Cele mai recente rapoarte ale departamentelor financiare ale Casei Albe și ale băncii centrale a SUA reflectă o catastrofală deteriorare a situației financiare a guvernului federal.
Astfel, datoria neconsolidată a guvernului american a crescut în ultimul deceniu de la 63,8% la 102,7% din PIB, în timp ce datoria consolidată a crescut de la 36,98% la 73,1% din PIB.
DN – datoria neconsolidată a guvernului federal; DC – datoria consolidată a guvernului federal. Surse de date: 1. The Federal Reserve System, Reserve Statistical Release, Financial Accounts of the United States –z.1; 2. US Department of the Treasury, Public Debt Reports.
Dar care sunt cauzele acestui sevraj financiar fără precedent al guvernului american? Ce anume a determinat transformarea celui mai privelegiat guvern al lumii în privința veniturile fiscale în cel mai indatorat guvern al lumii?
În termeni retrospectivi, este evident că politica fiscală a Casei Albe din ultimul deceniu, o politică bazată pe reducerea preferențială a impozitelor pe veniturile din capital și pe stimularea consumului prin expansiunea cheltuielilor guvernamentale, implică două perioade distincte. Astfel, scutirile sistematice de taxe și de impozite pentru deținătorii de capital și deficitele bugetare enorme din perioada 2004-2008 au avut drept scop resuscitarea procesului de creștere economică din ultimul deceniu al scolului trecut. Dar acest experiment macroeconomic a eșuat catastrofal în 2008, deoarece dopajul fiscal practicat de guvernul federal s-a împotmolit în sectorul imobilar și în cel financiar al economiei, în timp ce economia reală americană a fost grav afectată de această imobilizare extrem de nocivă a resurselor financiare. Drept urmare,”bulele” din sectorul imobiliar și din cel financiar al economiei americane au explodat în ultimele luni ale anului 2008, explozie care a pus pe butuci și celelalte sectoare ale economiei americane.
Pe de altă parte, executivul condus de Barak Obama a perpetuat politica fiscală a administrației Bush și după colapsul economic din 2008, deși această politică se dovedise a fi total inadecvată, aș spune chiar nocivă. Mai mult, administrația Obama a contribuit decisiv la creșterea nesustenabilă a deficitelor și a datoriilor federale prin finanțarea din bani publici a așa numitelor ”portofolii putrede” din sectorul bancar. Nu în ultimul rând, uriașele cheltuieli militare și costul prohibitiv al dobânzilor din perioada 2004-2013 au determinat actualul sevraj fiscal al casei Albe. Datele prezentate în continuare reflectă nivelurile aberante ale deficitelor fiscale, ale cheltuielilor militare și ale dobânzilor înregistrate în bilanțurile financiare ale guvernului american din ultimul deceniu.
Surse de date: 1. The Federal Reserve System, Reserve Statistical Release, Financial Accounts of the United States-z.1; 2 – 7. US Government Accountability Office, Financial Report of the United states Government, FY 2004,2006,2008,2010,2011,2012; 8. The White House, FY 2014, Historical Tables.
Analizând acum eficacitatea și eficiența politicii fiscale americane din ultimul deceniu pe baza modelului cost-beneficiu putem formula câteva concluzii importante. Mai întâi, costurile acestei politici aplicate cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună sunt teribile. Pur și simplu rambursarea actualelor datorii ale guvernului SUA a devenit foarte improbabilă deoarece, așa cum am arătat, datoria neconsolidată a guvernului federal a crescut în ultimul deceniu cu 10 354,007 miliarde dolari, iar datoria consolidată cu 8 311,183 miliarde dolari! În aceeași perioadă, datoria externă a Casei Albe a crescut de la 1 240,345 la 5 681,231 miliarde dolari (1).
Dar care sunt beneficiile acestei creșteri în progresie geometrică a datoriei federale? La fel ca și în excepționalele anecdote difuzate pe vremuri de Radio Erevan, ipoteticele beneficii ale dopajului fiscal practicată de Casa Albă în ultimul deceniu sunt reductibile, de fapt, la unul singur: PIB-ul real a crescut în perioada menționată cu o rată medie anuală de numai 1,7% (2). În rest, însă, economia americană a înregistrat în ultimul deceniu eșecuri fără precedent. Astfel, declinul competivității a determinat un deficit decenal uriaș în comerțul cu bunuri și servicii al SUA cu celelalte state ale lumii: 5 998,600 miliarde dolari (3). În consecință, datoria externă publică și privată a SUA a crescut în perioada menționată de la 6 712,564 la 16 022,800 miliarde dolari (1). În aceste condiții, valoarea dobânzilor plătite în ultimul deceniu creditorilor externi de către sectorul neguvernamental al economiei au totalizat 2 312 miliarde dolari, iar cele plătite de Casa Albă acelorași creditori au totalizat 1 075,650 miliarde dolari (1). Cu alte cuvinte, politica de dopaj fiscal practicată în ultimul deceniu de oficialii Casei Albe s-a dovedit a fi o politică emergentă. În loc să genereze un proces de creștere economică sustenabilă și o diminuare a indatorării interne și externe a sectorului public și privat al economiei, această politică a transformat economia și guvernul american în două insolite vaci de muls pe care exportatorii și investitorii din China, din Germania, din Rusia, din Arabia Saudită și din alte țări creditoare le mulg fără nici un fel de complexe. Sau cum spun românii: unde dai și unde crapă!
În acest context, deteriorarea accelerată a fezabilității financiare a Casei Albe și a economiei SUA a bulversat în ultimile zile piețele financiare, japoneze, americane, germane și britanice. Astfel, indicii principalelor piețe bursiere globale au înregistrat în doar cîteva zile următoarele variații: Nikkei 225: -14,2%; Down Jones Industrial Average: -6,9%. Dax: -6,8% și FTSE: -6,2%. S-ar putea ca aceste corecții neobișnuit de ample să fie determinate de factori conjuncturali. Dar dacă nu este așa ?
Surse de date: 1. US Department of Treasury, Treasury InternatrionalCapital System, US Gross External Debt. 2. International Monetary Fund, Data and Statistics, World Economic Outlook Database, October 2013. 3. The Federal Reserve System, Reserve Statistical Release, Financial Accounts of the United States- z.1.
Sursa: http://romanian.ruvr.ru/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu