Ereditate sau karma IV

A fost odata ca niciodata inaintea cauzei si a caderii

     Asadar, Adam se naste din suflarea celor Trei in Unu, din Acela care Este, Unicul, Elohim El Zeii, fiintandu-l  din pamantul si apa ce tocmai fusesera sfintite catre desavarsire. Adam este facut Imparat peste toate cele din care este facut si peste toate cele in care isi manifesta existenta. Prin urmare Adam devine responsabil atata timp cat este in trup, nu numai pentru propria viata si trup ci si pentru lucrarea catre desavarsire a intregii naturi! Ei Dumnezeu, il leaga pe om de intreaga Creatie prin insusi trupul sau ce devine partas legilor universului material. Tot ceea ce este fiintat in materie merge catre multiplicare, iar prin aceasta catre desavarsire, catre mantuire.
     Totul a fost facut in bine si totul s-a spurcat odata cu caderea omului.
Adam se poate traduce prin “umanitate” si/sau “pamant”. “Umanitatea pamant” deja existenta prin ADAM, ca si Potential, in toata structura genetica si  informationala, a fost adormita tocmai pentru a putea intra in Dinamica, pentru a se putea manifesta intreaga opera ascunsa Divin in Om.  De acolo de unde s-a gasit os,muschi si carne si de unde nu se poate imputina sau scadea omul ,adica din coasta lui , Dumnezeu a creeat-o pe Eva.

“Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adanc peste om, si omul a
adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui si a inchis carnea la locul ei.”
      Multi oameni, dupa ce au citit geneza, au crezut ca numarul coastelor barbatului ar trebui sa fie mai putin cu una. Dezamagirea este ca le avem pe toate…Din acest motiv multi au spus, din necredinta evident, ca aceasta poveste cu coasta si femeia este o prostie fara seaman. Din fericire, pentru necredinciosii contemporani, avem o veste : “Coastele se regenereaza!”. Ei bine, da. Asa este. Pe scurt, periostul, acea membrana subtire ce acopera osul (si care va ramane intre dinti atunci cand mancati coaste de miel, de ex) are capacitatea de a secreta substantele nesesare pentru a produce un os nou. Pe langa aceasta, periostul coastei are cea mai mare capacitate de regenerare a osului dintre toate oasele corpului uman. Ca regenerarea sa se produca este necesar ca osul sa fie scos fara periost. Asa se procedeaza spre ex in cazul accidentelor grave cand este necesar ca coastele sa fie taiate si date la o parte. In functie de etatea fiecarui pacient, coastele se regenereaza diferit ca si timp. 
   Principiul complementaritatii si dinamica umanitatii iau si ele viata prin Eva. Din momentul facerii Evei, intreaga poveste si experienta a umanitatii ia nastere. Totul se naste prin Eva, caci si numele ei  inseamna: “cea care da viata” sau “cea prin care viata vine”.
     Deci Adam a continut-o pe Eva dinaintea facerii ei tot asa cum yang ul il contine pe yin ul incipient. Daca ne-am duce in acesta idee mai departe ne-am gandi ca Taiji ul ia si el nastere odata cu Eva, el aflandu-se in potential in Adam si mai inainte de Adam in intreaga creatie a universului material.
S-a luat din unu ca sa se faca doi si doi sa-l contina pe unu tot asa cum unu l-a continut din inceput pe 2. 
Imparatii celor doua principii sunt protoparintii nostrii Adam si Eva caci tot ce este vazut, este pentru ei si implicit pentru noi. Dar si acestea, pana la caderea omului, erau in legea armoniei, in perfectiune si in afara cauzei in dinamica, ea ramanand doar in potential.Din punctul meu de vedere, “Cauza” a fost si este sanctiunea Divina asupra omului. Cand omul iese in afara cauzei se intoarce in sanul lui Dumnezeu. Ceea ce am crede ca este “cauza” inaintea caderii omului, este in esenta, ordin Dumnezeiesc. Nu a existat o cauza pentru aparitia lumii materiale si spirituale, nu a existat o cauza pentru aparitia soarelui ci ele s-au facut prin ordin. 
     Cauzalitatea apare in Univers de la prima muscatura dintr-un fruct al arborelui binelui si al raului. Eva paseste catre un sarpe ce deja il contine, iar prin el I se adreseaza pentru prima data ingerul cazut.
Caderea omului determina Taiji ul sa inceapa rostogolirea! Rostogolire, deci o golire a rostului!

Va continua.

Sursa: http://carareauniversului.blogspot.ro/2013/03/ereditate-sau-karma-iv.html

Ereditate sau Karma II

Vezi aici partea I :
http://sfatuitoarea.blogspot.ro/2013/02/ereditate-sau-karma.html

Povestea Inceputului

Este interesant cum toate se ogliindesc ca niste ape si cum apele de jos le oglindesc pe cele de sus si viceversa, asa cum „Tot ceea ce este sus este ca si ceea ce este jos si tot ceea ce este jos este ca si ceea ce este sus”  la fel cum este „ Precum in cer asa si pe pamant” . Unicitatea se manifesta in ambele planuri.
Asa cum Dumnezeu a creat mai intai lumea spirituala in toata unitatea si unicitatea fiecarei fiinte spirituale tot asemeni a oglindit universul material in unitatea si unicitatea fiecarei parti ce il compune. Comunicarea intre cele doua este tainica si departe de cunoasterea omului de astazi.Trebuie sa retinem, ca aspect decisiv, manifestarea Trinitatii: Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Cuvantul (Fiul), Dumnezeu Duhul Sfant, inaintea creearii lumilor spirituale si materiale.  Aceste trei manifestari Dumnezeiesti trebuie contemplate si nicidecum cautate cu mintea lucida.
Temelia Creatiei, a Ingerilor si intregii Zidiri Ceresti cat si a Veacurilor, Timpurilor si Universului material este Cel prin care s-au facut toate, Cuvantul, Fiul lui Dumnezeu. Caci tot el spune :” Numai prin mine puteti intra la Tatal”. Deci altfel nu se poate si este firesc sa fie asa caci tot prin El, Cuvantul, toate s-au nascut.  Daca am vorbi ceva mai pe limbajul liceenilor am spune ca singura poarta prin care putem intra catre Tatal este Cuvantul Tatalui. E complicat pentru mintea umana sa inteleaga cum Cuvantul lui Dumnezeu s-a pogorat pe pamant, s-a intrupat, a devenit om si s-a facut asemeni noua.Numai inima poate cuprinde  asemenea „ganduri”.

Dar ca sa intelegem mai bine omul, trebuie sa plecam de la originea creatiei.
Gasim aproximativ aceleasi explicatii ale genezei chiar in vremea lui Hermes Tristmegistos, probabil singurul din aceea antichitate timpurie care a vorbit despre Cuvantul lui Dumnezeu dupa cum ii spune „ Verbul Creator”.
Potrivit si cartilor hermetice, niversul este opera unei Inteligente Supreme care a existat inaintea tuturor lucrurilor. Inainte de creatie, nu exista decat Haosul :
„tenebre nesfarsite se aflau atunci in abis, apa si un spirit subtil si inteligent, continut in Haos prin puterea divina. Atunci tasni lumina sfanta si elementele iesira din esenta umeda si toti zeii eliberara natura fecunda”
Acestia sunt termenii prin care Hermes Tristmegistos descrie creatia. De altfel, pentru a intelege ce ar putea fi „forma primordiala anterioara”, el ne vorbeste:
„despre tenebrele ce se preschimba intr-un fel de natura umeda si tulbure, exhaland un fum ca acela scos de un foc, si un fel de zgomot lugubru. Apoi iese din ele un strigat nearticulat, care ar semana cu vocea luminii: un cuvant sfant coboara din lumina asupra naturii”. Aceasta lumina nu este altceva decat Inteligenta, adica Dumnezeu, care precede natura umeda iesita din tenebre, in privinta Verbului, cuvantul luminos, el este fiul lui Dumnezeu. Iata cata apropiere de adevar din perspectiva extraordinarului Hermes. Geneza noastra nu difera cu multa fata de ce a spul el.
Geneza (I,1-4):
„La inceput Dumnezeu a creat cerul si pamantul. Pamantul era fara forma si gol; intunericul era peste fata abisului si duhul lui Dumnezeu se misca pe deasupra apelor. Si Dumnezeu a zis : Sa fie lumina! Si a fost lumina!”
Evanghelia Sf Ioan reduce aceste elemente la minim  si ne da o sinteza inca si mai mistica decat cea din Poimandres :
„ La inceput era Cuvantul si Cuvantul era cu Dumnezeu si Cuvantul era Dumnezeu...El era la inceput cu Dumnezeu.Toate lucrurile au fost facute prin el si nimic din ce s-a facut nu a fost facut fara El. In El era viata si viata era lumina lumii”

