Se afișează postările cu eticheta raman. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta raman. Afișați toate postările

duminică, 22 iulie 2012

Spania rămâne fără bani în 40 de zile

Spania a ajuns epicentrul crizei din zona euro, după ce problemele financiare şi economice ale ibericilor au îndepărtat investitorii în olbigaţiuni şi costurile de împrumut au ajuns la un nou nivel record vineri. Mai mult provinciile ţării au nevoie şi ele de ajutor financiar şi Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie că guvernul mai are bani doar până în septembrie.
Spania proteste
Spania proteste

Cu o recesiune economică prelungită, şomaj record, bănci insolvente şi provincii care nu mai au lichidităţi, Spania e pe drumul de a deveni următoarea ţintă a crizei euro, următoarea ţară care fie primeşte ajutor financiar, fie dă faliment.

La sfârşitul săptămânii trecute, provincia Valencia a devenit prima care a cerut asistenţă financiară de la guvernul federal pentru a-şi acoperi cheltuielile, în lipsă de lichidităţi. Miniştrii de finanţe din zona euro au aprobat un ajutor financiar de 100 de miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor spaniole, şi guvernul de la Madrid a anunţat noi măsuri de austeritate, menite să taie din deficitul uriaş al Spaniei. Ultimele două veşti n-au ajutat însă piaţa de datorie a Spaniei. Randamentele la obligaţiunile cu scadenţa la 10 ani au ajuns la un nivel record de aproape 7,3%, în condiţiile în care Germania, de pildă, se împrumută cu 1,16% - nivel record şi pentru nemţi, dar vorbim despre un minim. La acest nivel de dobândă, Grecia, Irlanda şi Portugalia au intrat în programul de asistenţă financiară al UE şi FMI.

Sub titlul "Acum arde Spania", cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie că ibericii mai mai au bani doar până în septembrie. "Spania nu are un plan B. Banii vor ajunge până în septembrie. Apoi trebuie ca trezoreria să iasă cu o noi emisiuni de obligaţiuni după o pauză în august. Însă, dacă dobânzile şi prima de risc rămân la nivelurile record din ultima Vinere Neagră, atunci cea de-a patra cea mai mare economie din zona euro devine al patrulea candidat la asistenţă financiară - după Grecia, Irlanda şi Potrugalia".

FAZ mai notează că şi alte provincii spaniole vor avea nevoie de bailout în viitorul apropiat. Valencia are nevoie acum de cel puţin 2,45 miliarde de euro pentru plăţi scadente până la sfârşitul anului. Următoarele provincii care vor apela la fondul de 18 miliarde de euro sunt Catalonia, Insulele Baleare, Insulele Canare, Castilia-La Mancha, Murcia şi Andaluzia.
Economia Spaniei va scădea cu 1,5% în acest an şi se va afla în recesiune şi în 2013. Încasările statului vor fi serios zdruncinate şi chletuielile cu dobânzile datoriei publice vor constitui cea mai mare cotă din buget.

miercuri, 27 iunie 2012

SOROS: Au mai rămas TREI ZILE!

Omul de afaceri George Soros a avertizat că Europa nu mai are la dispoziție decât trei zile ca să salveze euro. Mai precis, până la începerea summitului european din această săptămână.
Joi şi vineri la Bruxelles are loc un summit european crucial al şefilor de stat şi de guvern în încercarea de a găsi mijloace de a lupta împotriva crizei.
Franţa şi Germania se opun de săptămâni de zile mijloacelor de ''solidaritate'', precum celebrele euro-obligaţiuni ce trebuie puse în practică pentru stăvilirea crizei. Hollande şi Merkel vor lua cina miercuri seara la Paris, cu o zi înainte de summit, în vederea unei apropieri a poziţiilor lor.
Soros recomandă UE să înfiinţeze un fond care să cumpere obligaţiuni emise de Italia şi Spania şi avertizează că moneda euro s-ar putea prăbuşi dacă liderii europeni nu vor reuşi, la summit-ul de la sfârşitul acestei săptămâni, să convină "măsuri drastice" pentru soluţionarea crizei.

Reputatul investitor crede că zona euro ar trebui să creeze o Autoritate fiscală europeană capabilă să cumpere obligaţiuni de stat, cu condiţia ca Italia şi Spania să implementeze măsuri fiscale realiste. 

Finanţarea achiziţiilor de obligaţiuni ar putea fi obţinută prin vânzarea de titluri de trezorerie europene, garantate în comun de statele din zona euro, care ar avea dobânzi foarte avantajoase datorită acestor garanţii, a spus el.

miercuri, 19 octombrie 2011

Lumea se misca, Romania ramane. Inerta!

