O posibilă revenire la monarhie a celor două ţări este luată ca variantă de lucru pentru viitor.
Prinţul moştenitor al Regatului Unit, care se pregăteşte să renunţe la tron în favoarea fiului său, William, ar putea deveni viitorul rege Carol al III-lea al României. SIE şi SRI în alertă maximă.
În 2006, Prinţul de Wales era invitat să devină şeful unui stat pe care l-a îndrăgit: România, scria un istoric britanic. În ultimele 6 luni, surse diplomatice au declarat pentru ZIUA de CLUJ că scenariul principelui străin este unul - printre multe altele - care continuă să fie discutat în mediile europene. În acelaşi timp, Casa Regală din România, înrudită cu cea din Regatul Unit, este atacată din toate poziţiile de preşedintele Băsescu, iar Prinţul Charles face pe Travel Chanel cel mai mare serviciu României: îşi descoperă descendenţa comună cu Vlad Ţepeş şi vorbeşte despre Transilvania, unde are câteva proprietăţi, ca despre o comoară unică în Europa. Associated Press merge mai departe când vorbeşte despre legăturile Prinţului de Wales cu fostul domnitor român: Charles devine "o miză în viitorul României".
Ideea unui principe străin în România apare pentru întâia oară în 2006 şi este redată de un reputat istoric. Conform surselor diplomatice ale ZIUA de CLUJ, posibilitatea este discutată şi acum în mediile europene înalte. Tom Gallagher, reputatul istoric şi publicist britanic, unul dintre specialiştii cu greutate în istoria României, nota într-un editorial din România Liberă, pe 30 iunie 2006, că a fost adresată o invitaţie Prinţului Charles de a "deveni şeful unui stat" pe care l-a îndrăgit, adică al României. Contextul era mai larg, în editorialul intitulat "Acarul Păun european", însă iată fraza completă: "Iar dacă, utopic vorbind, Alteţa Sa Regală (Prinţul Charles - n. red.) ar fi decis să renunţe la a mai aştepta ca mama sa să treacă la nefiinţă, ar fi învăţat româneşte şi ar fi hotărât să dea curs invitaţiei de a deveni şeful unui stat pe care l-a îndrăgit - vizitele sale regulare şi gesturile de protejare a unui patrimoniu deseori ameninţat - poate că se dovedea în final chiar cel mai bun domnitor de care România ar fi avut parte de la marele Carol I încoace". (Articolul mai poate fi găsit doar în formă tipărită, în arhiva electronică a României Libere nemaiexistând, cu toate că apar editorialele aceluiaşi autor din ediţiile din 29 iunie şi din 2 iulie 2006. Cel din 30 iunie 2006 nu mai este de găsit niciunde, cu nici un motor de căutare - n. red.).
Cea mai bună reclamă turistică a României....
...este acelaşi Prinţ Charles. Duminică, pe 30 octombrie, peste două zile, pe canalul de televiziune Travel Chanel, într-o serie de 4 episoade, va fi difuzat filmul "Wild Charpatia" (Carpaţii sălbatici). Filmul va fi tradus în 20 de limbi şi va putea fi vizionat în 119 ţări ale lumii. O avanpremieră a producţiei a avut loc în clubul bucureştean Luft Lounge, în prezenţa reprezentanţilor Casei Regale a României şi a ministrului Turismului, Elena Udrea. Producătorul principal al documentarului este Paul Lister, alături de fundaţia pe care o conduce, The European Nature Trust. Coproducătorul şi prezentatorul documentarului, Charlie Ottley, se aventurează în inima munţilor Carpaţi şi a pădurilor carpatine puţin cunoscute. Aceasta e poate ultima mare zonă sălbatică din Europa, unde trăiesc urşi, lupi şi râşi greu de zărit, conform capital.ro. În trailer-ul filmului, Charlie Ottley apare intervievându-l pe Prinţul Charles la reşedinţa acestuia din Scoţia, unde Prinţul de Wales arată că prin arborele său genealogic curge şi sângele lui Vald Ţepeş. "După ce am filmat o scenă foarte frumoasă în care am reuşit să surprindem păsări în sălbăticie chiar lângă casa pe care Prinţul Charles a restaurat-o în Valea Zălanului, am mers şi am vorbit cu el în Scoţia, la casa sa de lângă Belmont. Pe drum am condus printr-o zonă de sălbăticie, unde nu este nimic, nu sunt copaci, este foarte arid. În timpul documentarului puteţi vedea contrastul uimitor dintre ceea ce poţi vedea în România în comparaţie cu ce poţi vedea în Scoţia", a declara pentru gandul.info Charlie Ottley, prezentatorul şi coproducătorul "Wild Carpathia".
"Iubesc la România veşnicia ei. Un lucru atât de remarcabil. Este aproape ca în poveştile copilăriei. Oamenii de aici îşi doresc acest sentiment de apartenenţă la ţinuturile lor. Trebuie să redescoperim aceste trăiri, să ne reîntoarcem la ele, iar eu vreau să mă asigur că modul lor de viaţă va dăinui", a declarat Charles, Prinţul de Wales, un cunoscut susţinător şi promotor al valorilor româneşti. "Arborele meu genealogic arată că sunt descendentul lui Vlad Ţepeş, aşa că am ceva legături cu România", mai spune prinţul.
Associated Press: Charles este "o miză în viitorul României"
De altfel, biroul din Londra al Associated Press publica ieri, sub titlul "Prinţul Charles îşi clamează rudenia cu Vlad Ţepeş", următorul material: "Adevărul iese la iveală: Prinţul Charles este legat de Vlad Ţepeş. Succesorul tronului britanic spune că este legat de Vlad Ţepeş, crudul domnitor român din secolul al XV-lea, cel care a inspirat nuvela «Dracula» (1897), a lui Bram Stoker. El a făcut aceste comentarii în show TV, care urmează să apară pentru a-şi promova interesul în a proteja pădurile din Transilvania. Charles spune că genealogia arată legăturile sale cu Vlad Ţepeş, conferindu-i o miză în viitorul României. Prinţul militează de multă vreme pentru conservarea pădurilor şi şi-a cumpărat o casă în Transilvania. Într-o vizită de la începutul anului în România, prinţul a numit Transilvania o comoară naţională datorită peisajelor nealterate şi a tradiţiilor agricole de secole."
Cu Transilvania în sânge: stră-stră-străbunica e din zonă
"Transilvania este probabil în sângele meu", a afirmat Prinţul Charles, care a spus că apreciază Transilvania ca fiind "un ţinut special", informa Mediafax în mai 2008, cu ocazia unei vizite a prinţului. Charles a spus că stră-stră-străbunica lui, Contesa Claudia Rhedley, este înmormântată în Mureş, iar de la Saschiz va merge la mormântul acesteia, la Sângeorgiu de Pădure, ca să depună flori. Prinţul Charles a spus că, dincolo de legătura de familie, are un interes special pentru acest ţinut, mai ales pentru zona Carpaţilor "care este aproape neatinsă". Prin Fundaţia "Mihai Eminescu", Prinţul Charles finanţează restaurarea mai multor edificii arhitectonice ale Transilvaniei, asigurând o parte dintre fondurile pentru restaurarea Palatului Banffy din Bonţida.
Orice e posibil, dar trebuie referendum
În opinia contemporaneistului Virgil Ţârău, conferenţiar universitar în cadrul Catedrei de Istorie Contemporană şi Relaţii Internaţionale de la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB), orice modificare a formelor de exercitare a puterii trebuie să urmeze căile contituţionale, inclusive cele de modificare a legii fundamentale, prin referendum. "Acum există un mecanism constituţional. Forma de guvernământ a fost decisă în 1991 prin Constituţie şi tot acolo sunt şi mecanismele de modificare a acesteia, însă este obligatoriu apoi referendumul. E în puterea unui popor a-şi alege forma de guvernare, inclusiv monarhia", a apreciat istoricul clujean. În opinia sa, un principe străin - idee pe care o vede drept scenarită - se înscrie aceleiaşi voinţe a poporului, prin referendum.
Succesiunea există
Rectorul UBB, profesorul Andrei Marga, susţine că aducerea unui principe străin s-a consumat odată şi ea a produs deja o succesiune. "Aducerea unui principe străin în România s-a produs prin venirea lui Carol I, care a produs deja o succesiune, aşa că nu ştiu cum s-ar ieşi din ea", a precizat rectorul. El a opinat însă că în România ar trebui să fie tratată problema formei de guvernământ. "În Italia, de exemplu, a fost luată o decizie în materie. La noi a fost amânată după 1989. Cred că ar trebui ca România să ia o decizie în acest sens, dacă poporul vrea republică ori monarhie", a conchis rectorul UBB.
Case Regale înrudite
Prinţul de Wales este rudă cu Regele Mihai I al României, care este verişor de gradul al III-lea cu Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii.
Băsescu, atac din senin la rege
Pe 22 iunie 2011, aparent fără nici un context care să prevadă acest lucru, preşedintele Traian Băsescu ataca extrem de virulent Casa Regală Română, într-o emisiune la B1 TV. "Continuăm să considerăm că abdicarea Regelui Mihai a fost un mare act patriotic? Nu, a fost un mare act de trădare a interesului naţional al României", a afirmat Băsescu. Acesta a mai spus că, pentru toată lumea, generalul Ion Antonescu rămâne responsabil de holocaustul împotriva evreilor şi ţiganilor, însă toată lumea uită că România avea un şef de stat. "Pentru toată lumea Antonescu rămâne responsabil de holocaustul evreilor şi ţiganilor, ducerea lor în Transnistria, dar nimeni nu spune că Statul Român avea un şef de stat atunci, ăsta era doar premier", a declarat Băsescu.
"Unora le dăm averile, iar pe alţii îi considerăm criminali de război. Şeful de stat şi premierul, doar fiindcă unul a fost slugă la ruşi şi a lăsat ţara prin abdicare, îl iertăm de toate păcatele", a conchis preşedintele, referindu-se la Regele Mihai I. O a doua referire la Regele Mihai a fost făcută de preşedintele Băsescu cu o zi înaintea împlinirii vârstei de 90 de către Majestatea Sa, zi ce a coincis cu invitarea sa în Parlamentul României, după mai bine de şase decenii. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că nu va participa la eveniment pentru că nu are motiv. În ceea ce priveşte un eventual mesaj al şefului statului cu această ocazie, replica sa a fost fără echivoc. "Un mesaj care să spună ce?", s-a întrebat Băsescu. În opinia sociologului Mircea Comşa, atacurile lui Băsescu la adresa regelui nu ţin de o "teamă" de o eventuală restaurare monarhică. "Au fost măsurători de-a lungul vremii, însă populaţia cu vederi pro-monarhice este limitată undeva la 10%, cu diverse variaţii în funcţia de institutele de sondare. Deci nu cred că există o susţinere pentru monarhie în sensul preluării puterii", a afirmat Comşa. Sociologul pune atacurile lui Băsescu mai degrabă pe seama raţiunilor electorale ori "altele, care nu ţin de sociologie". "Probabil că preşedintele nu ar vrea să fie considerat un susţinător al monarhiei, fie sunt legate (atacurile - n. red.) de alte considerente, ce nu ţin de sociologie", a declarat Comşa.
Încă un atac la regalitate
A doua zi după discursul regelui, autointitulatul prinţ Paul de România - nerecunoscut ca atare de Casa Regală - a continuat atacurile, într-o scrisoare deschisă: "Aţi folosit cuvinte mari şi frumoase, unele aşezate interesant, chiar poetic, altele cu tâlc, în nişte fraze care ar trebui să rămână în memoria acestui popor. Însă, înainte de orice, din sumele anilor pe care v-aţi grăbit să-i socotiţi şi în care spuneţi că aţi servit naţiunea română, trebuie să scădem cei 50 de ani de comunism în care nu aţi făcut nimic pentru acest popor, în afară de a le transmite un Crăciun Fericit sau un Paşte Fericit!", scria Paul, citat de Hotnews. El este nepotul nelegitim al Regelui Carol al II-lea - este fiul lui Carol Mircea Grigore de Hohenzollern (fiu nelegitim al lui Carol al II-lea şi fratele vitreg al Regelui Mihai), potrivit aceleaşi surse. De altfel, pe Băsescu şi pe Paul de România îi mai uneşte ceva: preşedintele a botezat un copil de-al lui Paul anul trecut...
(D.P.)
Cale regală pentru România?
Jubileul special al împlinirii de către Regele Mihai a vârstei patriarhale de 90 de ani a prilejuit o mare emoţie patriotică şi a evidenţiat un consens naţional privind importanţa istorică a Monarhiei în formarea şi consolidarea naţiunii române moderne. Boicotarea acestei sărbători de către puterea executivă - guvern plus preşedinte - a relevat şi o mare dezbinare istorică, cum preciza agenţia Reuters.
