Dragii mei,
Din cand in cand, atunci cand simt ceva si nu stiu ce simt, de unde vine acea stare speciala si ce vrea ea sa-mi spuna, “cineva” ma ia de mana si ma conduce la Calendarul Mayas. Asa mi s-a intamplat si astazi. Ceea ce am inteles acum, privind pentru a nu stiu cata oara acest Calendar, a mai adaugat o fila la modul meu de a intelege simbolurile mayase si voi incerca sa impartasesc cu voi, mesajul primit. Sper ca asa o sa-mi vorbeasca ingerasii macar pana la 31 martie (ziua in care se va incheia un ciclu al Calendarului Tzolkin) – dar acum, desi am incercat sa “privesc” intreaga perioada, inca nu pot deslusi despre ce va fi vorba in acest interval si nici nu sunt sigura daca imi vor mai spune ceva ce sa pot povesti. Am inteles, cumva, ca se vor tot rari mesaje ce vin din “exterior”.
Eu simt ca de acum inainte cam suntem pe cont propriu, iar interventia Divina va avea loc tot mai mult, doar la nivel personal, ca a venit timpul unui alt tip de conlucrare, in care sa fim condusi astfel incat sa atingem starea de maestru al vietii noastre, fara a simti ajutorul din surse ce vin din afara noastra, indiferent ce intelegem prin asta. Daca privesc spre starile si evenimentele prin care trec oamenii in aceasta perioada, mi-este clar ca suntem in permanenta supusi testului de maiestrie interioara. Totul s-a schimbat mult mai mult decat ma asteptam – si intr-o directie pe care as fi putut-o prevedea, daca as fi fost mai atenta la anumite aspecte. (De exemplu, sentimentul de singuratate si abandon, pe care foarte multi oameni l-au avut in ultima perioada, l-am pus pe seama sarbatorilor de iarna, cel putin in cazul celor ce au invocat scuza ca nu au familie…. sau cineva este tocmai acum plecat… si multe altele asemanatoare. Nu m-am gandit nicio clipa ca el este un semn al evolutiei spirituale si ca ghizii si helperii nostri incep sa “se indeparteze”, pentru a ne invata, din nou, “mersul pe propriilor noastre picioare”)
Voi incerca, cu ajutorul simbolurilor din Calendarul Mayas, sa spun cateva lucruri care sper sa va fie de folos. Stiu ca multi dintre voi nu sunt familiarizati cu acest Calendar, motiv pentru care ma voi stradui sa fiu cat mai clara, deci mai putin tehnica. O sa incerc sa va povestesc putin despre magia perioadei pe care am incheiat-o si a celei ce urmeaza, explicand cat se poate de sugestiv semnificatia unor simboluri, asa cum se succed ele in Calendarul Mayas.
Totul a plecat de la faptul ca, fara nicio aparenta legatura cu ceea ce faceam, ghidul meu mi-a atras atentia asupra unui aspect pe care pana acum nu l-am observat – sau, mai corect, nu l-am interpretat in acest fel – si anume, ce inseamna“un nou inceput”, in sensul sau biblic, exprimat prin sintagma “a doua venire a lui Iisus!” Acum, ca am depasit cu bine Marele Portal, ca am contribuit cu totii la restabilirea energiilor feminine, traim, concret, acest timp: al unui nou inceput.Intr-un fel sau altul, trebuie sa constientizam asta si sa ne acomodam cu un nou fel de abordare, mai intuitiv, mai putin explicativ, dar plin de sensuri profunde. Incep, cu pasi marunti, sa intrezaresc cam ce ar insemna asta. Va invit si pe voi sa reflectati asupra acestei observatii – si poate, printr-un efort comun, vom ajunge sa traim adevarata maretie a Vietii.
Sa incep prin a va spune ca acest calendar la care ma refer, Calendarul Tzolkin, singurul care a mai ramas in vigoare, este cel ce reprezinta rotita cea mai mica din ansamblul rotitelor ce dau nastere calendarelor cu care mayasii au descifrat matricea timpului Divin, motiv pentru care mai este denumit si Calendarul Sacru. El exprima energiile cosmice ce se revarsa pe Pamant, zi dupa zi, odata cu trecerea timpului si tot el este cel implicat in numaratoarea lunga, cea care a definit ciclurile prin care a trecut evolutia omului pana acum. Altfel spus, el este cel care construieste spirala timpului, pana in punctul in care vom atinge Numarul de Aur. Asta inseamna ca acest calendar – ce isi incheie un ciclu pe 31 martie – este cel care ne poarta prin sirul lui Fibonacci si ne conduce, secventa cu secventa, pana vom ajunge la perfectiune, in punctul in care vom fi capabili, ca specie, sa realizam un salt cuantic in constiinta, sa incepem sa traim intr-o alta realitate, total diferita de cea de acum. Din perspectiva mea, acest Calendar nu se va opri niciodata, atata timp cat vom fi pe Pamant in aceasta forma, atata timp cat nu am ajuns sa atingem Numarul de Aur, in parcursul evolutiei noastre.
Povestea pe care acum vreau sa o depan incepe pe data de 5 decembrie, cand am intrat sub ghidarea unui simbol extrem de subtil si creator, Samanta stelara,spuma cuantica din care totul este creat. Timp de 13 zile (atat dureaza o trecena) am fost sub influenta acestui semn si am semanat. Ce? Simplu: Noua Constiinta. A fost perioada celui mai important portal, cel din 12.12. Trecena care a inceput ieri, duminica, 13 ian – si despre care o sa vorbesc mai tarziu – ne indeamna la introspectie, la a afla ce anume am semanat din energia inimii si ce a mai ramas in viata noastra creat din neiubire. Avem la dispozitie 13 zile sa intram in lumile noastre interioare, in Spatiul Sacru al Inimii si sa aflam ce am reusit sa sadim in acea perioada si cu ce tip de energie alegem sa cream de acum incolo: cu energia inimii sau cu cea a mintii duale. Deja Viata ne arata ce am ales atunci, pentru ca, in intervalul care a trecut, ceva a rasarit, a prins deja contur. Ceea ce am creat din inima infloreste, se extinde – iar ceea ce am creat din dorinta egoista a mintii, din orgoliu, ne perturba existenta, pentru ca acum se intoarce impotriva noastra, mult mai repede decat ne-am fi gandit vreodata! Am facut-o constient sau nu, in acea perioada am pus baze noi vietii noastre, am semanat!
Mergand mai departe pe sirul evenimentelor cosmice, a urmat, intre 18 si 30 dec., o noua etapa, ce s-a desfasurat sub simbolul Pamant, perioada in care a avut loc alinierea cu Centru Galactic din 21.12. Cum a picat aceasta zi, tocmai in trecena Pamantului… si acum ma intreb. Daca ati urmari, zi dupa zi, simbolurile mayase din aceasta perioada, ati constata cu destula usurinta cum Mama Pamant ne-a vorbit despre o noua constiinta, cum ne-a aratat, cu rabdare, ce mai avem de facut ca sa trecem, treptat, spre o alta lume. Nu am spatiul necesar pentru a detalia, dar va spun ca este fascinant sa analizezi, din aceasta perspectiva, o perioada deja incheiata.
Voi spune doar ca simbolul zilei de 21.12 a fost Ahau, de ton 4. Ce inseamna asta? Cum a fost posibil ca cel mai important si complex simbol din Calendarul Mayas sa pice tocmai in aceasta zi, este greu de imaginat! Observam din nou o sincronicitate absolut uluitoare, intre Calendarul Gregorian si cel Mayas, intre ziua alinierii galactice – fenomen astrologic real, explicat stiintific – si energia zilei exprimata de acest Calendar, alcatuit cu multe secole in urma.
In acea zi, Parintii nostri Divini (Ahau) au sustinut evolutia vietii pe Pamant si trecerea la un alt nivel, intr-un echilibru perfect – poate ca de aceea nu am simtit nimic, cei mai multi dintre noi. Tonul patru ne vorbeste despre stabilitate, claritate, hotarare, plan implinit, despre forma scenei pe care se desfasoara viata si despre cei ce au roluri in aceasta piesa. Ceea ce s-a infaptuit in ziua de 21.12 depaseste cu mult orice ne-am putea imagina. Ca sa va fie putin mai clar, o sa va spun ca, atunci cand construim o cosmograma (matricea misiunii personale), simbolul care se afla pe tonul patru este interpretat a fi acea fiinta/constiinta cosmica, universala, care implineste sarcina divina de a stabili arhitectura, tiparul Divin al misiunii personale, cel ce deseneaza, in detaliu, contextul in care se desfasoara lectiile vietii, creand in acest fel conditiile optime pentru a fi implinit Planul existential al nativului. Acum, pe 21.12, acest rol l-a jucat insusi Dumnezeu Mama/Tata, Ahau, Cel ce uneste toate aspectele fiintei umane si ne conduce spre un alt nivel de constiinta, spre o alta dimensiune a sufletului, spre Frecventa Geniu. Aceasta opera celesta a fost tesuta cu rabdare si iubire, cu blandete si intelepciune, dar acum a capatat forma sa finala.