Acest articol apartine www.digerate.blogspot.com
Un sindicat elvetian a denuntat o companie din Geneva pentru faptul ca foloseste muncitori romani pe care ii plateste mizerabil. Sub salariul minim pe economie, de o jumatate de ori mai putin decat ar fi platit un muncitor autohton pentru aceeasi munca. Desi elvetienii nu ne iubesc (va aduceti aminte caricaturile in care noi eram portretizati drept niste corbi hrapareti ce sfasie steagul elvetian?), desi sindicatele acestea nu au primit cotizatii de la muncitorii romani… sindicatele si-au facut treaba lor de reprezentanti ai muncitorilor. Au denuntat niste conditii inumane de salarizare carora le erau supusi niste oameni. Initiativa nu este singulara, un alt sindicat elvetian facand luni acelasi lucru pentru alti muncitori. In 18 august 2011 Uniunea Belgiana a Lucratorilor din Transport vorbea generic despre acest fenomen (companii ce si-au deschis reprezentante in statele sarace ale Europei- Romania, Bulgaria- si au angajat soferi din aceste tari platindu-i extrem de putin fata de standardele lumii civilizate). Uniunea cerea cresterea salariilor acestor oameni, nu din considerente umanitare, ci datorita faptului ca ii lasa fara slujbe pe cetatenii tarii respective. Oricat de incredibil ar parea… concurenta pe piata europeana nu inseamna cee ce practica romanii: salarii de mizerie, conditii inumane de lucru si nici un fel de asigurari- sociale, de sanatate, fond de pensii, etc. Concurenta inseamna competitie legala- de la salariul minim in sus si conditii decente de munca. Pana vor intelege si romanii acest aspect ma astept ca acest tip de munca (la negru/gri si fara drepturi pentru europenii de mana a 2-a- adica noi) sa prolifereze.
In zona Garii Centrale din
Helsinki, Finlanda, niste romani de etnie roma s-au urmarit cu masinile. S-au batut cu rangi si au sfarsit prin a fi arestati. Se pare ca nu isi respectau reciproc zonele in care cerseau. Pentru ca in centrul Helsinki-ului sunt oltenii din Gorj, intr-o alta zona sunt ardelenii iar cersetorii din zona Garii sunt moldoveni. In ritmul asta Finlanda va fi asimilata, cat de curand. Politia a arestat 7 suspecti si probabil ca din acea secunda mafiei rome i-au crescut 14 capete. Ca la balauri- tai un cap cresc 2 in loc.
Poate o fi mai bine in
Marea Britanie. Acolo unde o tabara ilegala de romi a inceput sa fie evacuata. Dat fiind faptul ca nevinovatii cetateni europeni au inceput sa arunce cu pietre in politie… presupun ca erau romani. Cum sa ratam noi ocazia de a ne face de ras? De a demonstra, inca o data, ca suntem o paria a lumii civilizate? Oricum, englezii nu au comunicat inca daca printre cei evacuati se afla cetateni romani. Probabil ca-si inchipuie ca axiomele nu mai trebuie demonstrate. Suntem la un pas de a cuceri si Anglia. Nu prin razboi, nu prin civilizatie sau religie. Ci prin mizerie, furt, viol si crima. A, sa nu uitam cersetoria, prostitutia, drogurile si armele. Mi-a scapat ceva?
Daca toti infractorii au plecat din Romania in tari in care mai au ce fura, ca au de la cine, putem fi siguri ca aici e liniste si pace. Pentru ca la noi functioneaza si justitia. Atat de bine incat pe rolul tribunalelor romanesti exista
peste 138.500 de cazuri mai vechi de un an de zile. Minunat, nu-i asa? Te face sa te simti mult mai in siguranta. Legea vegheaza si ne apara pe noi, cetatenii cuminti!
Din 2013, cand vom avea
autostrazi (nu s-a precizat daca in era noastra sau dupa era noastra), vom fi nevoiti sa platim pentru ele. Nu ceea ce platim deja: taxele introduse de ani de zile in pretul benzinei. Sau taxele de drum. Sau impozitele. Sau taxele de poluare. Sau taxele de prost pe care suntem obligati sa le platim ca sa faca statul sosele. Autostrazi. Suma se aude ca ar fi infima (!), in jur de 5 euro/100 de km. Raportat la venitul mediu din Romania… ieftin ca braga. Nu mai bine ne luam biciclete? Ei bine, nu. Pentru ca au cauciucuri si pot fi taxate in consecinta. Sa nu se puna nimeni cu mintea autoritatilor noastre. Stiu sa scoata bani si din piatra seaca. Nu stim ce se intampla ulterior cu acesti bani, pana sa ajunga inapoi la noi, in forma soselelor. Probabil se evapora.
Indienii, in schimb, construiesc autostrazi. Circa 11 km/zi. Da da, pe zi, nu pe luna, nu pe an. Si li se pare ca e prea putin. Asa ca si-au propus ca pana in 2014 sa faca cate
20 km/zi. India. Tara aia in care e saracie lucie, oamenii se plimba pe strazi impreuna cu animalele carora li se inchina. Unii dintre noi mai rad de ei… ca au ramas necivilizati. Si ca e vai de capul lor. In timp ce noi construim 50 km/an indienii fac mai multi intr-o saptamana. Deci poate n-or fi indienii autohtoni de vina ca lucrurile merg prost in Romania. O fi aerul. Sau apa. Sau populatia, in intregul ei?
Si, cat timp romanii agonizeaza de prea mult bine, Grecia e in greva generala, seful Erste e anchetat in Austria ca si cum ar conduce un nou Enron si Rusia creaza o zona de liber schimb cu state ca Ucraina, Republica Moldova si ma rog, cu statele CSI. Poate n-ar fi rau ca Romania sa se mai uite o data pe harta lumii si sa observe ce-i creste in dreapta: un mare bloc economic, politic si militar de care ar trebui sa tina seama. Daca nu se poate sa fim prieteni, macar sa nu fim dusmani.
Concluzii? Nu avem suficienti indieni. Sau rusi. Sau americani. Da’ romani mai avem? Nu prea. Au plecat cu totii peste hotare.
Aoleu, au ramas singura in Romania! Ce ma fac???
Daca v-a placut acest articol nu uitati sa-l distribuiti mai departe. Multumesc.
Sursa: Digerate

luni, 1 august 2011

Adevarul despre ACORDUL AMERICANILOR. Riscurile raman ridicate!

Articol de Razvan Enache
In ciuda acordului dintre republicanii si democratii din Congresul SUA cu privire la cresterea plafonului de indatorare, riscurile la nivel mondial persista si vin atat de peste ocean, cat mai ales din Europa, unde criza datoriilor testeaza economiile Spaniei si Italiei.
Astfel, riscurile pe termen scurt s-au temperat considerabil dupa anuntul facut ieri de presedintele SUA, Barack Obama, dar amenintarea scaderii ratingului cele mai mari economii a lumii poate sterge optimismul negocierilor reusite.

“Riscurile pe pietele financiare internationale se mentin in continuare ridicate, data fiind natura structurala a problemelor cu care se confrunta finantele publice americane (dar si cele europene)! Se mentine la un nivel ridicat riscul ca economia americana sa piarda rating-ul AAA”, a declarat pentru Wall-Street.ro Andrei Radulescu, senior analist la Target Capital.

Potrivit economistilor consultati de MarketWatch.com, cele trei mari agetii de rating (Fitch, Standard & Poor’s si Moody’s) ar putea vedea planul de reducere a cheltuielilor cu 2,4 trilioane dolari ca o masura insuficienta pentru mentinerea ratingului de AAA.

“Prima impresie este ca acordul de unul singur este putin probabil sa fie suficient pentru a determina S&P sa scoata Statele Unite de pe lista tarilor cu perspectiva de downgrade”, a spus Julian Callow, economist la Barclays Capital, citat de MarketWatch.

De asemenea, potrivit unei analize Reuters, acordul de ridicare a plafonului de indatorare ofera doar o usoara alinare economiei SUA, care aproape si-a oprit motoarele in primul semestru a acestui an si nu da semne deocamdata ca isi va accelera cresterea.

Astfel, tot mai multi analisti considera ca o reducere a cheltuielilor este
ultimul lucru de care avea nevoie economia.

“Acest lucru va avea un impact minor asupra economiei. Reducerile de cheltuieli nu vor intra in vigoare decat peste cativa ani, ceea ce te face sa te intrebi pe moment daca chiar vor mai avea loc”, spune Peter Morici, professor de economie la Universitatea din Maryland, citat de Reuters.

Ritmul de crestere a economiei americane a incetinit in ultimele trimestre, pana la 0,4% anualizat in T1 si 1,3% anualizat in T2.

Planul de reducere a cheltuielilor amplifica semnificativ si riscurile unei recesiuni de tip dublu V (double-dip recession), adica o noua inrautatire a situatiei macroeconomice a SUA, dupa cum afirma Robert Reich, profesor la Universitatea California Berkeley.

“Planul restrange capacitatea guvernului de a raspunde la criza locurilor de munca si la cea de crestere (a economiei – n.r.). Daca adaugam reducerile intreprinse de autoritatile locale, planul de diminuare a cheltuielilor creste sansele unei recesiuni in forma de W”, a spus Reich pe blogul personal.

De asemenea, dupa cum remarca Andrei Radulescu, reducerea datoriei publice catre niveluri sustenabile este un proces dificil, care se prelungeste pe parcursul mai multor decenii. “Economia americana a avut nevoie de aproximativ doua decenii pentru a reduce datoria publica de la nivelul record consemnat la finalul conflagratiei mondiale”, arata un raport Target Capital.
.............................................................................................................