADN-ul bacteriilor originale şi pe care îl implantează în ADN-ul gazdei.
Odată ce infecţiile sunt instalate în trup, Pseudomonas aeruginosa produce un număr de proteine toxice care nu numai că provoacă daune ţesuturilor, dar de asemenea interferează şi cu mecanismele sistemelor de apărare imunitară.
3 – Pseudomonas fluorescens: o altă tulpină de Pseudomonas regăsită cel mai adesea în sol şi pe plante. La plante, ele produc antibiotice care le protejează de infecţii fungice şi bacteriene.
4 – Enterobacteriacee: includ E. coli şi salmonele care sunt marii vinovaţi pentru intoxicaţiile alimentare. Cel mai semnificativ din familia enterobacteriaceelor este tipul klebsiella, care este responsabil de anumite infecţii pulmonare. În Quebec au fost raportate de mai mulţi ani, ici şi colo, apariţii bruşte de infecţii cu E. coli şi salmonele, fără să se poată preciza cauza acestora, sau sursa, în afara unei lipse de igienă sau a unei filtrări neadecvate a apei potabile. Şi astfel dosarul a fost clasat şi aruncat la coş. Cauză naturală, zice-se!
5 – Serratia marcescens: un microb patogen periculos care este considerat drept o cauză posibilă a unor maladii mortale cum ar fi pneumonia, meningita şi endocardita bacteriană. Există rapoarte făcute publice care semnalează că una dintre cele mai periculoase experienţe a fost pulverizarea de Serratia marcescens deasupra oraşului San Francisco. În zona golfului, au fost pulverizate chiar 5.000 particule/minut. Pe măsură ce se dezvoltă, aceşti microbi sunt uşor de reperat, datorită unei substanţe de culoare roşiatică pe care o produc. Deşi militarii nu au făcut niciodată multe studii după aceste experimente, statisticile rezultate în urma unora din aceste studii au arătat că aproape fiecare locuitor al oraşului a fost infectat cu acest organism experimental. Retrospectiv, acum că o parte din aceste informaţii sunt desecretizate, s-a demonstrat că, în perioadele care au urmat pulverizărilor, au fost raportate de 5-10 ori mai multe infecţii decât în mod normal. Serviciile secrete canadiene au publicat aceste informaţii privitoare la experienţele biologice din San Francisco din 1950 pe site-ul lor. Pe scurt, putem spune că armata a infectat în mod criminal cu Serratia marcescens populaţia oraşului San Francisco pentru a măsura, chipurile, eficacitatea unui atac bio-terorist. Ca urmare a acestei experienţe, s-a declanşat o epidemie de pneumonie şi a murit o persoană.
Acest patogen bacteriologic este foarte rezistent la antibioticele utilizate în mod obişnuit. Pentru ca un antibiotic să poată distruge o bacterie sau să-i împiedice creşterea, trebuie ca el să poată penetra membrana acesteia, pentru a atinge bacilul. Acest proces este foarte dificil de realizat, datorită rezistenţei deosebite a microbului.
6 – Streptomicine : streptomicetele sunt folosite pentru a produce majoritatea antibioticelor utilizate în medicina umană şi veterinară. Ele sunt utilizate, de asemenea, ca agenţi anti-parazitari în cazul ierbicidelor şi al imunosupresoarelor.
7 – Enzime restrictive: folosite în laboratoare de cercetare pentru a tăia şi a recombina ADN-ul. O asemenea enzimă despică ADN-ul, creând o deschizătură care permite inserarea segmentelor dorite, înaintea recombinării finale.
8 – Eritrocite: globule roşii umane. Au fost studiate la microscop eşantioane culese în exterior cu un filtru HEPA în regiunea Santa Fe, în New Mexico. În mai multe reprize, şi pe o perioadă care se întinde pe trei ani, Clifford Carnicom şi echipa sa au descoperit, cu consternare, globule roşii în eşantioanele culese. Cele mai bune analize, provenind din surse diferite, continuă să afirme că particulele biologice descoperite sunt chiar eritrocite.
Refuzul Serviciului american de Protecţie a Mediului de a identifica anumite materiale fibroase şi biologice din eşantioane demonstrează clar că ei sunt la curent cu ce se petrece.
9 – Alţi bacili, bacterii şi mucegaiuri toxice capabile să provoace maladii cardiace, encefalită, meningită, precum şi dificultăţi respiratorii şi maladii gastrointestinale acute.