Faptul ca in ziua de 21.12 a fost Ahau de ton 4, in trecena Pamantului, ne spune clar si neindoielnic ca, incepand din acel moment, toate conditiile pentru a trece pragul spre o noua viata pe Pamant, sunt implinite. Este clar ca totul este gata, ca totul este pregatit, ca nu avem altceva de facut decat sa asteptam, cu iubire si rabdare, dezvoltand comportamente cosmoetice, hotararea Mamei Pamant de a face Marele Salt. Toate semnele si simbolurile importante, stiinta si esoterismul, credintele de orice fel, toti autorii/comunicatorii importanti ai lumii ne spun in cor acelasi lucru: conditiile pentru un nou nivel de viata pe Pamant au fost create, iar ceea ce ne ramane de facut este sa ne instruim, sa ne antrenam, pentru a valorifica orice tip de oportunitate ne poate duce spre a trai la un alt nivel de constiinta. Putem afirma, in acest sens, fara sa gresim, ca sfarsitul vechii lumi a avut loc si o noua lume s-a nascut! Acum trebuie doar sa invatam sa o recunoastem si sa fim capabili sa identificam ce tine de trecut, ca sa putem elimina reminiscentele vechiului din viata noastra. sau integra experientele acumulate prin succesiunea existentelor pamantesti – dupa caz.
Daca mai facem un pas pe sirul evenimentelor, constatam ca in ziua de 31 decembrie a inceput trecena celui numit Pazitorul Legii Divine, Pazitorul Pragului, cel care ne deschide poarta dintre lumi, daca ne-am implinit menirea. Nu poti sa nu fii uimit cand vezi cum se tese realitatea, dincolo de ceea ce mintea noastra poate intelege! Tocmai in noaptea dintre ani, dupa calendarul Gregorian, sa existe in Calendarul Mayas, o astfel de energie-simbol…!? De multa vreme sunt uimita cand intalnesc aceste sincronicitati. Acum, cu ajutorul lui Drunvalo, am si explicatia. Era sub nasul meu, dar nu o vedeam. Sa va explic.
Din cand in cand, Monica Visan imi face bucuria de a-mi da sa citesc cate o carte, inainte de tiparire, cu gandul ca poate mai observ ceva ce ar trebui corectat sau reformulat. Asa am avut norocul sa citesc inaintea voastra Uroborosul Mayas, ultima carte a lui Drunvalo. Este fascinanta! M-am lamurit! Acum stiu cum se face ca apar aceste extraordinare sincronicitati – total ilogice si de neexplicat, care nu au niciun suport material, fizic sau matematic. Cea care poate face asta este doar Mama Pamant, energia feminina, care s-a instalat, treptat, din nou, pe Pamant. In 21.12 am parasit lumea dezechilibrata de excesul energiilor masculine si am intrat, definitiv, in era energiilor feminine. Si nu este vorba aici despre sexe, despre barbati si femei, ci despre mintea duala, logica, exacta, care prin argument detine controlul, despre orgoliu si personalitate (energie masculina) si “mintea” inimii – intuitiva, creatoare, cea care urmeaza cai nebanuite, fara logica, dar clare, eficiente, novatoare, pline de sens (energia feminina).
Trecena guvernata de aceasta “zeitate” cosmica – numita Pazitorul Legii Divine – are pe tonul 11, ton ce inseamna un nou inceput, a doua venire , tot pe Ahau (Dumnezeu Tata/Mama, Creator al Universului si a tot ceea ce exista, cel mai puternic, mistic si misterios simbol mayas)! Asta a fost acum cateva zile (joi, 10 ian): Ahau de ton 11.
Si acum… povestea celor trei trecene – care au marcat trecerea spre o alta lume – se incheie intr-o maniera plina de semnificatii, asupra carora mai este de meditat: vineri, 11 ian (de ziua internationala a cuvantului “multumesc” – pana vineri nici nu am stiut ca exista aceasta zi) a fost ziua in care zeitatea ce simbolizeaza Inceputul Inceputurilor, cea care ne spune ca totul s-a nascut din nimic, Dragonul, s-a aflat pe ton 12, numar apostolic, cu o incarcatura simbolistica inegalabila. Cei care ajung la vibratia numarului 12, asa cum au fost apostolii lui Iisus, il vad pe Cel de al 13-lea – Christul, copilul lui Dumnezeu, cel ce sta ascuns in fiinta noastra si asteapta, rabdator, sa traiasca, sa reinvie, sa-si manifeste liber Darurile Divine. Ultima zi a trecenei, sambata 12 ian., ca sa implineasca Treimea, a fost un alt simbol care desavarseste tranzitia, numit IK, sau Respiratia Divina. Acest simbol este extrem de puternic, mai ales atunci cand se afla in putere maxima, pe tonul 13, asa cum a fost acum, in 12 ianuarie.
Aceste trei trecene au implinit profetia, au realizat trecerea, au adus la bun sfarsit o era si au deschis portile cele noi. Multi sunt dezamagiti, pentru ca, poate, credeau in aparitia unor evenimente dramatice – sau, cel putin, foarte clar definite. NU se asteptau la o zi aparent normala, in care viata sa se desfasoare fara spectacol, intr-un echilibru perfect, neetalat cu emfaza.
Dar foarte multi sunt si cei care stiu ca, in curand, intreaga frumusete a naturii umane va fi dezvaluita, ca miracolul iubirii Christice s-a infaptuit si asteapta, tacut, traind aparent in acelasi mod, sa pogoare Sfantul Duh peste intreaga omenire, sa renasca splendorile Mamei Pamant, creand o noua lume, din Micul Spatiu al Inimii, de acolo de unde toti suntem Unu.
Din pacate, nu pot controla momentele de inspiratie si comunicare cu helperii sau cu ghizii mei. Aceste momente vin tocmai cand ma astept cel mai putin. De ce am inteles acum toate astea – si nu inainte ca aceste evenimente cosmice sa se desfasoare – nu stiu. Probabil ca perioada care va urma are o anume importanta, ce poate fi inteleasa doar prin cunoasterea celei ce s-a incheiat. Asta este, poate, ce-mi zice mintea care, din cand in cand, vrea sa-si explice ceea ce mi se intampla – dar nu as fi sigura ca asa si este. Sa lasam lucrurile sa fie asa cum vor ele si sa vedem daca va face sens sau nu, felul in care mi se arata mie “viitorul”.
O frumusete pe care mintea noastra nu o poate percepe si nici nu si-o poate imagina pluteste in aer, ne inconjoara deja, o respiram, o simtim, dar inca nu o vedem. In timpul care ne-a mai ramas, daca reusim sa traim tot mai mult in Micul Spatiu din inima noastra, aceasta frumusete va prinde forma, se va arata, vom reusi sa o materializam. Totul depinde de noi si de cat de mult ne antrenam pentru a reusi sa traim numai in inima si sa cream din energia iubirii. Atunci cand ne dam voie si lasam visele cele mai profunde sa se elibereze, exista un mecanism interior, care face ca aceste vise sa se oglindeasca in lumea exterioara si apoi sa se materializeze. Universul va reactiona si va recunoaste doar ceea ce este creat din energia inimii, din iubirea primordiala din care totul a fost creat. Cu cat sunt mai multi cei care au dobandit aceasta cunoastere si exerseaza modul in care se infaptuieste, cu atat mai usor si mai repede vom atinge Epoca de Aur. Depinde, in exclusivitate, de noi. Este si motivul pentru care am afirmat ca suntem pe cont propriu. Acum stim tot, experientele vietii ne-au spus tot ce aveau de spus. Ciclul cunoasterii prin intermediul dualitatii s-a incheiat. ASTA ESTE CE S-A SFARSIT, NU VIATA DE PE PAMANT! Este in drept Divin, sa devenim co-creatori.
Daca in viata noastra inca mai sunt provocari, suferinte ori motive de tristete sau de neliniste, este fie pentru ca mai caram cu noi bagaj emotional si traume nevindecate – deci nu ne hotaram sa lasam rucsacul cu pietre din spate – fie pentru ca suntem excesiv de empatici, simtim suferintele si nelinistile celor care sunt inca profund adormiti, ancorati deplin doar in lumea materiala, rupti total de existenta spirituala.
