Foto: agerpres
BNR ar trebui să naţionalizeze băncile cu probleme, să capitalizeze CEC Bank şi să înfiinţeze o instituţie pentru a contracara efectele potenţialei retrageri a băncilor străine, spun analiştii.
În numai o lună, ceea ce părea un scenariu îngrijorător s-a transformat în ameninţare reală. Riscul ca marile grupuri bancare prezente pe piaţa autohtonă să se retragă pentru a-şi proteja „nucleul" din ţările de origine a crescut în ciuda promisiunilor Bruxelles-ului că una ca asta nu se va întâmpla.
România este considerată deosebit de vulnerabilă, având în vedere că sistemul bancar autohton este dominat de bănci străine. Ipotezele curgeau, iar subiectul era dezbătut în asemenea măsură încât preşedintele Traian Băsescu a ridicat problema în faţa forurilor UE atunci când a participat la Summitul extraordinar pentru salvarea Greciei şi a zonei euro, care a avut loc la 26 octombrie.
Ca răspuns, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a declarat că înţelege îngrijorarea statelor est-europene şi că se vor lua măsuri pentru ca acestea să nu-şi reducă expunerea pe regiune. Apoi, în comunicatul emis în urma Summitului, Bruxelles-ul a introdus o prevedere în acest sens. Ieri, Băsescu a avertizat iar asupra acestui risc. „Vreau să cred că nu vom fi puşi să plătim lăcomia sistemelor bancare", a declarat acesta.
Nu le putem forţa să rămână
Încă de pe atunci, analiştii spuneau că strategia este deficitară: nu exista niciun cadru legal sau propunere de sancţiune care să oblige băncile să respecte prevederea. Era mai degrabă o „sugestie", spun aceştia. De atunci, băncile au început să-şi reducă expunerea pe pieţele mici. Mai mult, la începutul săptămânii, banca centrală a Austriei a recomandat grupurilor bancare să-şi limiteze finanţările în statele est-europene. „Am depăşit faza scenariilor sau a speculaţiilor", crede Doru Lionăchescu, preşedintele casei de investiţii Capital Partners.
„Sunt nişte bănci private, care au venit să facă profit, iar acum nu-l mai pot obţine. Sunt pregătite să plece", explică Ilie Şerbănescu, fost ministru al Finanţelor. „Ne-am împrumutat la FMI ca să împrumutăm la rândul nostru aceste bănci, însă acum nu putem face nimic pentru a le opri", continuă acesta. „Acum două săptămâni s-a promis ceva. Între timp, s-a arătat încă o dată că ţările în parte nu ţin cont de ceea ce spune Bruxelles-ul", spune şi Lionăchescu. Acum, după ce s-a dovedit că propunerile Bruxelles-ului nu sunt literă de lege pentru ţările comunitare, România ar trebui să-şi elaboreze o strategie pentru a diminua impactul unei astfel de retrageri a băncilor străine, spun analiştii.
Ce putem face
„Ar trebui să trecem de la ameninţări voalate şi bătutul obrazului la pregătirea unui plan pentru înlocuirea acelor bănci", crede Lionăchescu. Acestă propune, pe lângă capitalizarea CEC Bank şi naţionalizarea temporară a unor bănci gata să părăsească România, şi înfiinţarea cât mai rapidă a băncii-punte, care să acopere funcţia de creditare, vitală economiei româneşti. „Băncile au oprit deja creditarea de două luni. «Banca-smurd» trebuie să preia această funcţie", explică acesta.
„Singurul lucru inteligent pe care-l putem face este naţionalizarea băncilor care au probleme şi revinderea lor către privaţi români, să refacem astfel un nucleu al sistemului bancar român", crede şi Şerbănescu. Chiar dacă statul nu are resursele necesare pentru o astfel de intervenţie, Banca Naţională a României (BNR) are, a explicat acesta.
" Singurul lucru inteligent pe care-l putem face este naţionalizarea băncilor care au probleme şi revinderea lor către privaţi români. "
Ilie Şerbănescu fost ministru de Finanţe
" Ar trebui să trecem de la ameninţări voalate şi bătutul obrazului la pregătirea unui plan pentru înlocuirea acelor bănci. "
Doru Lionăchescu preşedintele Capital Partners
România este considerată deosebit de vulnerabilă, având în vedere că sistemul bancar autohton este dominat de bănci străine. Ipotezele curgeau, iar subiectul era dezbătut în asemenea măsură încât preşedintele Traian Băsescu a ridicat problema în faţa forurilor UE atunci când a participat la Summitul extraordinar pentru salvarea Greciei şi a zonei euro, care a avut loc la 26 octombrie.
Ca răspuns, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a declarat că înţelege îngrijorarea statelor est-europene şi că se vor lua măsuri pentru ca acestea să nu-şi reducă expunerea pe regiune. Apoi, în comunicatul emis în urma Summitului, Bruxelles-ul a introdus o prevedere în acest sens. Ieri, Băsescu a avertizat iar asupra acestui risc. „Vreau să cred că nu vom fi puşi să plătim lăcomia sistemelor bancare", a declarat acesta.
Nu le putem forţa să rămână
Încă de pe atunci, analiştii spuneau că strategia este deficitară: nu exista niciun cadru legal sau propunere de sancţiune care să oblige băncile să respecte prevederea. Era mai degrabă o „sugestie", spun aceştia. De atunci, băncile au început să-şi reducă expunerea pe pieţele mici. Mai mult, la începutul săptămânii, banca centrală a Austriei a recomandat grupurilor bancare să-şi limiteze finanţările în statele est-europene. „Am depăşit faza scenariilor sau a speculaţiilor", crede Doru Lionăchescu, preşedintele casei de investiţii Capital Partners.
„Sunt nişte bănci private, care au venit să facă profit, iar acum nu-l mai pot obţine. Sunt pregătite să plece", explică Ilie Şerbănescu, fost ministru al Finanţelor. „Ne-am împrumutat la FMI ca să împrumutăm la rândul nostru aceste bănci, însă acum nu putem face nimic pentru a le opri", continuă acesta. „Acum două săptămâni s-a promis ceva. Între timp, s-a arătat încă o dată că ţările în parte nu ţin cont de ceea ce spune Bruxelles-ul", spune şi Lionăchescu. Acum, după ce s-a dovedit că propunerile Bruxelles-ului nu sunt literă de lege pentru ţările comunitare, România ar trebui să-şi elaboreze o strategie pentru a diminua impactul unei astfel de retrageri a băncilor străine, spun analiştii.
Ce putem face
„Ar trebui să trecem de la ameninţări voalate şi bătutul obrazului la pregătirea unui plan pentru înlocuirea acelor bănci", crede Lionăchescu. Acestă propune, pe lângă capitalizarea CEC Bank şi naţionalizarea temporară a unor bănci gata să părăsească România, şi înfiinţarea cât mai rapidă a băncii-punte, care să acopere funcţia de creditare, vitală economiei româneşti. „Băncile au oprit deja creditarea de două luni. «Banca-smurd» trebuie să preia această funcţie", explică acesta.
„Singurul lucru inteligent pe care-l putem face este naţionalizarea băncilor care au probleme şi revinderea lor către privaţi români, să refacem astfel un nucleu al sistemului bancar român", crede şi Şerbănescu. Chiar dacă statul nu are resursele necesare pentru o astfel de intervenţie, Banca Naţională a României (BNR) are, a explicat acesta.
" Singurul lucru inteligent pe care-l putem face este naţionalizarea băncilor care au probleme şi revinderea lor către privaţi români. "
Ilie Şerbănescu fost ministru de Finanţe
" Ar trebui să trecem de la ameninţări voalate şi bătutul obrazului la pregătirea unui plan pentru înlocuirea acelor bănci. "
Doru Lionăchescu preşedintele Capital Partners
