Temperaturile extreme: Pământul trece prin SCHIMBAREA ERELOR?

- Numeroşi oameni de ştiinţă vorbesc despre momentele actuale pe care le traversează omenirea ca despre o “trecere de la o era la alta”. Unul dintre ei este şi Gregg Braden, cunoscut pe plan internaţional ca un pionier într-un domeniu ce uneşte ştiinţa cu spiritualitatea

Gregg Braden a fost geolog informatician la firma Philips Petroleum, în timpul crizei energetice a anilor ’70, iar în anii ’80, proiectant şef de sisteme informatice, la firma Martin Marietta Aerospace. În 1991, a devenit director tehnic la Cisco Systems, unde a condus procesul de dezvoltare a echipei de suport global, care asigură buna funcţionare a Internetului de astăzi.

De peste douăzeci de ani, Gregg cercetează sate aflate pe culmi de munte, mănăstiri îndepărtate şi texte uitate, pentru a le descoperi secretele eterne. Activitatea lui a dus la apariţia unor cărţi transformatoare, cum ar fi Efectul Isaia, Codul lui Dumnezeu, Trezirea la punctul zero, Păşind între lumi, Matricea Divină.

În documentarul “Trezirea la punctul zero”, Gregg Braden aduce un numar impresionant de argumente stiintifice pentru a sustine ideea ca singura cale posibila de a supraietui in aceste timpuri ale schimbarii este compasiunea.

Câteva fragmente elocvente din acest documentar:

“Colectiv, apropiindu-ne de acest moment din istorie pe care anticii il numeau“schimbarea erelor”, propria noastra stiinta ne redirectioneaza catre noi insine, inapoi la adevarata noastra natura, inapoi la ceea ce este posibil sa fie singura si cea mai sofisticata tehnologie ce a binecuvantat lumea cu prezenta ei. Misterul din tine si din mine, misterul vietii.

Prin intermediul stiintei compasiunii, emotiile, daca sunt lasate sa fie exprimate complet in corp, schimba tipare genetice, coduri genetice din corp permitandu-i acestuia sa se autoregleze, permitandu-i corpului sa insoteasca tranzitia Pamantului; in timp ce planeta trece prin schimbarile ei, corpurile noastre ne cer sa treaca si ele prin aceasta tranzitie.

Tradiţiile vechi ne amintesc că noi trăim într-un ciclul de schimbări care a început cu aproape 200.000 de ani în urmă. Fiecare ciclu a însemnat o trecere de la o era la alta. Acum, voi faceţi parte din aceasta schimbare.

În această perioadă în care se trece dincolo de religii, de ştiinţă şi tradiţii mistice, trăim experienţa unei modificări dramatice a planetei Pământ, care se manifestă inclusiv prin modificări în tiparele noastre de somn, în sistemul imunitar, în cadrul relaţiilor personale şi a modului de a percepere a timpului. Voi sunteţi atât deschizători de drum, cât şi cei care ajutaţi la această schimbare, împingând limitele experienţei umane spre un loc în care nu a mai fost nimeni, niciodată.

Hieroglife misterioase apar în lanuri.

Rotaţia Pământului încetineşte.

Căderi record de zăpadă şi ploi.

O scădere rapidă a câmpurilor magnetice ale Pământului.

Boli noi care sunt imune la vaccinurile moderne.

Vindecări miraculoase, făcute cu „tehnici interne”.

O intensificare a activităţii seismice, la nivel global.

Extreme record de temperatură.

Noi tipare de ADN, care duc la vindecare, sunt găsite în celulele multor oameni de pe glob.

Fiecare dintre aceste fenomene apar acum. Schimbarea este caracterizată în inversări dramatice ale parametrilor fizici ai Planetei, fiind însoţită şi de o transformare rapidă în înţelegerea, perpepţia şi experienţa umană. Toate sunt legate între ele”.

Viitorul apropiat ne rezervă din ce în ce mai multe evenimente climatice extreme

Galerie foto (1)

Într-o lume în care catastrofele meteorologice au devenit evenimente obişnuite, noile avertismente venite din partea specialiştilor anunţă un viitor sumbru: mai multe inundaţii, mai multe valuri de căldură, secete mai mari şi costuri şi mai mari pentru a ne reveni în urma lor.

Noile rapoarte ştiinţifice elaborate de o echipă internaţională de cercetători anunţă că evenimentele meteo extreme cauzate de încălzirea globală ar putea deveni atât de severe încât unele teritorii nu vor mai putea fi populate.

Raportul eliberat de Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (IPCC), organizaţie căreia i s-a decernat Premiul Nobel pentru Pace, marchează o schimbare în domeniul ştiinţei climatice. Astfel, oamenii de ştiinţă se nu se mai apleacă asupra schimbărilor înregistrate în temperatura medie, concentrându-se asupra catastrofelor climatice care au loc din ce în ce mai des.

Versiunea finală a studiului va fi discutată peste câteva săptămâni la o întâlnire a oamenilor de ştiinţă, ce va avea loc în Uganda. Din datele publicate până acum de specialişti reiese faptul că evenimentele climatice extreme înregistrate în ultima vreme au devenit mai severe din cauza gazelor cu efect de seră emise în atmosferă în urma activităţii umane.

Specialiştii spun că, până la sfârşitul secolului, furtunile extreme care obişnuiau să se petreacă odată la 20 de ani, vor fi mai dese, urmând să fie înregistrate de cel puţin două ori într-un deceniu. La polul opus, secetele ar putea deveni evenimente banale, având în vedere că ele vor fi din ce în ce mai dese, ca urmare a încălzirii globale continue. Din cauza faptului că aerul cald poate reţine mai multă apă, oamenii de ştiinţă prezic apariţia unor musoni cu intensitate mult mai crescută decât a celor din prezent.

Rezumatul raportului are 18 pagini şi se încheie cu o previziune despre care specialiştii sunt 99% siguri că va avea loc. Ei spun că până la jumătatea secolului temperaturile medii vor creşte cu aproape 5 grade Celsius, urmând ca până în 2100 ele să fie cu 9 grade mai mari ca cele din prezent.

Sursa: SF Gate

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Fenomenele meteo extreme vor deveni obişnuite

Foto: marian vilău

Roxana Bojariu spune că, prin folosirea energiilor regenerabile, România poate încetini încălzirea globală

 

Climatologul Roxana Bojariu explică în ce fel contribuie oamenii la creşterea temperaturii globale. Încălzirea globală este un fenomen natural, dar e potenţată de acţiunile oamenilor.

