Merkel şi Sarkozy anunţă crearea unui guvern economic al UE

Autor: Eliza Frâncu

Angela Merkel si Nicolas Sarkozy s-au întâlnit pentru a calma nervozitatea pieţelor financiare

Pieţele financiare au stat toată ziua cu ochii pe întâlnirea de la Paris dintre preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german, Angela Merkel, în speranţa că vor anunţa măsuri suficient de puternice pentru a calma nervozitatea bursieră.

Cei doi au anunţat, în urmă cu câteva minute, că vor "un adevărat guvern economic european" - o suprastructură care să fie format din şefii de stat şi de guvern din statele Eurozonei. Structura ar urma să fie condusă, teoretic, de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy.
Măsura, ca va fi dusă la îndeplinire "pas cu pas", potrivit Angelei Merkel, ar fi menită să apere moneda unică europeană. Sarkozy şi Merkel au cerut tuturor celor 17 state care folosesc moneda europene să înscrie în Constituţiile proprii prevederi legate de echilibrul bugetar.
Decizia ar trebui aplicată până vara următoare, relatează Reuters, pentru a împiedica statele să mai ajungă la deficite excesive şi să prevină, pe viitor, o altă criză a datoriilor.  Statelor care au depăşit deja cu mult nivelul admis al îndatorării, li se va impune să taie între cinci şi şase procente din datorie în fiecare an. În această categorie intră Italia şi Irlanda.
Totuşi, parlamentele din fiecare stat membru al Eurozonei va putea să îşi exercite încă un control concret asupra guvernului, a explicat şi Angela Merkel, în conferinţa de presă comună de la Palatul Elysee.
Propunerea pentru o administrare comună a zonei euro ar putea deschide drumul pentru introducerea eurobondurilor - obligaţiunile comune europene pe care economiştii şi unii investitori le consider vitale pentru salvarea monedei europene. Acestea ar putea elimina, pe viitor. necesitatea de a salva alte state europene prin infuzii financiare. Eurobondurile vor fi însă "rezultatul acestui proces al integrării", spune Sarkozy, şi ar trebui să fie ultimul pas.
De asemenea, Merkel şi Sarkozy au explicat că sunt de acord cu impunerea, din septembrie, a unor taxe pe tranzacţiile financiare.

Sursa: adevarul.ro

PREMIERUL RIGEVIDON

Criza datoriei suverane care loveşte din plin zona euro. Şi forţează o “realitate” ignorată de toţi liderii europeni: face vizibil chiar şi celor mai sceptici faptul că simpla punere în comun a unei monezi unice, fie şi legată de un pact de stabilitate, nu este suficientă, şi că o guvernanţă economică comună a devenit indispensabilă. Dacă nu, pieţele vor fi cele care vor dicta legea iar statele se vor mulţumi să încerce să limiteze pagubele şi excesele. Este foarte adevărat că UE nu va fi niciodată SUA! Asta şi pentru că SUA are o istorie de 200 de ani, iar UE de… 2000, cu rivalităţi şi culturi diferite ce nu pot fi nivelate nici chiar de o Trezorerie Europeană, după cum anticipa, la un moment dat, dacă ţin bine minte, “violatorul economic” DSK!

Ieri, Merkel şi Sarkozy au pus, cel puţin declarativ, bazele unei autorităţi economice europene. Anunţul a avut efectul unui antinevralgic pentru pieţe, care s-au mai calmat. Cancelarul german şi preşedintele francez au discutat despre “primul proiect structurat de guvernanţă economică a UE”, care ar putea da naştere “primului nucleu de adevărată putere executivă europeană” şi unei politici fiscale comune. Pe scurt, o “consolidare a gestionării zonei euro”, care urmează să fie prezentată celor Douăzeci şi Şapte pe 17 septembrie. Măsura, cu efect pe termen scurt, nu poate stabiliza situaţia internaţională, pe termen mediu şi lung, care se află în plin proces de remodelare. “Dl Apocalipsă”, adică turco-americanul Rubini, spune că, pe plan financiar, apele se vor limpezi în următoarele 3 luni! Pe plan politic, însă, lucrurile rămîn complicate: investititorii acuză o lipsă de încredere în clasa politică mondială (fapt fără precedent!), iar Angela se poate confrunta cu un eşec electoral care va duce, cel mai probabil la prăbuşirea monedei euro, revenirea mărcii germane şi destrămarea Uniunii Europene. Greu, dar nu imposibil!

Furtuna din lumea arabă şi Nordul Africii reprezintă, în acest moment, cele mai importante probleme din “vecinătatea apropiată” UE. Foametea este alt subiect sensibil, pasat pe ordinea de zi, din summit în summit. În Somalia nu există sărăcie, ci mizerie. Sărăcia este demnă, mizeria este nedemnă! O combinaţie de violenţă, dezordine şi lipsă de resurse. E urgent să se acţioneze, nu să e vorbească. Somalia şi vecinii săi aşteaptă de la Europa patru lucruri: organizare, adică managementul supravieţuirii; în al doilea rînd, medici şi medicamente; în al treilea rînd, o forţă politică, care astăzi trebuie să fie importată; şi în ultimul rînd alimente. Nu pentru o săptămînă, ci pentru un an!

Cel puţin de managementul supravieţuirii şi de forţă politică are nevoie şi România! Austeritatea excesivă te poate salva pe moment, pe termen lung devine nocivă, devi o Somalie a Europei! O analiză Reuters scrie că premierul Emil Boc a fost un elev model al austerităţii predate de FMI, dar turbulenţele globale de pe pieţe, creşterea economică slabă şi privatizările întîrziate l-ar putea forţa “să taie mai adânc”, deşi anul viitor va fi unul electoral! Creşterea economică de 0,2% din al doilea trimestru al acestui an, comparativ cu primul trimestru, este privită ca partea plină a paharului. Parcă tot mai bine e decît să ai stagnare. Ca Franţa, de exemplu! FMI ar putea insista pentru o nouă rundă de măsuri de austeritate înainte de alegerile locale din vara anului viitor şi de alegerile generale din noiembrie 2012, dacă deficitul bugetar nu rămîne între limitele trasate. Scăderile salariale în sectorul public, reducerile de personal, creşterea TVA au fost decizii luate în condiţii disperate, s-a evitat căderea în deficite uriaşe, dar, inevitabil, toate aceste măsuri s-au întors împotriva reluării creşterii economice. Iar Boc ţine “vie” austeritatea, mai ceva ca Rigevidonul sarcinile!

Dacă economia globală se îndreaptă către stagnare, afectînd exporturile şi producţia industrială, România va avea nevoie să reducă din nou cheltuielile publice pentru a echilibra o potenţială scădere a veniturilor, inclusiv concedieri. Turbulenţele de pe pieţele financiare şi frînarea economiei zonei euro scad şansele ca Guvernul Rigevidon să facă minuni şi să evite reintrarea ţării în recesiune.

Sursa: MERKAVA