The Wall Street Journal despre intenţiile Rusiei: Următoarea e Moldova?

WSJ se întreabă dacă nu cumva Putin vrea să creeze un „coridor“ care să lege Crimeea de Moldova, trecând prin Odesa

Publicaţia americană de business The Wall Street Journal, una dintre cele mai puternice voci ale capitalismului, sugerează într-un articol că următorul pas al preşedintelui rus Vladimir Putin ar putea fi, după modelul Crimeea, anexarea Transnistriei, regiune separatistă şi parte a Republicii Moldova, şi realizarea unui „coridor“ care leagă Crimeea de Transnistria şi cuprinde Odesa, cel mai mare port la Marea Neagră din Ucraina.

Numărul trupelor ruseşti concentrate la graniţa de est a Ucrainei creşte, iar cei circa 50.000 de militari ruşi ascund echipament şi îşi fac provizii de mâncare şi de piese de schimb. Cu alte cuvinte, aceştia se comportă ca şi când s-ar pregăti de o invazie, scrie WSJ.

Cei 25.000 de militari ruşi din Crimeea, inclusiv forţele speciale de elită aduse aici pe parcursul ultimei luni, îşi creează baze militare pe coasta sudică după dezarmarea forţelor militare ucrainene de acolo. În partea de sud-vest, în regiunea separatistă Transnistria, cei 1.500 de militari ruşi din Regimentul 179 de Infanterie Motorizată au fost aprovizionaţi cu arme în ultimele săptămâni. Acestora li s-au alăturat alţi aproximativ 800 de militari din  trupe de comando, potrivit oficialilor ucraineni.

În total, la graniţele Ucrainei sunt mobilizaţi 100.000 de militari ruşi, a afirmat Andri Parubi, preşedintele Consiliului Suprem de Apărare de la Kiev.
Cel mai mare trofeu pentru Putin ar fi estul intens populat al Ucrainei, partea cea mai industrializată a ţării. Creşterea forţelor militare ruseşti în regiune nu este neapărat preludiul unei invazii. Agitarea ostentativă în vânt a sabiei este un mod de a submina guvernul de tranziţie al Ucrainei şi de a influenţa deciziile politice ale Kievului, potrivit WSJ.

Putin ar putea avea în vedere un alt front în sud şi sud-vest. Transnistria este o enclavă-apendice cu o populaţie de o jumătate de milion de oameni, în majoritate etnici ruşi. Regiunea şi-a declarat independenţa de Moldova în 1990, înainte de destrămarea Uniunii Sovietice. Trupele ruseşti de menţinere a „păcii“ au intrat în Transnistria după conflictul armat al regiunii separatiste cu Moldova în 1992 şi sunt încă acolo. Ca şi în cazul regiunilor Abhazia şi Osetia de Sud, situaţia din Transnistria s-a transformat într-un aşa-numit conflict îngheţat prin care Moscova poate exercita presiuni asupra Moldovei, o fostă mică republică sovietică, acum cea mai săracă ţară din Europa.

Ca şi Ucraina, Moldova vrea să se apropie politic şi economic de Uniunea Europeană, evitând alternativa Rusiei, Uniunea Euroasiatică.

Anul trecut, Putin a interzis importurile de vin moldovenesc pentru a forţa Moldova să nu semneze acordul de asociere şi comerţ liber cu UE, însă guvernul de la Chişinău a ales calea europeană şi a semnat acordul în noiembrie. Moldovenii se tem că preţul pe care îl vor plăti ar putea fi o divizare teritorială pe model ucrainean.

Transnistria a decis printr-un referendum în 2006 să ceară alipirea la Rusia, iar luna aceasta liderii de la Tiraspol au reînnoit acest mesaj. Rusia nu a dat curs cererii însă a organizat recent exerciţii militare în regiune.

O altă enclavă minoritară în Moldova, regiunea autonomă Găgăuzia, cu populaţie majoritar pro-rusă, a organizat un referendum pe 2 februarie pe modelul celui din Crimeea prin care s-a cerut independenţa regiunii dacă Moldova va adera la UE. În ambele cazuri, Rusia ar putea folosi forţa pentru a rupe aceste regiuni de Moldova.

Ucrainenii se mai tem de un scenariu. Capitala Transnistriei, Tiraspol, este lângă Odesa, oraş-port ucrainean fondat de Ecaterina cea Mare, aflat la circa 483 kilometri de Crimeea. În regiunile ucrainene care se învecinează cu Marea Negră trăiesc mulţi vorbitori de limba rusă. După anexarea Crimeei, Putin ar putea să îşi revendice acest „coridor“ pentru a lega Crimeea de Transnistria.

Casa Albă a anunţat că Putin l-a sunat pe preşedintele american Barack Obama pentru o discuţie privind o soluţie diplomatică la escaladarea tensiunilor, dar nu este clar dacă ruşii au făcut concesii sau au oferit ultimatumuri, conchide WSJ.

Sursa :zf.ro

http://2blackjack1.wordpress.com/