Preşedintele Traian Băsescu l-a atacat cu multă vehemenţă pe Regele Mihai în ultima vreme, l-a acuzat de trădare a ţării prin actul său de abdicare de la 1947, l-a numit slugă la ruşi. Această atitudine anti-regală vindicativă şi agresivă a produs oprobiu în opinia publică, dar a şi mobilizat loialiştii băsişti, care au încercat să reanimeze şi să capitalizeze resentimentele populiste anti-monarhice pe care le credeam îngropate de la începutul anilor ‘90. Preşedintele şi câţiva sicofanţi au trecut apoi de la argumentele pseudo-istorice ale unei aşa-zise vinovăţii regale la acuzaţia că Regele ar fi manipulat de jocuri politice ale opoziţiei. L-a atacat furibund, disproporţionat pe Prinţul Duda pentru că ar submina Constituţia României, scoţând din context nişte remarci inofensive făcute într-o emisiune de televiziune. De unde atâta venin împotriva unui prinţ consort care a avut o tentativă de candidatură la Preşedinţie în 2009? Chiar dacă acesta ar avea o influenţă disproporţionată asupra regelui, de ce să rişti prin mârlănie şi lipsă de respect faţă fostul suveran să stupefiezi marea majoritate a celor cu opţiuni republicane? Evenimentul Zilei a lansat chiar un scenariu elucubrant privind ziua de naştere a regelui, 25 octombrie, cum vechii duşmani ai preşedintelui ar încerca o lovitură de stat parlamentară folosind prilejul alocuţiunii regale către Camerele Reunite ale Parlamentului, pentru a reinstaura monarhia. Regizorii sunt mogulul Dan Voiculescu în cârdăşie cu liberalii, care au avut ideea şi iniţiativa invitării regelui în parlament.
Emil Hurezeanu, singurul jurnalist aflat în suita Regelui Mihai în timpul vizitei istorice de Paşti din 1992, povestea la Realitatea TV că în 1992 au existat propuneri venite dinspre nişte generali ca Mihai să încerce un puci şi să preia puterea. Regele i-a refuzat politicos, din respect pentru democraţia şi Constituţia ţării. Ştiu din surse confidenţiale sigure că lideri politici importanţi cu vederi pro-monarhie au încercat să-l convingă pe Mihai I de oportunitatea pregătirii Prinţului Nicolae, nepotul său, fiul Principesei Elena, pentru destinul de prinţ moştenitor al dinastiei. Era un proiect important care implica aducerea prinţului în România, instruirea lui aici, naturalizarea, familiarizarea lui cu realităţile româneşti, cu poporul. Exista un precedent, Boris Elţin. Liderul rus cu origini comuniste a luat singur iniţiativa de a-i cere Marelui Duce Vladimir, descendent al Familiei Imperiale a Rusiei, să-l trimită pe nepotul său să studieze la Academia Navală de la Sankt Petersburg şi să devină un rus adevărat. Mihai sau poate membrii influenţi ai familiei şi anturajului au fost refractari şi la acest proiect. A existat o ipoteză lansată în mass-media că adversitatea obstinată a lui Băsescu la adresa regelui s-ar datora accesului privilegiat al şefului statului la un document sau mai multe recent declasificate sau încă nu din arhivele unor sevicii secrete, fie ele FSB, fost KGB sau MI 5 sau 6 britanice, care l-ar incrimina pe rege mai mult sau mai puţin subiectiv privind un aspect sau altul al carierei sale.
Posibil, nici un rege nu e înger, dar nu e destul pentru preşedinte să se pună în răspăr cu consensul importanţei istorice a lui Mihai prin prisma actului de la 23 august 1944, în urma căruia am întors armele împotriva Germaniei naziste, şi să sfideze respectul unanim de care se bucură în Vest şi Est ultimul şef de stat supravieţuitor din Al Doilea Război Mondial. Discursul regelui din faţa Parlamentului, simplu, concis, dar şi penetrant, plin de idei politice privind marile probleme ale statului şi societăţii româneşti a generat ecouri excepţionale în ţară şi în afara ei. Un contestatar al regalităţii ca Ion Cristoiu scria că a fost un discurs al unui monarh în exerciţiu, nu un mesaj jubiliar la 90 de ani, încercând astfel din nou să întărească ipoteza unei conspiraţii politice, cu dedesubturi oculte. Sociologul Vasile Dâncu scria că monarhia nu are nici un viitor politic în România, e doar resuscitarea unei nostalgii identitare şi că sondajele de opinie arată că doar 12% din romîni ar avea sentimente monarhiste.
Toată presa mondială a reflectat generos momentul istoric, de la New York Times la Izvestia. Nu s-a mai scris atât de mult şi pozitiv despre România într-o singură zi, de mult timp. Cotidianul Le Monde dedica o pagină întreagă regelui numindu-l Omul Săptămânii, The Economist de la Londra scria însă că, din nefericire, e prea puţin, prea târziu, despre destinul tragic al unui rege nefericit aplaudat acum de membrii unei clase politice care după Revoluţia din decembrie 1989 l-au hulit, l-au ponegrit, despre tânărul rege ostatic al lui Antonescu, apoi al comuniştilor, care la maturitate a fost copleşit de dominanţa matriarhală din jurul său, alienat de tatăl său, care îi insuflase o educaţie regală, şi dăruit doar cu fete. Presa internaţională a subliniat la unison boicotul actualei puteri al jubileului regal. Au fost alături de rege regele şi regina Suediei, regina Spaniei, Marea Ducesă Maria a Rusiei, regele Simeon al II-lea al Bulgariei, prinţul moştenitor al Serbiei, Alexandru al II-lea. La dineul regal, la stânga lui Mihai a stat Prinţesa Muna a Iordaniei din dinastia haşemită, foarte apropiată elitelor diplomatice şi de securitate de la Washington şi Ierusalim.
Au participat la festivităţile regale mult mai mulţi ambasadori şi diplomaţi decât anunţaseră iniţial, care au afişat însemnele plenipotenţiare ale statutului lor de reprezentanţi oficiali ai statelor lor. De unde frica şi panica lui Băsescu? Chiar crede sincer că Dan Voiculescu sau chiar Călin Popescu Tăriceanu îl pot manipula pe rege în jocurile politice ale opoziţiei? Printre cei mai influenţi sfetnici ai celui mai longeviv cap încoronat în viaţă se află Jonathan Eyal, politolog reputat, fost profesor la Oxford, născut în România, fluent în limba română, cel mai important specialist britanic în afacerile politico-militare ale Europei de Est, şeful departamentului de securitate internaţională al RUSI, institutul de geo-politică şi strategie al forţelor armate regale britanice. Cert este că ziua de 25 octombrie relansează o dezbatere privind legitimitatea alternativei monarhice pentru România şi developează pregnant incertitudinea constituţională a republicii semi-prezidenţiale în care trăim.
Este greu să fii rege în România, scria The Economist, dar eu cred că e foarte nesustenabil să fii şi republican, când republica este o creaţie a statului-marionetă sovietizat care a uzurpat Regatul României în 1947. Poate Băsescu trepidează datorită zvonurilor recente despre reactivarea în culisele puterii euro-atlantice a scenariului unei restauraţii monarhice în România cu vărul de gradul IV al lui Mihai, Prinţul Charles de Wales, pe tron. Această ipoteză lansată prima oară de Tom Gallagher în 2006 are darul să înfierbânte imaginaţia politică autohtonă şi să răstoarne clişeele abulice ale inadecvării şi caducităţii monarhiei pentru ţara noastră. Prinţul moştenitor al Regatului Unit al Marii Britanii ar putea deveni Regele Carol al III-lea al României. Coincidenţă sau nu, se întâmplă ca în orele în care scriem aceste rânduri presa britanică să dezvolte o depeşă Associated Press despre dezvăluirea legăturii de sânge dintre Charles şi domnitorul Valahiei Vlad al III-lea, cunoscut şi ca Ţepeş. Moştenitorul Coroanei Britanice afirmă că această genealogie legitimează legăturile sale profunde cu România şi îi conferă o miză în viitorul nostru. Prinţul de Wales este dedicat profund patrimoniului natural şi istoric al României.
El a manifestat o reverenţă sensibilă faţă de spiritualitatea noastră. A făcut mai multe pelerinaje la mănăstiri ortodoxe din Bucovina şi Oltenia. A declarat recent că în Transilvania există o relaţie unică şi extraordinară între ecosistemul natural şi sistemul cultural uman. Această simbioză, a spus Alteţa Sa, este extrem de importantă pentru că oamenii au nevoie acum, mai mult ca niciodată, de acest sens al apartenenţei, identităţii şi comunităţii. Istoricul Doru Radosav crede că înrudirea între sângerosul prinţ valah şi Casa de Windsor vine pe filiaţiile matrimoniale ale nobilimii transilvane şi regalităţii maghiare. Vlad, născut la Sighişoara, a fost căsătorit prima oară cu o prinţesă Bathory, apoi cu o membră a clanului Szilagy, iar a treia soţie a fost o verişoară a Regelui Matei Corvin. Într-un discurs ţinut în Anglia în aprilie 1989, Charles a criticat aspru politica lui Ceauşescu de sistematizare a satelor, afirmând că are şi o implicare personală pentru că strămoaşa sa, Claudina Rhedey, are mormântul la Sângeorgiu de Pădure.
Ziarul Daily Mail scrie astăzi că mai există o caracteristică împărtăşită de familia regală britanică cu legendarul Vlad: o boală, porfiria, o carenţă sanguină de fier, care ar sta în spatele mitului vampirismului. Există şi legături oculte prin genealogia societăţilor secrete între Vlad Ţepeş, cel imortalizat ca Dracula, şi dinastiile britanice. Sir Laurence Gardner, istoric şi genealogist scoţian, afirmă că voievodul român a fost alături de Sigismund de Luxemburg, Împăratul Romano-German, fondatorul Ordinului şi Curţii Dragonului Regal şi Imperial. Creată după formarea Ordinului Templier, această fraternitate avea scopul să unifice puterea aristocraţiei sub egida Sfântului Imperiu Romano-German împotriva puterii pontificale a Vaticanului. Sângele albastru al Europei este departe de a fi impotent. Ordinul Dragonului este legat direct de Consiliul European al Prinţilor, o organizaţie de elită a nobilimii europene care a participat la crearea think-tankului Bilderberg. Se spune că majoritatea preşedinţilor ameicani s-ar înrudi cu regalitatea britanică sau franceză. E o teorie controversată, susţinută de Burke's Peerage & Baronetage, numită şi "biblia aristocraţiei", un breviar al genealogiilor nobiliare şi dinastice din Marea Britanie şi Irlanda, care acoperă ultimele sute de ani. În cazul actualului ocupant al Casei Albe, Barack Obama, Robert Barrett, genealogist britanic, scrie în numărul din 3 martie 2008 al revistei People că mama preşedintelui, Ann, este înrudită cu Walliss, ducesă de Windsor.
Pe site-ul infowars.com se scrie că atât John Kerry, cât şi Bush, candidaţi la prezidenţiale în 2004, membri ai ordinului Skull and Bones, creat la Universitatea Yale, sunt descendenţi ai lui Vlad Ţepeş. Revenind în zone mai profane, Casa Regală a României se înrudeşte cu Dinastia Windsor pe două direcţii. Regina Maria, bunica lui Mihai, soţia regelui Marii Uniri, Ferdinand, a fost principesă de Edinburgh, fiica lui Alfred de Saxa - Coburg Gotha, al doilea fiu al Împărătesei Victoria. Mama reginei noastre a fost Marea Ducesă Maria, fata ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
Şi pe linie maternă, Mihai se trage din Victoria. Aceasta a fost o adevărată cloşcă a monarhiilor europene. Radosav mai crede că monarhia poate fi o soluţie pentru România datorită faptului că dinastiile au fost primul liant al unei Europe unite, o prefigurare a Uniunii de azi, prin natura lor de reţea, simbiotică şi rizomatică. Am mai avea nevoie de monarhie, spune el, pentru că regele este unificator, el emană doar iubire şi generozitate faţă de cetăţeni, nefiind produsul unui proces electoral adversativ, atât de coroziv în România. Radosav a încheiat în legătură cu această filieră româno-britanică: "Discursul regelui a fost de Oscar, în continuarea nunţii foarte abil înscenate a unui adevărat urmaş la tron, a Prinţului William, care, ca şi jubileul regal de la Bucureşti, reenergizează ideea monarhică. În spatele ambelor evenimente se ghiceşte un marketing dinastic măiestrit elaborat."
Ultima oră: Printul Charles vrea să salveze pădurile lui Dracula
Prinţul de Wales s-a alăturat unei campanii de salvare a "pădurilor de poveste" din România, amintind tuturor că arborele său genealogic coboară până la Vlad Ţepeş. Misterioasele păduri ale Munţilor Carpaţi, care odinioară au inspirat legendele cu vampiri, sunt printre ultimele zone de sălbăticie din Europa rămase virgine, notează The Telegraph.
Mihai HUREZEANU
http://romaniamegalitica.blogspot.ro/2014/02/ordinul-dragonului-exploziv-charles-de.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu