Legenda martisorului ieri si azi

Legenda martisorului este veche si frumoasa, de aceea va invitam sa o povestiti micutilor, cu ocazia venirii primaverii.

Luna lui Martisor

Traditia martisorului este intalnita la romani din vechime, fetele si femeile primind in prima zi a lunii martie un mic dar, care amintea de primavara, pe care il purtau toata luna.

Legenda ghioceilor

Ghiocelul este floarea cea mai des asociata martisorului, care se ofera cu aceasta ocazie, deoarece infloreste la inceputul primaverii, ca un adevarat “vestitor” al ei.

Ghiocelul este un simbol al renasterii naturii, al puritatii si gingasiei.

Legenda spune ca ghioceii au aparut dupa caderea din Rai a primilor oameni, Adam si Eva. 

Acestia au gasit pe pamant frig si viscol de iarna si au incercat sa gaseasca din nou drumul inspre Rai.

Atunci, un inger trimis pentru a-i pazi, luand un bulgare de nea si sufland peste el, l-a prefacut intr-un ghiocel. Odata cu primul ghiocel, ingerul a adus pentru intaia data si primavara pe pamant.

Legenda Martisorului

In Moldova, se spune ca in prima zi a lunii martie, zana Pimavara, plimbandu-se prin paduri a dat peste o mica floare alba ce se chinuia sa rasara din zapada.

Primavara, voind sa o ajute, a inceput sa dea la o parte crengutele si zapada, insa Iarna s-a maniat, vazand aceasta si cu suflu de ger a distrus ghiocelul.

Indurerata, Primavara a incercat sa acopere ghiocelul, dar s-a ranit la deget si a curs o picatura din sangele ei peste ghiocel.

Picatura de sange a inviat ghiocelul, cu dragostea Primaverii si a invns iarna. Martisorul a ramas de atunci in amintirea sangelui ei rosu scurs peste floarea alba.

O alta legenda arata ca Soarele, in chip de zana preafrumoasa, coborand pe pamant, a fost rapit de un zmeu. Atunci toata bucuria si frumusetea de pe pamant a incetat.

Un tanar curajos, a pornit in cautarea zanei si gasind palatul zmeului a reusit sa o elibereze, redand lumii veselia si lumina Soarelui. Ranit de zmeu, sangele voinicului s-a scurs pe zapada, rasarind in acel loc ghiocei, primele flori ale primaverii.

De asemenea se stie ca in Imperiul Roman, anul nou era sarbatorit in prima zi a lunii lui Marte, care era zeul razboiului, dar si al fertilitatii. Aceasta dualitate se remarca si in culorile martisorului rosu/alb- razboi/pace. Anul Nou a fost sarbatorit pe 1 martie pana la inceputul secolului al XVIII-lea.

Martisor

Martisoarele se purtau sub forma de amulete pictate in rosu si alb, inca de pe vremea geto-dacilor.

Ulterior se purtau sub forma de banuti de aur/argint prinsi cu ata alba si rosie, la gat, la mana sau in par.

La sfarsitul lunii, ata se agata de o crenguta inmugurita, pentru ca anul sa aduca belsug de roade

In Transilvania, firele de martisor se agata de cooarnele animalelor, de ferestre si usi, pentru a alunga duhurile rele.

In Moldova, fetele ofera baietilor martisoare de 1 martie si primesc martisoare de la ei, de 8 martie.

Traditia Martisorului este intalnita in prezent in Romania, Bulgaria, Macedonia, Albania.

“O noua viata astazi de viata veche legi, 

Dau muguri pretutindeni din vestedele crengi.” (Ion Pillat- Martisor)

sursa foto:sxc.hu;shutterstock

http://kidz.garbo.ro

Obiceiuri si traditii de Martisor

Prima a zi a lunii martie aduce cu sine o serie intreaga de obiceiuri si traditii de Martisor, o sarbatoare inchinata innoirii timpului in pragul primaverii. La baza acestei cutume romanesti sta o gama intreaga de simboluri referitoare la tranzitia anotimpurilor si la ritualurile de atragere a norocului pentru anul in curs.

In calendarul vechi, 1 Martie marca inceputul unui Nou An. Martisorul, o podoaba de mici dimensiuni cu snur alb-rosu, a fost creat cu rol de talisman menit sa poarte noroc si sa insoteasca urarile de dragoste, sanatate, bucurie si bunastare. Inca de pe timpul romanilor, venirea primaverii era un prilej de cinstire a zeului Marte, stapanul fortelor naturii si al agriculturii.

Primele obiceiuri de Martisor

Foto: Bianca Bazoiu

Cercetarile arheologice efectuate in Romania au descoperit obiecte asemanatoare martisorului care dateaza de acum aproximativ 8000 de ani. Amuletele erau formate din pietricele vopsite in alb si rosu, concepute pentru a fi purtate la gat.

In zona Moldovei si Bucovinei din vechi timpuri, martisorul era compus dintr-o moneda de aur si argint, prinsa cu ata alba-rosie. Copiii il purtau in jurul gatului, iar fetele il prindeau in par si il pastrau pana la inflorirea arborilor. La sfarsitul lunii martie, martisorul era atarnat de un copac, obicei care s-a pastrat si in zilele noastre.

Traditii contemporane de Martisor

In zilele noastre, snurul martisorului este atasat mai multor obiecte artizanale care intruchipeaza animale, flori, litere si alte simboluri cu diverse semnificatii.

Conform credintelor bucovinene, martisorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile pe munte, asemanator firului vietii omului tors la nastere de catre ursitoare. Culoarea alba reprezinta frigul iernii ce se incheie, iar cea rosie caldura verii pe cale sa se instaleze.

In unele zone geografice, mamele leaga un martisor cu moneda de aur sau argint de mana copiilor inainte de rasaritul zilei de 1 Martie, pentru a-i feri de boli. In comunitatile traditionale bucovinene, fetele ofera cu multa bucurie martisorul, in ziua de 1 Martie, flacailor din sat.

In Dobrogea, martisoarele sunt purtate pana la sosirea cocorilor, apoi aruncate in aer pentru ca fericirea sa fie mare si inaripata. Transilvanenii leaga snurul alb-rosu de ferestre, usi si coarnele animalelor pentru a alunga duhurile rele.

Impletirea alb-rosie a snurului se regaseste in steagul calusarilor, la bradul de nunta, la podoabele junilor si in multe alte obiceiuri stravechi.

Sursa: www.copilul.ro

Proiectul "Mărțișor de dac"

Povestea:

Potrivit mai multor surse Tradiţia Mărţişorului are o vechime de 8000 de ani (Arheologii români au găsit în aşezarea preistorică de la Schela Cladovei,  pietre de râu cu urme de vopsea albă şi roşie. Împletirea celor două culori ar putea simboliza geneza şi regenerarea vieţii).

La un popor agro-pastoral, cum era cel al geto-dacilor, calendarul popular, rezultat din cultul lunar, avea două anotimpuri. Aşadar la data de 1 Martie, strămoşii noştri serbau debutul unui nou an iar Mărţişorul era un fel de talisman, destinat să poarte noroc. El se oferea de anul nou împreună cu urările, străvechi, neschimbate până azi, de bine, de sănătate, de bucurii şi dragoste.

Gestul oferirii mărţişorului, fie de către femei, fie de către bărbaţi, asemenea felicitărilor de azi, poartă în intenţionalitatea lor buchetul de urări oferit celor dragi şi apropiaţi la începerea unui nou ciclu de viaţă.

Din alte surse aflăm că  în folclorul geto-dac, împletirea celor două culori reprezintă o spirală a vieţii, în care roşul şi albul se alătură într-o renaştere perpetuă ţesând ADN-ul magic al ciclului etern al vieţii. Unitate a contrariilor, şnurul mărţişorului duce la contopirea roşului reprezentând focul, esenţa feminină cu albul, simbolizând aerul, învolburarea norilor şi curăţenia zăpezii , fiind asociat înţelepciunii bărbatului.

Proiectul:

Mărţişor de dac este un proiect cu ajutorul căruia doresc să contribui la răspândirea adevărului despre identitatea noastră ca popor. Înţelegând foarte bine ce înseamnă lipsa unei identităţi sau lipsa sentimentului de apartenenţă la o cultură şi haosul ce se creează în sufletul oricărui om care “nu îşi găseşte locul ” în viaţa asta, dar mai ales, în ţara asta!

Ce spunea Herodot despre strămoşii noştri “cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci” ar trebui să atârne pe peretele locuinţei fiecărui român.

Nu ştiu cine spunea că: un popor care îşi cunoaşte identitatea este un popor puternic, sau poate era invers, un popor care nu îşi cunoaşte identitatea este un popor slab şi uşor de condus, ca să nu spun manipulat.

Am întâlnit puţini oameni care să fie cu adevărat îngrijoraţi că ne pierdem identitatea, am avut prilejul să învăţ foarte multe de la unii din ei, şi să înţeleg tristeţea ce s-a lăsat peste neamul românesc de “ceva” timp încoace.

Personal, am constatat că nu doar ne pierdem identitatea ci că mulţi dintre noi habar nu avem cine suntem, de unde venim şi din acest motiv copiem în neştire alte “culturi”, alte valori… Noi nu ne cunoaştem adevărata valoare şi cu atât mai puţin ştim să o preţuim.

Cu un stoc limitat, datorat faptului că m-am apucat să lucrez la proiect doar de câteva săptămâni, am vrut să pornesc pe acest drum cu paşi mărunţi, şi să îmi aduc contribuţia, în felul meu, (prin artă şi exprimare grafică) la crearea unei Românii mai frumoase, un neam  mai viteaz, mai drept, mai puternic!

După perioada mărţişorului intenţionez să continui cu acest proiect, însă mai multe detalii voi dezvălui pe parcurs.

Carina Gergely

Detalii suplimentare puteti obtine contactand initiatoarea proiectului, Carina Gergely, la adresa de e-mail  carinagergely@yahoo.comSite-ul de facebook cu acelasi nume ” martisor de dac”:http://www.facebook.com/pages/M%C4%83r%C5%A3i%C5%9For-de-dac/275962355868422

Sursa: http://danielroxin.blogspot.ro