Intelegem pana acum ca toata creatia, mai ales in aceasta faza incipienta, este sfintita si indumnezeita de Creatorul Suprem prin Cuvantul – Verb Creator si Fiu. De aici intelegem mai bine cum Hristos este temelia veacurilor.
Dar sa continuam catre ereditate sau karma...

Va continua
Sursa: http://carareauniversului.blogspot.ro

Ereditate sau Karma

Adevarat este ca foarte multe revelatii ce s-au produs in sanul umanitatii au fost in esenta semi-revelatii dupa cum spune si Hermes Tristmegistos in cele 7 legi ale Kybalionului : „ Orice adevar este un semi adevar” . Iar acest lucru este valabil atata timp cat Legea Adevarului nu este revelata omului pe deplin atat mental cat si spiritual.
Ca sa dau un exemplu voi imbraca termenul de „adevar” cu cel de „curcubeu”. Un curcubeu despre care omul nu stie sigur ca exista, nu l-a vazut cu ochii niciodata dar il simte intr-un mod indescifrabil in inima.
Este ca si cum omul ar incerca sa vada curcubeul doar in forma lui nu si  fara a avea vreo cunostinta a esentei lui. Omul a cugetat mult asupra acestui curcubeu, l-a imaginat, l-a cautat dar nu l-a putut afla nici unde in exteriorul lui ci numai in interior.Realizand ca acest curcubeu minunat traieste launtric, a pornit intrebarea :„Care este izvorul curcubeului?” Chestiunea aceasta i-a framantat pe toti filosofii lumii dar si pe marii maestrii spirituali de pana la Hristos.
Framantarea aceasta a fost singura care a intretinut memoria si constiinta omenirii in privinta unei descoperiri absolut necesare in ceea ce priveste originea fiintei si adevarul care elibereaza fiinta! Framantarea apare ca un efort de aducere aminte a ceva ce noi am pierdut. Toate urmele lasate de civilizatiile acestei planete prin scrieri,sculpturi,gravuri,picturi,pergamente si cate si mai cate artefacte, nu fac decat  sa-l arate pe omul, cel dintotdeauna, intr-o framantare a regasirii, a reintregirii si mai ales a revenirii in sanul Supremului Creator. Aceasta calatorie a omului prin milenii si milenii de experienta si de exercitare a liberului arbitru se va  reintoarce in sanul protoparintilor nostrii Adam si Eva, caci tot ei au continut toata umanitatea de la inceput. Izvorul curcubeului se gaseste la inceputul povestii sau mai bine zis a realitatii.
Povestea omului incepe de la crearea lui de catre Dumnezeu, mai intai parte barbateasca Adam si apoi parte femeiasca Eva. Aceeasi esenta dar in parte diferiti precum pe toate le-a facut.De aici porneste minunea unicitatii si a diversitatii in unitate dar si a liberului arbitru cu care intreaga creatie savarsita este inzestrata.
Va continua.
Sursa: http://carareauniversului.blogspot.ro