„Adevărul”: E schimbarea climatică un subiect controversat?
Roxana Bojariu: Nici pe departe. Avem observaţii foarte clare bazate pe date satelitare, de radiosondaj, care arată creşterea temperaturii medii globale.Toate aceste date vin, completează şi până la urmă sprijină teoriile ştiinţifice, bazate pe legi ale fizicii de nimeni contestate. Controversate sunt doar acele soluţii economice, politice şi sociale care se încearcă pentru a putea reduce efectele schimbării climei. 
Cât la sută din încălzirea globală se produce din vina oamenilor şi cât e fenomen natural?
Aş zice că aceasta e întrebarea fundamentală pe care ar trebui să şi-o pună climatoscepticii. Există un efect de seră natural în atmosferă şi datorită acestuia a fost posibilă viaţa pe pământ pentru că el a ridicat temperatura la suprafaţă cu aproape 33 de grade Celsius. Însă creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră, cum e dioxidul de carbon de exemplu, în atmosferă nu face decât să intensifice acest efect natural, care e la bază.
Informaţiile rezultate din analiza probelor de gheaţă din Antarctica arată că azi avem cea mai mare concentraţie a dioxidului de carbon din atmosferă din ultimi 650.000 de ani. Creşterea e de 35%. Ceea ce putem spune e că există o probabilitate de 90% ca ridicarea temperaturii medii globale, începând cu deceniul cinci-şapte al secolului trecut, să fie atribuită activităţii umane. Pe ce se bazează aceste afirmaţii? Pe modele matematice care simulează evoluţia climatică pe baza ecuaţiilor fizicii care guvernează practic geosistemul terestru. 
Care sunt efectele?
Încălzirea globală nu este efectul unei reforme nici în spaţiu, nici în timp. Bineînţeles că avem acest semnal clar: creşte temperatura medie globală. Dar modificarea mediilor înseamnă modificarea întregii statistici. Se modifică şi frecvenţa şi intensitatea fenomenelor extreme în diverse părţi ale globului.
Apar fenomene ca inundaţiile recente  din America. Ploi mult mai abundente într-un interval de timp mult mai scurt şi pe o arie mult mai mică, ceea ce duce la probleme de tipul inundaţiilor rapide, dar şi perioade cu secete mult mai intense, dar şi valuri de căldură mult mai frecvente şi mai intense pentru că reţinând mai multă energie în sistem, energia asta este transportată prin interacţiunea dintre componente şi se modifică nu numai cantitatea de energie reţinută în sistem, ci se modifică şi căile de transfer ale energiei de la ocean la suprafaţa continentală, la gheaţa arctică.
Aceste schimbări au impact asupra ecosistemelor. Sunt studii care arată că impactul e foarte clar prin valurile de căldură care vor deveni din ce în ce mai dese în perioada de vară, într-o lume în care concentraţia de carbon e din ce în ce mai mare. Cei mai expuşi vor fi bătrânii şi copiii, dar şi oamenii cu afecţiuni cardiovasculare.
Sunt voci care susţin că România îşi va schimba clima din temperată în mediteraneană în următorii 50 de ani?
Vom rămâne cu o climă temperată şi patru anotimpuri. Însă clima temperată de acum va fi sensibil diferită de clima temperată în condiţiile modificărilor care vor avea loc peste 50-100 de ani.
Toate experimentele numerice, în raport cu ceea ce şi observăm, arată că şi în România va exista o creştere susţinută a temperaturii medii anuale cu precădere în anotimpurile de vară şi de iarnă. Datele de observaţie din ultima sută de ani arată că la nivelul României avem o creştere medie de 0,5 grade Celsius din 1901 până în 2007, iar această creştere ajunge până la 2 grade şi chiar peste 2 grade în regiuni din afara arcului carpatic în privinţa temperaturilor de vară şi de iarnă. Astfel, avem creşteri ale temperaturilor de vară şi de iarnă pe perioada 1901-2007 de peste trei grade Celsius.
Iarna va fi mai cald în nord-estul ţării
Cum arată prognozele pentru România pe următorii 30 de ani?
În cazul temperaturii va exista o creştere clară, dar va fi nuanţată. Adică vor fi zone în care intensitatea va fi mai mare în funcţie de anotimp. Astfel, în zona extracarpatică şi în nord-estul României există o probabilitate mai mare de a avea o creştere a temperaturii în timpul iernii raportat la zona respectivă. Vara, probabilitatea de a avea creşteri mai mari ale valorilor termice va fi în sud şi în sud-est.
Cum va fi viaţa în Bucureşti şi în marile aglomerări urbane?
În oraşe există efectul insulei de căldură care poate pune în pericol sănătatea oamenilor. Efectul acesta poate fi diminuat prin prezenţa arborilor, a spaţiilor verzi şi a întinderilor de apă. Cu cât tai mai mult din zona verde, cu atât îţi accentuezi acest efect al insulei de căldură.
Ce putem face?
Nu putem stopa ceea ce deja a început, îşi va continua cursul. Problema e să nu ajungem în situaţii în care să se accelereze schimbarea în aşa fel încât să depăşească cu totul capacitatea noastră de a ne adapta. Dacă schimbările sunt mult prea mari şi mult prea rapide, astfel încât ele depăşesc această limită apare pericolul extincţiei speciei respective. Aici nu e vorba să salvăm planeta de schimbarea climei. Este vorba să ne protejăm pe noi ca specie şi, bineînţeles, mediul care asigură evoluţia ca specie. Totul e să nu depăşim acea limită  de 2 grade Celsius, după care lucrurile se vor amplifica în cascadă în aşa fel încât vor depăşi capacitatea noastră de a ne adapta.
Tocmai pentru asta s-a stabilit această limită. Problema este nu numai schimbarea climei, ci şi ritmul ei şi amplitudinea semnalului. Limita de 2 grade Celsius sugerează un prag, nu pune unul foarte precis. Asta nu înseamnă că sub cele 2 grade Celsius nu vom avea probleme, ci că e necesar să se ajungă la o înţelegere a problemelor la nivel global pentru ca oamenii să ia măsuri.
În ultimii 200 de ani, oamenii au consumat resursele de combustibil fosil care au fost create de natură în sute de  milioane de ani. Vă daţi seama ce schimbare rapidă am făcut. Pentru a nu ajunge într-o situaţie disperată ar trebui ca toate ţările să respecte Protocolul de la Kyoto adoptat în 1997, prin care se prevede reducerea emisiilor de carbon în atmosferă cu 5,2% până în 2012. În România a fost simplu ca aceste emisii să fie reduse la jumătate faţă de nivelul din 1989, pentru că a dispărut industria şi nu pentru că am decuplat economia de la emisiile de carbon. În condiţiile repornirii economiei, s-ar putea ca situaţia să se schimbe. Putem decupla economia de la carbon pentru că România are potenţial foarte mare pe energie eoliană în Dobrogea, potenţial hidroenergetic şi de energie geotermală. Adică un ansamblu de resurse.
“Sunt studii care arată că impactul e foarte clar prin valurile de căldură care vor deveni din ce în ce mai dese în perioada de vară. Cei mai expuşi vor fi bătrânii şi copiii.”
Cine e Roxana Bojariu
Roxana Bojariu, 49 de ani, este coordonatorul secţiei de climatologie de la Administraţia Naţională de Meteorologie. A studiat la Facultatea de Fizică de la Universitatea din Bucureşti. Are doctorat în Fizica Globului la aceeaşi universitate.
Roxana Bojariu este invitată pentru a doua oară să participe la realizarea studiului privind schimbările climatice realizat de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPPC), care va fi făcut public în 2013. A realizat mai multe studii privind oscilaţia nord-atlantică din perspectivele variabilităţii şi schimbării climei, în predicţie climatică. A studiat procesele climatice regionale şi locale din perspectiva dezvoltării durabile in România.

Sursa: Cristina