Cum i-a păcălit Vladimir Putin pe americani

Rusia a reuşit să anexeze Crimeea într-un timp-record şi, oarecum, pe neaşteptate, mascând mesajele radio şi punând la cale o manevră de inducere în eroare a americanilor la graniţa cu Ucraina, scrie „Wall Street Journal“.

Potrivit publicaţiei, Moscova a îngreunat strângerea de informaţii secrete legate de operaţiunea în curs de pregătire în Crimeea, în aşa fel încât serviciile speciale americane au fost incapabile să prezinte Administraţiei Obama o analiză tactică suficient de exactă. Potrivit cotidianului, sateliţii americani de spionaj au reperat o „concentrare de trupe ruseşti la distanţa de atac”, dar „interceptările” telefonice dintre liderii ruşi, comandanţi sau soldaţi nu au confirmat bănuielile. Potrivit unui înalt funcţionar american, citat sub anonimat de WSJ, Rusia a reuşit să ascundă întreaga operaţiune ţinând cont de specificul modului de lucru al serviciilor speciale americane. „Deşi am primit un avertisment, nu am dispus de suficiente date pentru a înţelege ce anume se întâmplă”, a spun oficialul american. WSJ susţine că primele date legate de intenţiile lui Putin vizavi de Crimeea, analiştii şi diplomaţii americani le-au primit încă din decembrie 2013. Comandamentul armatei a cerut Pentagonului să intensifice operaţiunea de monitorizare a bazelor ruseşti din Crimeea, dar nu au constatat nimic ieşit din comun. În 18 februarie, spionajul american a început să ia în serios varianta unui amestec militar al Moscovei în cazul „unei schimbări radicale a puterii” în Ucraina. Suspiciunile s-au intensificat în 25 februarie, cu patru zile înainte de „cucerirea” Crimeei, când ataşatul militar al SUA la Moscova a fost informat despre exerciţii inopinate ale trupelor ruse din mai multe districte ale Rusiei.  Când Washingtonul a aflat că „militarii ruşi ocupă puncte strategice în Crimeea”, pe Clădirea Parlamentului din Simferopol flutura deja stegul Rusiei, mai scrie WSJ. Ocuparea Crimeei, efectul complexului imperialist Mulţi analişti au pus acţiunile lui Vladimir Putin pe seama unui complex imperialist şi pe seama unui lider care tânjeşte să reconstruiască URSS. Dovezile, atât cât există, ne arată mai degrabă faptul că anexarea Crimeei este un gest de reacţie impulsiv şi administrat ad-hoc. Parte din problemă este reprezentată de situaţia haotică din Ucraina şi de faptul că Moscova a pierdut, de facto, orice posibilitate de influenţă politică a procesului decizional ucrainean, scrie „The Guardian“. Foşti consilieri de la Kremlin spun că Putin ar fi crezut că fără o intervenţie clară în Ucraina nimeni nu ar mai fi privit Rusia ca mare putere vreodată. Alte persoane din anturajul de la Kremlin afirmă că decizia de a anexa Crimeea ar fi fost luată cu foarte puţin timp în urmă şi ar fi fost motivată de doi factori.  Primul ar fi fost presiunea liderilor din Crimeea care nu au vrut să ajungă un fel de Abhazia. Iar al doilea ar fi fost chiar Occidentul, care nu a vrut să audă de vreun compromis. Nu în ultimul rând, ar fi nemulţumirea lui Putin faţă de actuala ordine internaţională. Raţionamentul lui ar fost „noi credem că voi (Occidentul) încălcaţi dreptul internaţional, aşa că îl vom încălca şi noi”.


Documentul ce dezvăluie planul liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, de ocupare a Ucrainei, elaborat de Consiliul Naţional de Securitate din Rusia încă în timpul protestelor de pe Euromaidan din Kiev, a ajuns în presa din Ucraina.

Un procuror din Doneţk, care a refuzat să fie numit din motive de siguranţă personală, a declarat pentru publicaţia americană Daily Beast că huliganii locali care operează în rândul protestele pro-ruse din estul Ucrainei, se conformează direct instrucţiunilor primite de la grupările de crimă organizată strânse legate de Kremlin.

Discursul preşedintelui Federaţiei Ruse Vladimir Putin, în faţa camerelor reunite ale parlamentului rus şi a reprezentanţilor unităţii teritorial-administrative ucrainene Republica Autonomă Crimeea, a dat startul procesului de anexare a Crimeii la Rusia.

Anunţul comandantului suprem al forţelor NATO despre riscul unei intervenţii militare ruse în Transnistria a crescut îngrijorarea cu privire la faptul că Moldova ar putea deveni următoarea „victimă“ a Moscovei. Cristian Unteanu, şi Victoria Bucătaru, coordonator de programe la Asociaţia pentru Politică Externă din Chişinău, au comentat ameninţările iminente la adresa securităţii regionale, într-o nouă ediţie Adevărul Live.

Excepţionalismul rusesc a generat abordări care fac astăzi Rusia să ignore atât vecinii, partenerii şi alte puteri ale lumii, cât şi propriile ei obligaţii internaţionale, asumate de bună voie.

Sursa:http://adevarul.ro/