Erupţia vulcanului Katla ar putea provoca un dezastru planetar

Specialiştii spun că există şanse mari ca un vulcan aflat la sute de metri sub un gheţar din Islanda să provoace cea mai mare erupţie din ultimul secol, afectând astfel nivelul apei din oceanul planetar.

Vulcanul Katla are un crater de 10 kilometri şi potenţialul de a cauza o catastrofă de proporţii. Erupţia ar topi gheaţa depozitată în calderă, făcând ca zeci de miliarde de litri de apă să se scurgă pe coasta de est a Islandei spre Oceanul Atlantic.

Ca urmare a numărului mare de seisme din această zonă, specialiştii au început monitorizarea atentă a vulcanului încă din luna iulie, când a avut loc o erupţie de mici proporţii.

Deşi erupţia din 9 iulie a fost una minoră, ea a produs inundaţii care au distrus un pod important, blocând accesul spre alte părţi ale insulei pentru câteva zile.

Ultima erupţie majoră a vulcanului Katla a avut loc în 1918 şi a produs inundaţii majore. La o altă erupţie, din 1755, volumul apei provenite din topirea gheţarilor a fost egal cu volumul obţinut din combinarea celor mai mari fluvii din lume.

Conform datelor istorice, Katla erupe, de obicei, o dată la 40-80 de ani. Ultima erupţie importantă a avut loc acum 93 de ani, astfel că specialiştii spun un eveniment important ar putea avea loc în orice moment.

Katla face parte dintr-un lanţ vulcanic care include şi craterele Laki. În 1783, lanţul a erupt continuu timp de 8 luni, generând multă cenuşă, acid florhidric şi dioxid de sulf, combinaţie care a ucis unul din cinci locuitori ai Islandei şi jumătate din faună. De asemenea, această erupţie a provocat foamete în multe locuri de pe Terra, răcind întreaga planetă timp de un an.

Deşi există posibilitatea ca următoarea erupţie a vulcanului Katla să creeze o iarnă nucleară, specialiştii spun că nu ştiu la ce să se aştepte. Fiecare vulcan are propria personalitate şi nu există un "tipar comportamental".

De asemenea, specialiştii au explicat că efectele diferă în funcţie de tipul erupţiei şi de factorii externi.

Ultimele două erupţii din Islanda, Eyjafjallajokull din 2010 şi Grimsvotn din 2011, au fost foarte diferite. Cu toate că erupţia vulcanului Eyjafjallajokull a fost una relativ mică, compoziţia chimică a magmei şi durata relativ lungă au contribuit la amânarea multor zboruri europene. Erupţia vulcanului Grimsvotn, pe de altă parte, a eliberat o cantitate mult mai mare de lavă, dar a durat doar o săptămână, iar cenuşa din aer s-a depus rapid.

Totuşi, problema principală a Islandei ţine de efectele produse de schimbările climatice. Gheţarii de aici au început să se subţieze şi să se retragă, contribuind la creşterea nivelului apei.

Sursa: BBC News

Sursa: descopera.ro

Thera – vulcanul care a schimbat cursul istoriei

Foto (1)

Harta lumii ar fi aratat altfel daca vulcanul grecesc Thera nu ar fi erupt in urma cu 3 500 de ani, in ceea ce geologii numesc cea mai mare eruptie a tuturor timpurilor.

 Efectele eruptiei nu au lasat numai urme fizice, materializate astazi printr-un crater imens in insula Santorini, dar au marcat si sfarsitul civilizatiei minoice, a carei supravietuire
ne-ar fi prezentat o perspectiva diferita asupra trecutului decat cea pe care o cunoastem astazi.


Istoria omenirii ar putea fi la fel de bine impartita in doua perioade: inainte de eruptia Therei si dupa aceasta. Consecintele fizice au fost imense si de durata foarte lunga, ajungand pana la a inspira anumite episoade biblice.


Efectele asupra climatului nu s-au resimtit doar pe plan local, ci au acoperit o arie foarte larga, pana in China si probabil Nordul Americii si Antarctica, iar forma bazinului Marii Mediteraneene a fost schimbata definitiv. Analiza cenusei vulcanice depusa in adancurile oceanului a revelat forta extraordinara a exploziei, fara precedent in istoria omenirii.

Varianta biblica 

Asupra datei la care s-a petrecut explozia exista inca controverse, istoricii si arheologii reusind totusi s-o incadreze undeva intre 1645 i.e.n si 1500 i.e.n. Aceasta perioada se apropie de cea a exodului din Egipt, ceea ce i-a facut pe istorici sa considere eruptia vulcanului ca o posibila explicatie pentru anumite scene biblice.


Conform Bibliei, Egiptul a fost lovit de multe nenorociri, printre care transformarea apei in sange, ploaia de broaste si insecte, intunericul si grindina.
Aceste efecte sunt compatibile oarecum cu efectele unei eruptii.
Sangele din apa poate fi cenusa vulcanica de culoare rosie, care este deosebit de toxica pentru oameni, ploaia de broaste poate fi o rezultanta a exploziei puternice, care in descompunerea lor au atras o invazie de insecte, iar grindina puternica care s-a abatut asupra populatiei era cauzata de bucatile de materie aruncate de vulcan pe o distanta foarte mare.


Scena in care marea se desparte in doua in fata lui Moise si a insotitorilor sai, poate fi primul efect generat de miscarea puternica a placilor tectonice, in vreme ce armatele egiptene, nu la fel de norocoase, au fost surprinse chiar de efectul imediat urmator: valurile tsunami.
Mentiunea ca oamenii erau ghidati ziua de o coloana de fum, iar noaptea de o coloana de foc pot fi efectele activitatii vulcanice. Insa faptul ca eruptia Therei nu a putut fi datata cu exactitate, face ca aceste analogii sa fie in contextual actual, doar speculatii.


Cand filozoful grec Platon descrie orasul pierdut Atlantida la peste un mileniu de la explozia vulcanului, se poate ca el sa se fi inspirat din folclorul legat de Thera care circula inca in Grecia, transmis din generatie in generatie, bineinteles cu adaugirile de rigoare, deoarece este putin probabil ca trecerea unui timp atat de indelungat sa nu fi deformat adevarul.

Apusul unei culturi 

Absenta ramasitelor umane sau a bunurilor metalice, care ar fi putut fi recuperate, arata ca locuitorii insulei au anticipat aceasta eruptie si insula a fost evacuata inainte ca dezastrul sa se produca.
Chiar daca migratia pe o insula din apropierea Cretei a salvat de la extinctia imediata civilizatia minoica, ocuparea unui alt teritoriu si renuntarea la toate bunurile materiale care le asigurau o superioritate economica, nu le-a intregit si cultura.


Declinul civilizatiei minoice a inceput la scurt timp dupa explozia vulcanului Thera. Istoricii sunt de parere ca valurile tsunami starnite de eruptie au inghitit atat flota navala, sufletul comertului minoic si principala sursa de venit, cat si toate orasele aflate pe coasta.


Modificarea temperaturii cauzata de cantitatile masive de dioxid de sulf ajunse in atmosfera a dus la aparitia iernilor foarte reci si a verilor foarte ploioase, care nu numai ca distrugeau culturile, dar nici nu ofereau conditiile necesare practicarii agriculturii. Acest cumul de efecte s-a arat a fi fatal chiar si pentru o cultura atat de puternica cum era cea minoica, fiind ulterior foarte usor cucerita de alte civilizatii care abia incepeau sa rasara in peisajul istoric.

Urmasul Therei 

Nu au fost pastrate nici un fel de documente referitoare la ceea ce s-a petrecut cu exactitate atunci, insa cercetatorii au incearcat sa obtina mai multe date prin analogia cu eruptia vulcanului Krakatoa din Indonesia, care a avut loc in 1883.


Explozia s-a facut simtita pe o distanta de aproximativ 5 000 de kilometri, iar efectele s-au resimtit pentru foarte multi ani. 40 000 de oameni au pierit in numai cateva ore, valurile tsunami au atins pana la 12 metri inaltime, iar cenusa vulcanica a fost raspandita in aproape toata Asia. Timp de trei ani, supravietuitorii catastrofei au avut parte de apusuri in culori foarte stranii, iar conditiile climaterice s-au schimbat.


Geologii sunt de parere ca eruptia vulcanului Thera a fost de patru sau de cinci ori mai mare decat cea a vulcanului Krakatoa, explodand cu energia mai multor bombe atomice in doar o secunda.

Crezi ca o astfel de eruptie vulcanica mai poate avea loc? Spune-ti aici parerea in legatura cu efectele vulcanilor!

Sursa: descopera.ro

[Imaginea zilei] Eruptia Vulcanului Islandez Grímsvötn – Norul de cenusa se indreapta spre Europa

Vulcanul Grímsvötn din Islanda a erupt sambata, cu o explozie care a amintit de ultima eruptie a unui alt vulcan islandez, vara trecuta eruptia lui Eyjafjallajökull a fost urmata de un urias nor de cenusa care a inchis marea majoritate a aeroporturilor din Europa.
Dave McGarvie, vulcanolog la Open University din Milton Keynes, Marea Britanie, spune ca desi Grímsvötn varsa de 10-100 de ori mai mult cenuşă în atmosferă decât Eyjafjallajökull, particule de cenuşă sunt mai mari şi mai grele şi astfel probabil să cadă înapoi pe pământ mai rapid .

Sursa: Dezvatatorul