10 – BCTP uleios: aerosol lichid care seamănă la aspect cu laptele smântânit, considerat ca un decontaminant biologic.
Aparent, el poate distruge bacilul cărbunelui, antraxul şi sporii acestuia. Este un antibiotic cu utilizări variate. Se afirmă că nu este dăunător pentru plante şi că are proprietăţi de insecticid. Dar pentru utilizarea internă în cazul oamenilor este recomandată o soluţie naturală… De teama unor atacuri biologice teroriste, este sigur că armata a vrut să facă încercări cu acest agent antibiotic şi decontaminant.
Astfel, s-a pulverizat pur şi simplu o bacterie benignă în aer, într-o regiune dată, şi apoi a fost dispersat BCTP-ul pentru a se vedea câţi oameni ar fi fost afectaţi de bacteria în cauză.
11 – Bariu: sărurile solubile de bariu sunt toxice pentru mamifere. Ele sunt absorbite rapid de sistemul gastrointestinal şi se depun în muşchi, în plămâni şi în oase. Comunitatea medicală nu oferă nicio informaţie asupra efectelor pe termen lung ale bariului în organismul uman.
Programele au fost menţinute secrete chiar de către EPA (Agenţia de Protecţie a Mediului), care a ascuns agenţiilor de mediu calificate că aceste subproduse ale agenţilor biologici sunt nocive şi ilegale, sub pretextul confidenţialităţii informaţiilor.
12 – Aluminiu sub diferite forme: este utilizat din plin ca reflector, conductor şi absorbant de umiditate. Făcând parte dintre particulele regăsite în mari proporţii în substanţele care intră în componenţa dârelor morţii (chemtrails-uri), vă oferim în articolul următor informaţii mai aprofundate pe tema efectelor sale secundare şi toxice la oameni şi la animale.
Material preluat din cartea “Un genocid planetar” – zguduitorul secret dezvăluit al dârelor morţii (chemtrails-uri) pe care anumite avioane le fac să apară pe cer (spre a răspândi pe ascuns atât unele substanţe chimice ce sunt foarte toxice, cât şi bolile, epidemiile, suferinţa şi moartea)
Evident aceste operatiuni de “intunecare artificiala a atmosferei” sunt secrete, armata americana neaga orice implicare desi Barak Obama contrazice acest lucru prin declaratiile sale oficiale.
Obama se gandeste sa polueze stratosfera, ca sa raceasca planeta
Dupa ce a distrus financiar si inrobit populatia cu datoria publica pentru salvarea bancilor private, presedintele american, Barack Obama, ia in considerare un plan de a umple stratosfera de particule poluante, care ar reflecta caldura soarelui, pentru a lupta impotriva incalzirii globale. Experimentul controversat este considerat o posibila ultima solutie pentru racirea planetei, potrivit consilierului in stiinta al presedintelui american, John Holdren, relateaza Daily Mail . Astfel, planul prevede pulverizarea, in stratosfera, a unor particule de dioxid de sulf, dioxid de aluminiu si aerosoli, care ar urma sa reflecte caldura.
Holdren a admis ca aceasta abordare ar putea avea si efecte negative grave si nu ar rezolva complet problemele legate de emisiile de gaze cu efect de sera.
“Dar am putea deveni destul de disperati incat sa vrem sa folosim planul”, a spus Holdren.
Intunecarea Globala:
Aceste experiemente fac parte din programul de “geoengineering” sau “Intunecarea Globala” un plan prin care marile puteri ale lumii doresc sa arunce particule fine in atmosfera care sa reflecte lumina solara. Nu vreau sa speculez cu lupta dintre intuneric si lumina… dar e destul de clar, nu ?
Orice persoana ce incearca sa priveasca cu o mare atentie si luciditate la ceea se intampla in jurul sau, va observa la un moment dat ca ce ni se spune si ceea ce se vede la prima vedere nu este imaginea de ansamblu. Lucruri stranii se petrec iar descoperirea acestora este la indemana oricui. Adevarul este uneori prea socant pentru a fi acceptat de catre majoritatea oamenilor iar multe aspecte trec pe langa noi fara sa le acordam importanta cuvenita. In aceasta categorie se inscrie si fenomenul numit “chemtrails” sau darele mortii.
Scrisoarea unui mecanic de aviaţie
Vă oferim în continuare o scrisoare extrem de interesantă, care a fost publicată pe site-ul lui Clifford Carnicom, apoi afişată pe site-ul lui Jeff Rense (ambele site-uri sunt dedicate acestui subiect legat de crimele realizate prin intermediul „dârelor morţii” [chemtrails]), scrisă de un mecanic de aviaţie. Chiar dacă unii pot obiecta că provenienţa acestei misive este incertă, ea coincide cu multe alte mărturii, inclusiv cu scrisoarea unui director al unei linii aeriene, ca răspuns la declaraţiile mecanicului anonim.
Chemtrail-uri. Un mecanic de aviaţie s-a împiedicat de adevăr?
„Din motive pe care le veţi înţelege pe măsură ce veţi citi ceea ce urmează, nu-mi pot divulga identitatea. Sunt un mecanic de aviaţie şi lucrez pentru o linie aeriană importantă. Muncesc într-o bază de întreţinere situată într-un mare aeroport şi hazardul a vrut să descopăr ceea ce nu-mi era vizibil destinat.
Mai întâi, trebuie să vă explic în două cuvinte cum funcţionează ierarhia în lumea mecanicilor din domeniul aeronautic. Acest lucru este important pentru înţelegerea relatării mele şi pentru cauza căreia îi consacraţi o mare parte din energia voastră. Mecanicii de aviaţie îşi doresc să lucreze în trei domenii: avionica, motoarele şi comenzile de zbor. Se consideră că mecanicii care lucrează pe aceste sisteme au atins cele mai înalte grade ale scării ierarhice. Vin apoi mecanicii care lucrează la sistemele hidraulice şi aparatele de climatizare. Următorii sunt cei ataşaţi sistemelor subalterne.
În sfârşit, pe treapta cea mai de jos a acestei scări, se găsesc mecanicii care lucrează la sistemele de golire a fluidelor. Niciun mecanic nu vrea să lucreze la pompe, rezervoare şi sistemul de conducte care servesc la înmagazinarea deşeurilor toaletelor din avioane. Totuşi, în fiecare aeroport unde am lucrat eu, există întotdeauna doi sau trei mecanici care se oferă voluntari pentru acest serviciu, oricare ar fi aeroportul. Ceilalţi mecanici sunt foarte fericiţi să-i lase să facă aceasta. Nimeni nu acordă cu adevărat atenţie acestor oameni şi niciun mecanic serios nu are o legătură veritabilă cu aceşti mecanici de zona a doua. De fapt, nu m-am aplecat niciodată cu adevărat asupra acestui aspect, până foarte de curând.
Majoritatea companiilor aeriene au acorduri de servicii reciproce cu celelalte companii care utilizează acelaşi aeroport. Aceasta înseamnă că dacă o companie are o problemă tehnică, de ea se va ocupa unul dintre mecanicii noştri. În schimb, dacă unul dintre avioanele noastre este în dificultate acolo unde îşi are baza de întreţinere o altă companie aeriană, avionul nostru va fi reparat de ei.
Într-o zi, acum aproximativ o lună, am fost chemat la bază pentru a lucra la avionul unei alte companii. În momentul în care m-a chemat, controlorul nu ştia care era problema şi nu putea să-mi dea niciun detaliu. Atunci când am sosit la faţa locului, am descoperit că pana se situa la nivelul înmagazinării deşeurilor. Nu existau alte soluţii: trebuia să mă strecor în interiorul carlingii pentru a rezolva problema. Pătrunzând în compartiment, mi-am dat seama că ceva nu e în regulă. Avionul avea mai multe rezervoare, pompe şi tuburi decât erau menţionate în caietul de sarcini.
La început, am presupus că sistemul fusese modificat. Nu mai lucrasem pe un aparat de acest tip de mai bine de zece ani. Urmărind să găsesc problema, am realizat rapid că tubajul şi rezervoarele suplimentare nu erau legate la sistemul de evacuare… Tocmai descoperisem acest lucru, când un alt mecanic de la compania mea a apărut subit. Era tocmai unul dintre mecanicii care lucrau în mod obişnuit pe aceste sisteme. I-am predat lucrul cu mare plăcere. Plecând, l-am întrebat despre acea echipare suplimentară. El mi-a răspuns: Vezi-ţi de treaba ta şi lasă-mă să mă îngrijesc de a mea!
A doua zi, lucram la calculatorul firmei ca să văd un plan de cablaj. Pentru că tot eram acolo, am decis să fac o cercetare cu privire la echipamentul suplimentar pe care îl găsisem în avion. Spre marea mea surpriză, manualele nu făceau nicio referire la echipamentul pe care îl văzusem în ajun. Am căutat în dosarele producătorului şi nu am găsit nimic nici acolo. Curiozitatea mea era atinsă în punctul sensibil: eram cu adevărat hotărât să descopăr natura acestui echipament.
Săptămâna următoare am primit trei dintre avioanele noastre, în hangarul principal, pentru inspecţia periodică. În timpul acestor inspecţii, în jurul avionului forfotesc peste tot o mulţime de mecanici. Tocmai îmi terminasem treaba şi am decis să mă duc să văd sistemul de evacuare pe unul dintre aparate. Cu toţi mecanicii din jur, eram sigur că nu avea să mă observe nimeni. Spre marea mea surpriză, avionul pe care am ales să-l inspectez avea şi el acel tip de echipare suplimentară!
Am început să urmez sistemul conductelor, pompelor şi rezervoarelor. Am descoperit ceea ce părea a fi unitatea de comandă a respectivului sistem. Era o cutie de comandă standard folosită în aviaţie, dar fără cea mai mică inscripţionare. Puteam urma firele de la cutia de comandă la pompe şi la valve, dar niciun alt circuit de comandă nu era conectat la această unitate. Singurele fire care erau racordate la această unitate erau legate la sistemul operaţional al comenzilor avionului.
Sistemul avea un rezervor mare şi două mai mici. Era dificil de văzut datorită îngustimii compartimentului, dar mi s-a părut că rezervorul mare ar fi putut cuprinde 200 litri. Rezervoarele erau legate la o supapă de golire şi de umplere care trecea prin fuzelaj, chiar în spatele supapei de golire a sistemului fluidelor uzate. Căutând unde ducea acest racord sub avion, am văzut că era ascuns în spatele unui fals panou, sub un alt panou care, la rândul lui, ajungea la sistemul canalului de golire. Am început să urmăresc tubajul pompelor. Aceste tuburi conduceau la o reţea de conducte mai mici care se terminau în marginile din spate ale aripilor şi ale stabilizatoarelor orizontale ale avionului.
Dacă priviţi cu atenţie aripile unui avion mare veţi vedea un mănunchi de fire, aproximativ de grosimea unui deget, care iese din marginea din spate a aripii. Acestea sunt tije de descărcare statice. Ele sunt folosite pentru a disipa sarcina de electricitate statică care se acumulează pe un avion în zbor. Am descoperit că acele conducte duceau la una din trei dintre aceste tije de descărcare electrostatică. Iar aceste false tije de descărcare electrostatică fuseseră găurite ca pentru a lăsa să scape un produs oarecare prin ele.
Trecuse o vreme de când eram cocoţat pe aripă. Dintr-o dată, unul dintre supraveghetori mi-a ordonat să părăsesc hangarul. El mi-a spus după aceea că treaba mea era terminată şi că nu eram autorizat să fac ore suplimentare. Cele două zile care au urmat au fost foarte încărcate şi nu am găsit niciun minut liber pentru a-mi continua mica anchetă. Două zile după descoperirea mea, am fost chemat să înlocuiesc un detector de temperatură pentru un motor de avion care se pregătea să decoleze. Am terminat lucrul şi m-am întors la hârţogărie.
Aproximativ 30 minute mai târziu, am fost convocat de directorul general. Atunci când am intrat în biroul său, mă aşteptau acolo reprezentantul sindicatului nostru şi alte două persoane, pe care nu le cunoşteam. Directorul mi-a spus că a fost descoperită o problemă serioasă. Eram suspendat pentru o greşeală gravă. Mi-a spus că scrisesem intrări false în raportul meu de lucru în legătură cu detectorul de temperatură pe care tocmai îl instalasem cu câteva ore înainte. Eram consternat şi am început să protestez. Am spus că era ridicol şi că făcusem cât se poate de conştiincios acea treabă. Reprezentantul sindicatului s-a interpus. El a recomandat să aruncăm un ochi la avion, pentru a lămuri situaţia. Atunci eu am întrebat cine erau ceilalţi doi oameni. Directorul general mi-a indicat că erau inspectori de securitate ai companiei aeriene, dar că nu erau obligaţi să-mi dea numele lor.
Ne-am înapoiat deci la avion, care ar fi trebuit deja să decoleze, dar care era încă garat la rampa noastră de întreţinere. Am deschis capota motorului şi reprezentantul sindicatului a scos detectorul de temperatură. A verificat numărul de serie şi a constatat că era piesa veche. Atunci ne-am dus la magazia de piese şi reprezentantul sindicatelor a verificat raportul meu. De pe o etajeră, el a luat o cutie sigilată. A deschis-o şi a scos un detector de temperatură având acelaşi număr de serie cu cel pe care îl instalasem. Imediat, el mi-a spus că sunt suspendat pentru o săptămână fără salariu.
M-am odihnit acasă în prima zi a suspendării mele, întrebându-mă ce s-a petrecut. Seara, am primit un apel telefonic. Vocea mi-a spus: „Acum ştii ce păţesc mecanicii care îşi bagă nasul acolo unde nu au nimic de făcut. Data viitoare când o să te amesteci să lucrezi la sisteme care nu te privesc, o să-ţi pierzi slujba! Cum mă simt generos astăzi, cred că o să te poţi întoarce la treabă curând.“ CLIC. Am făcut imediat apropierea între ceea ce tocmai se produsese şi faptul că descoperisem acel tubaj misterios.
În dimineaţa următoare am fost chemat de directorul general. El mi-a spus că datorită excelenţei dosarului meu suspendarea fusese redusă la o zi. Trebuia deci să mă reapuc imediat de treabă. Singurul lucru la care mă puteam gândi era: Ce încercau „ei” să ascundă şi cine sunt aceşti EI?
Revenirea la treabă a fost ca şi cum nu s-ar fi petrecut nimic. Niciunul dintre ceilalţi mecanici nu a amintit de suspendarea care îmi fusese dată. Reprezentantul sindical mi-a spus de altfel că era inutil să vorbesc despre aceasta. Dar în noaptea aceea am căutat pe internet pentru a urmări să găsesc răspunsuri. Nu-mi amintesc cum am ajuns aici, dar am găsit site-ul vostru. Atunci situaţia a devenit din ce în ce mai clară. A doua zi dimineaţă la serviciu, în interiorul dulapului meu, care era încuiat, am găsit o notă tipărită. Ea spunea: „Curiozitatea a ucis pisica. Nu te uita pe site-urile internet care nu te privesc.” Mi-am spus: „Ia te uită! EI mă observă.”
Nu ştiu ce produse pulverizează ei prin intermediul acelor sisteme ciudate, dar pot să vă certific că o fac. Îmi imaginez că utilizează camioanele cisternă pentru a încărca acele rezervoare. E vorba de camioanele care golesc deşeurile rezervoarelor de vidanjare a toaletelor. În mod obişnuit, aeroporturile încredinţează unor sub-contractori acest gen de lucru şi nimeni nu se apropie de aceste camioane. Cine ar vrea să urmărească un camion umplut de fecale? Golind rezervoarele fluidelor uzate, aceşti oameni umplu rezervoarele sistemului jicloarelor de vaporizare.
Cunoscând planurile de zbor ale avioanelor, ei programează probabil unitatea de comandă cu scopul ca ea să înceapă să pulverizeze o anumită cantitate din respectivul produs după un anumit timp, îndată ce avionul a atins o anumită altitudine sau atunci când el se găseşte deasupra anumitor zone locuite. Ciocul jicloarelor (elemente al carburatorului sub forma unor tuburi cu unul sau mai multe orificii prin care se pulverizează în carburator debitul de combustibil necesar) falselor tije electrostatice este atât de mic încât nimeni din avion nu ar putea remarca acest lucru.
Dumnezeu să ne ajute pe toţi,un cetăţean căruia îi pasă.“
Răspunsul unui funcţionar superior al unei linii aeriene, postat pe site-ul lui Clifford Carnicom
„Domnule Carnicom,
Citind scrisoarea pe care aţi primit-o de la mecanicul anonim, m-am simţit obligat să-i răspund. Şi eu muncesc pentru o linie aeriană, cu toate că la un nivel ierarhic superior. Nu voi numi linia aeriană, nici oraşul în care mă aflu, nici postul pe care îl ocup, din motive evidente de securitate. Aş vrea să pot documenta tot ceea ce sunt pe punctul să vă dezvălui. Dar este practic imposibil să o fac, întrucât aceasta ar putea în cele din urmă să antreneze consecinţe fatale pentru mine.
Elementele conţinute în scrisoarea mecanicului anonim mi se par autentice. În SUA există companii aeriene care au participat la un proiect numit Project Cloverleaf [Proiectul Frunza de treflă], timp de câţiva ani. Unii îşi amintesc că au primit consemne în această direcţie în 1998. Personal, am fost avizat în 1999. Cei câţiva funcţionari ai liniilor aeriene care au primit instrucţiunile în ceea ce priveşte proiectul Cloverleaf au fost supuşi cu toţii unor controale de securitate severe cu privire la antecedentele lor personale şi, chiar înainte să putem primi aceste instrucţiuni, am fost puternic presaţi să semnăm un acord de ne-divulgare, care declară în esenţă că, dacă spunem ceea ce ştim, indiferent cui, riscăm închisoarea.
În biroul nostru, aproximativ douăzeci de funcţionari am primit aceste instrucţiuni, care ne-au fost date de doi funcţionari oficiali din cadrul unui organism guvernamental. Nu au revelat care. Au spus că guvernul avea să remunereze linia noastră aeriană şi, de asemenea, şi altele, cu scopul de a pulveriza anumite produse chimice speciale prin intermediul avioanelor comerciale.
Atunci când au fost întrebaţi care erau aceste produse chimice, unde şi de ce urma să le pulverizăm, ei ne-au indicat că informaţia ne-ar fi oferită dacă ar fi nevoie… Au precizat că noi nu aveam de ce să aflăm mai mult în această direcţie. Şi au continuat atunci să afirme că acele produse chimice erau inofensive. În cele din urmă, au concluzionat că programul era de o asemenea importanţă, încât el trebuia să fie finalizat cu orice preţ.
Atunci când noi i-am întrebat de ce nu desemnau numai avioanele lor militare pentru a pulveriza aceste produse chimice, ei au declarat că nu există suficiente avioane militare disponibile pentru a elibera aceste produse chimice pe o scară atât de mare. Acesta este motivul pentru care proiectul Cloverleaf a fost lansat, pentru a permite unor linii aeriene comerciale să ajute la răspândirea acestor produse chimice în atmosferă. Apoi, cineva a întrebat de ce tot acest secret… Reprezentanţii guvernului au declarat atunci că dacă marele public ar şti că avioanele care zboară deasupra capetelor lor împrăştie produse chimice în aer, grupurile de ecologişti ar cere încetarea pulverizării.
Cineva a pus unuia dintre oamenii guvernului întrebarea următoare: Dacă produsele chimice sunt inofensive, de ce să nu se facă publică natura lor şi motivul pentru care le pulverizăm? El a părut derutat de această întrebare şi a răspuns pe un ton autoritar că publicul nu are nevoie să ştie ce se petrece, dar că acest program a fost conceput numai pentru binele său. El a declarat de asemenea că noi trebuie să păstrăm tăcerea şi să nu mai punem întrebări în această direcţie. După care, şedinţa de informare a fost încheiată.
În biroul nostru, toate documentele în ceea ce priveşte proiectul Cloverleaf sunt păstrate în seifuri. Nimeni nu are dreptul să scoată aceste documente. Foarte puţini funcţionari au acces la ele şi ei nu vorbesc niciodată despre conţinutul lor.
Domnule Carnicom, eu nu sunt deloc imbecil. Ştiu că se petrece ceva şi sunt sincer înspăimântat. Mă simt foarte vinovat că ştiu de existenţa acestei operaţiuni, dar sunt obligat să tac. Sunt tulburat ştiind că firma pentru care muncesc ar putea fi pe cale să-i otrăvească pe americani. Sper că această scrisoare va deschide ochii anumitor persoane asupra a ceea ce se produce, în acest moment, pe cerul nostru. Vă repet că aş vrea să pot să vă ofer o informaţie documentată, dar înţelegeţi de ce trebuie să păstrez anonimatul absolut.
Un articol care te pune foarte serios pe ginduri si multumim din suflet celor care imprastie informatia si ti-e Sfatuitoareo.Felicitari!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
RăspundețiȘtergereMultumesc mult!
Ștergere