Se afișează postările cu eticheta ar putea fi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ar putea fi. Afișați toate postările

miercuri, 21 septembrie 2011

O erupţie vulcanică în Islanda ar putea fi mortală pentru Europa VEZI SCENARIUL

Ce s-ar întâmpla dacă una dintre cele mai mari erupţii vulcanice din istoria recentă s-ar produce astăzi? Un nou studiu sugerează că o erupţie asemănătoare celei care a devastat Islanda în 1780 ar elibera gaze toxice care ar ucide zeci de mii de oameni în Europa.

 
 
O erupţie vulcanică în Islanda ar putea fi mortală pentru Europa / FOTO: wired.com
Într-o lume modernă, dependentă de traficul aerian şi comerţul internaţional, activitatea economică din aproape toată Europa, inclusiv producţia şi importul de alimente, s-ar putea prăbuşi, potrivit wired.com.
Din iunie 1783 până în luna februarie 1784, vulcanul Laki din sudul Islandei a erupt. Cu toate că explozia nu a produs cantităţi mari de cenuşă vulcanică, în aer au fost aruncate 122 de miliarde de kilograme de dioxid de sulf, un volum puţin mai mare decât activitatea industrială produsă în cursul unui an, a spus Anja Schmidt, cercetătoare la Universitatea din Leeds din Marea Britanie.
După doi ani de la erupţia vulcanului Laki, aproximativ 10.000 de islandezi au murit, circa o cincime din populaţie, şi aproape trei sferturi din animalele sălbatice din Islanda.
Locuitorii din Olanda, Suedia şi Italia au raportat episoade în care le slăbea vederea, aveau dificultăţi respiratorii, mai mult, a crescut mortalitatea asociată cu erupţia din Islanda. Potrivit unui alt studiu, circa 23.000 de englezi au murit ca urmare a expunerii la aerosolii eliberaţi în urma erupţiei.
Pentru a estima cum ar putea afecta, în prezent, populaţia Europei o erupţie asemănătoare celei din islanda, Anja Schmidt şi colegii ei au făcut o simulare pe calculator. Cercetătorii au încercat să stabilească traseul emisiilor de dioxid de sulf şi câţi oameni vor muri din cauza gazului toxic.
La trei luni de la ipotetica erupţie, concentraţia de aerosoli de deasupra Europei va creşte cu 120%. Mai mult, numărul zilelor de după erupţie în care concentraţia de aerosoli va fi foarte mare va ajunge la 74, faţă de 38 de zile, la o erupţie mai mică. Deloc surprinzător, aerul va fi îmbâcsit de particule periculoase în zone precum Islanda şi nordul Europei.
La un an de la ipotetica erupţie, din cauza aerului poluat va creşte dramatic numărul persoanelor care vor dezvolta boli la inimă şi la plămâni, boli care vor ucide circa 142.000 de oameni.
În ultimii 1.150 de ani, în Islanda, patru vulcani de mărimea vulcanului Laki au erupt, au spus Schmidt şi colegii ei. Aşa că noile date ale cercetătorilor sunt motive de îngrijorare.
Un vulcan din Island a închis traficul aerian în Europa mai mult de o săptămână, în aprilie 2010 şi pentru mai mult zile, în luna mai 2010. Însă acea erupţie este minoră pe lângă puterea vulcanului Laki, care ar putea paraliza aeroporturile pentru mai mult de şase luni, a spus Alan Robock, cercetător la Universitatea Rutgers din New Jersey.
O asemenea erupţie ar avea un impact uriaş asupra culturilor, iar pentru că traficul naval şi aerian va fi grav afectat, europenii nu vor mai putea importa alimente. De asemenea, viaţa cotidiană a oamenilor va fi serios afectată. "Dacă deasupra Europei vor fi nori cu dioxid de carbon, persoanele cu dificultăţi respiratorii vor fi nevoite să stea închise în casă", a mai spus Alan Robock.
 Sursa: REALITATEA.NET

luni, 18 iulie 2011

Boala Alzheimer ar putea fi detectată timpuriu prin studierea retinei

Boala Alzheimer ar putea fi detectată timpuriu prin studierea retinei
Oamenii de ştiinţă speră să poată detecta boala Alzheimer din timp, cu ajutorul unui test oftalmologic.
Cercetătorii consideră că retina ar putea constitui locul-cheie pentru depistarea timpurie a bolii Alzheimer. Depistarea micilor diferenţe din retină ar putea conduce la diagnosticarea afecţiunii degenerative din timp, lucru ce ar permite o mai bună îngrijire a pacienţilor loviţi de această problemă.
“Capacitatea de a diagnostica boala Alzheimer din timp este o ţintă extrem de importantă a cercetării. Depistarea timpurie ar ajuta oamenii să-şi planifice viitorul din timp, totodată deschizând calea spre potenţiale noi tratamente ce ar putea fi testate în fazele timpurii ale bolii, când este cel mai probabil ca acestea să funcţioneze. Ţinând cont că 820.000 de oameni din Marea Britanie sunt afectaţi de demenţă, este în mod cert nevoie de mai multe cercetări pentru a descoperi căi mai bune de diagnosticare, tratare şi prevenire a acestei afecţiuni”, a declarat Rebecca Wood, directorul organizaţiei Alzheimer’s Research UK.
În acest moment, demenţa este diagnosticată cu ajutorul unor teste de memorie sau prin scanarea creierului. Oamenii de ştiinţă au început recent să studieze retina umană, pentru a observa dacă aceasta oferă indicii asupra dezvoltării bolii.
Într-un studiu prezentat duminică la o conferinţă internaţională ce a avut loc la Paris, o echipă de cercetători australieni au studiat 126 de subiecţi umani. Acestora le-a fost fotografiată retina cu ajutorul unei tehnici speciale, cercetătorii descoperind că grosimea vaselor de sânge prezenta “o variaţie semnificativă” între pacienţii ce sufereau de Alzheimer, în comparaţie cu oamenii sănătoşi.
Această cercetare confirmă descoperirile cercetătorilor de la University College London, care au reuşit anul trecut să demonstreze, în cadrul unui studiu efectuat pe animale, existenţa unei corelări între deteriorarea celulară a retinei şi deteriorarea cerebrală.
Cele două studii oferă noi speranţe pentru un tratament eficient în cazul bolii Alzheimer.
Sursa: The Telegraph
Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA