In Groelanda, o echipa de oameni de stiinta a facut cercetari pentru a anliza climatul pe ultimii 250.000 de ani. Analizele calotelor glaciare permit de a se reconstitui variatiile climatice. Pe o calota glaciara, fiecare striatie reprezinta un an. S-a descoperit astfel ca de 10.000 de ani climatul este in special stabil. Dar astazi, aceasta stabilitate este pusa serios in discutie de activitatea umana.
O racire brutala. Acum 13.000 de ani s-a produs o racire brutala a temperaturii. In acel moment Terra iesea dintr-o lunga perioada glaciara. Temperatura urca progresiv cand totul s-a bulversat intr-o prima etapa, sub efectul cresterii temperaturii, gheturile au inceput sa se topeasca. Inundatia care a urmat a fost catastrofala. Un adevarat potop! Apa dulce s-a revarsat in Oceanul Atlantic si a provocat o scadere a salinitatii apei de mare.
Ansamblul circulatiei curentului oaceanic s-a intrerupt brusc. Consecinta? Aceasta oprire a aruncat regiuni intinse de pe glob in frig. A fost ca o adevarata reintoarcere la perioada glaciara. Circulatia oceanica influenteaza mult climatul Terrei. Pe de o parte, ea antreneaza apele tropicale calde catre nord. Asta permite sa se incalzeasca regiunile reci si acestea sa aiba ierni dulci. Pe de alta parte, ea devia incalzirea excesiva a apelor tropicale, incalzindu-le. Aceasta circulatie este deci un real climatizor al palnetei. Toate marile perturbatii climatice ale trecutului se datoreaza unei probleme de circulatie oceanica. Ori, azi, ne aflam in pragul unei perturbari a acestor curenti.
Circulatia oceanica a inceput sa se incetineasca si risca sa slabeasca foarte rapid. Fluxul din Golful Stream a diminuat cu 20% nivelul insulelor Ferac. Nu se stie daca acest fenom va provoca o noua era glaciara, cum a fost cazul acum 13.000 de ani. Dar ne putem astepta ca el va antrena o bulversare climatica considerabila.
Termometre naturale: iceberg-uri. Iceberg-urile constituie rezervoare gigantice de apa dulce. Cand se topesc, diminueaza salinitatea din apa. Acest fenomen perturba circulatia curentilor in apa profunda. Astazi, cu incalzirea globala, numarul iceberg-urilor se afla in crestere. Pana in 1970, se numarasera circa 400 de iceberg-uri care coborau din Atlanticul de Nord catre apele canadiene. In anii 80, s-au numarat 600 si, in anii 90, s-au numarat peste 1000 pe an.
Dioxid de carbon si incalzire. Incalzirea palnetei rezulta din cresterea gazului carbonic. Emisiile noastre cu efect de sera toatalizeaza 24 de miliarde de tone de dioxid de carbon in fiecare an. In paralel, ne distrugem padurile si poluam oceanele. Ori plantele si planctonul permit reciclarea gazului carbonic. Nivelul acestuia a crescut de trei ori in raport cu acum 250 de ani.
Consecintele unei incalziri globale. Daca incalazirea palnetei continua in ritmul actual, temperatura oceanelor ar putea sa creasca cu un grad pana in 2050! Ecosistemul acvatic va fi total alterat. Un milion de specii animale si vegetale ar putea sa dispara pana in 2050 estimeaza revista Nature. Daca nu vom reduce emisiile de gaze cu efect de sera, temperatura mondiala care a crescut deja cu 0,6 grade in cursul ultimul secol va creste cu inca un grad. Chiar si oamenii de stiinta mai putin pesimisti prevad fenomene catastrofice: disparitia ghetarilor, inundatii, valuri de caldura si furtuni, cresterea cu cel putin 30 cm a nivelului marilor.
Scenariu catastrofic. Subiectul este mult prea grav si nu pare evident ca guvernele sunt constiente de gravitatea problemei inainte de a fi prea tarziu. Nu doar ca nu diminuam emisiile de gaz, dar se pare ca le triplam. In acest caz, temperatura va urca cu 8 grade (estimatia a fost facuta de centrul Hadley). Conform expertilor, planeta noastra va cunoaste temperaturi asemantoare cu cele existente in urma cu 40 de milioane de ani. In acea epoca, calotele polare nu erau permanente si nivelul marilor era superior cu 12 metri celui actual. Este inutil de spus ca multe tari vor fi inghitite de ape. Centrul Hadley prevede deja ca pana in 2080, daca nu se va face nimic, schimbarile climatice vor fi absolut nelinistitoare: diminuarea cu 50% a pluviozitatii de la tropice (Africa Tropicala, sud-estul Asiei, Australia) si a SUA; cresterea nivelului marilor din Europa, Indonesia, Delta Gange; acoperirea cu gheata care se va intinde peste Europa de nord si o parte din Anglia.
Racire sau incalzire. Daca s-ar opri curentul Groenlandei, Terra va cunoaste o noua perioada glaciara? Oamenii de stiinta au avansat mai multe scenarii. Slabirea acestui curent poate sa antreneze doua scenarii opuse: va slabi curentul din Golful Stream si va declansa o racire; va creste procentul de dioxid de carbon in aer si va contribui la incalzirea climatului. In urma cu 13.000 de ani, stagnarea acestui curent a antrenat o glaciatiune. Dar azi, cresterea dioxdului de carbon s-ar putea produce inainte sa aiba timp sa topeasca calotele glaciare. Efectul ar putea fi deci, total inversat. In orice caz, temperatura actuala va fi modificata. Stramosii nostri au putut supravietui bulversarilor climatice dar nu erau 6-8 miliarde, cum prevede ONU pentru urmatorii 50 de ani.
Sursa: Enigme