Nu-mi dau seama daca este menit sa ii linisteasca sau nu, pe cei care inca se mai confrunta cu aspecte dramatice sau perturbatoare ale existentei lor, dar vestea buna, zic eu, este ca o proportie insemnata dintre cei care stiu sa se conecteze cu lumea Divina, care sunt pe drumul lor bine conturat, care au lucrat si au atins inalte performante in munca spirituala, se confrunta acum cu stari de neinteles. In continuare apar rasturnari de situatie, la care nu se mai asteapta, apar simptome bizare in corpul fizic sau in cel emotional, intalnesc stari sau situatii negestionabile etc. Parca tot ceea ce au invatat despre autocontrol a disparut si, de multe ori, parca nimic nu mai are sens. Toate aceste stari/situatii pot fi de intensitati sau durate diferite, dar oricum prezente, chiar daca doar in viata celor din jur, in viata celor dragi sau a celor din anturajul apropiat. De unde pana nu de mult dadeau sfaturi bune, ii puteau conduce pe cei apropiati spre a descifra o cauza (spirituala) a starilor/situatiilor prin care trec, acum nicio reteta nu mai functioneaza.
Eu una, mai mult decat sa donez/daruiesc/ofer iubire neconditionata, celor din jurul meu si sa incerc sa le vorbesc despre a trai in inima, altceva nu cred ca mai am ce face. Din nou ajung sa recomand, poate prea insistent, cartea Prin ochii sufletului, pentru ca este cea care ne invata cum sa traim in aceste timpuri, cum sa ne intelegem reactiile si evenimentele prin care trecem. Avem nevoie de alte tipuri de invataturi. Practicile si stiintele spirituale ce-si au izvorul in cercetarea lumii si a vietii prin intermediul dualitatii au luat sfarsit. In curand va apare (tot la Editura For You) si Uroborusul Mayas, ultima carte a lui Drunvalo Melchizedek, care va face multa lumina in sufletele noastre. Si, nu uitati ca am adunat in Cartea Inimii, cele mai importante mesaje ale lui Drunvalo, in care el ne vorbeste despre epoca pe care o traim si despre cea care va veni si despre ce avem de facut ca sa trecem, odata cu Mama Pamant, intr-o alta dimensiune. Aceasta carte se distribuiegratuit (in limita editiei tiparite) si este oferita celor interesati de soarta omenirii si le pasa de propria devenire, fara a cere nimic in schimb. Editura For You, impreuna cu o mana de voluntari inimosi, incearca sa aduca optimism si pace in sufletele oamenilor, sa transmita acele mesaje si invataturi autentice, simple, accesibile tuturor, sa ne uneasca pe toti in jurul unei idei, a unor idealuri inalte.
Poate am divagat putin, dar sper sa se inteleaga din asta ca am facut si vom face, impreuna, atat cat putem, gesturi si fapte menite sa aduca clarificari, ca incercam sa ne punem in slujba celor interesati de cunoastere, asa cum putem mai bine. Va asteptam alaturi de noi.
Sa ne intoarcem la analiza noastra.
Pana la sfarsitul acestui ciclu Tzolkin mai sunt sase trecene (si cu cele trei care au trecut, fac in total noua, numar care ne vorbeste despre putere spirituala in punctul sau maxim).
Intamplator sau nu, cea care a inceput ieri, 13 (!) ian, este Noaptea Albastra, simbolul mayas al aducerii la suprafata (in constienta) a tuturor secretelor universului, a tot ceea ce este sacru, misterios, mistic, ascuns ochiului profanilor, dar nu secret! Avem la dispozitie 13 zile magice, in care ne putem intalni, din nou, cu noi insine. O prietena draga, care a plecat dintre noi ca sa ne ajute de dincolo, imi spunea, atunci cand se retragea in tacere, ca ii este, din cand in cand, dor de ea insasi! In starea asta trebuie sa ajungem in aceste zile: sa ne intalnim cu noi, ca sa stingem acest dor!
Continuam maine.
Cu mult drag,
Elena Cocis
Sursa: editura foryou
daniilgaucan.wordpress.com
.jpg)
.jpg)
