Boeing experimenteaza antigravitatia

Cunoscutul gigant al industriei aeronautice, Boeing, a confirmat ca testeaza mai multe dispozitive antigravitationale, informeaza BBC. Acest anunt epocal, plin de promisiuni, arunca o noua perspectiva asupra viitorului pe care ni-l rezerva noile tehnologii. Dar, indirect, cercetarile acestea pun intr-o alta lumina multe dintre cazurile OZN.

Obiectivul cercetarilor il constituie reducerea semnificativa a greutatii aparatelor de zbor, pentru a realiza economie de combustibil

Un savant rus detine secretul

Nu este deloc lipsit de importanta faptul ca unul dintre cei mai seriosi constructori de avioane, atit civile, cit si militare, admite ca incearca sa dezvolte tehnologii ce tin mai mult de domeniul SF. Dar, daca Boeing a facut public acest lucru, atunci inseamna ca este ceva serios. Iar daca stirea oferita de BBC este confirmata de o publicatie de talia Jane's Defence Weekly, atunci este ceva foarte serios.

Exsita si citeva detalii legate de proiectele Boeing de a sfida gravitatia prin mijloace neconventionale. Conform unui purtator de cuvint al companiei, la ora actuala este examinat un experiment pus la punct de omul de stiinta rus Yevgeny Podkletnov. Acesta pretinde ca a realizat un dispozitiv capabil sa creeze in jurul unui obiect un scut antigravitational.

Yevgeny Podkletnov a fost privit cu multa suspiciune de multi oameni de stiinta, care nu au reusit sa reproduca experimentele sale. El sustine ca, in 1992, a anulat o parte din efectele gravitatiei in cadrul unui experiment desfasurat la Tampere University of Technology din Finlanda. Podkletnov a constatat ca greutatea unui obiect poate fi redusa, daca este plasat deasupra unui disc supraconductor din material ceramic, care se roteste deasupra unor electromagneti puternici. 

Diminuarea atractiei gravitationale prin aceasta metoda a fost de numai 2 %, dar implicatiile sint imense. Chiar si la o asemenea reducere infima a greutatii, s-ar putea economisi o cantitate importanta din combustibilul necesar pentru zborul avioanelor. Dar, desigur, cercetarile tintesc spre o reducere mai importanta a greutatii.

Este implicat si Pentagonul

Asa cum era si de asteptat, armata SUA nu este straina de acest proiect, dupa cum reiese din prestigioasa revista de informatii militare Jane's Defence Weekly. O confirmare o avem si de la Boeing, care a precizat ca programul cu numele de cod "Project Grasp" se desfasoara la Phantom Works, o divize a Boeing localizata in Seattle, despre care se stie ca este profund implicata inarmarea Statelor Unite, prin numeroasele contracte pe care le are cu Pentagonul.

Dar nu numai armata SUA este interesata de tehnologiile antigravitationale. In martie 2000, britanicii au recunoscut si ei ca intentioneaza sa demareze o serie de cercetari in vederea "reducerii efectelor gravitatiei", proiectul fiind incredintat grupului BAe Systems, specializat in tehnologii militare de virf.

Insa astfel de dispozitive au intrat si sfera de interes a NASA, care se lupta din greu cu gravitatia, pentru a-si lansa navetele pe orbita. In cadrul NASA Breakthrough Propulsion Physics se desfasoara cercetari in acest sens inca din 1996. 

Nu este limpede cind vor fi testate aparatele de zbor dotate cu dispozitive antigravitationale antigravitatonale. Unii cercetatori sint foarte rezervati, in vreme ce altii sustin ca teoria lui Yevgeny Podkletnov nu contrazice cu nimic legile fundamentale ale fizicii. 

O noua perspectiva asupra fenomenului OZN

Dar ceea ce fascineaza poate si mai mult decit noul prag tehnologic pe care sintem pe punctul de a-l depasi este cu totul altceva. O minte flexibila nu poate rata constatarea ca increderea declarata in antigravitatie pune fenomenul OZN intr-o noua lumina. Mai exact, ii confera credibilitate.

Multe dintre observatiile OZN au fost considerate ridicole, din cauza descrierii unor "viraje imposibile". Este vorba despre celebrele viraje la 90 de grade, efectuate la viteze incredibile de unele OZN-uri. Ele nu pot fi explicate altfel decit prin reducerea sau chiar anularea atractiei gravitationale. 

Asa ceva nu ar fi posibil decit cu ajutorul unor dispozitive antigravitationale, adica exact dispozitivele la care lucreaza acum Boeing, BAe Systems si NASA. 

Reconstituierea unui OZN despre care Bob Lazar sustine ca l-a studiat si ca era propulsat cu ajutorul antigravitatiei.

A mintit sau nu Bob Lazar?

De asemenea, "povestile" relatate de cei care pretind ca au studiat epavele extraterestre detinute de SUA sau fosta URSS capata o alta consistenta. Un foarte bun exemplu este Bob Lazar. Considerat de multi minicinos, desi a trecut cu succes de detetctorul de minciuni, el nu a incetat sa sustina ca a facut parte dintr-o echipa din cadrul Zonei 51 (de fapt, S-4), care se ocupa cu recuperarea tehnologiilor de la bordul OZN-urile capturate. 

Printre altele, el a declarat ca sistemul de propulsie a OZN-urilor la care a avut acces foloseste dispozitive antigravitationale. S-au facut auzite o multime de voci, care au pretins ca minte, deoarece ar fi contrar legilor fizicii. Iata, insa, ca acum antrigravitatia nu mai contravine nici unei legi. Cel putin asa considera experti militari care dispun de fonduri impresionante pentru cercetare. 

Desigur, vestea ca sint in lucru dispozitive antigravitationale nu reprezinta o dovada categorica a faptului ca Bob Lazar a spus adevarul. In schimb, intelegem ca este posibil ca el sa nu fi mintit. Dar, mai multe despre Bob Lazar si povestea lui puteti afla citind dosarul "In Zona 51, afacerea Stargate sta sa explodeze" , publicat pe MISTERIUM in mai  2000. 

2 august 2002

(SURSA: BBC).

http://cristiankinetoterapy.blogspot.ro

Mistere OZN - Întâlniri stranii pe întinderile oceanelor

Autor: Ionel Grama

Deşi s-a vorbit foarte mult şi s-a scris enorm despre OZN-uri, despre cei care le conduc, dar şi despre obiectele submarine neidentificate, o mare parte dintre documentele şi fotografiile legate de aceste întâmplări au fost şi continuă să fie clasificate strict secret şi ascunse de ochii lumii.

În anul 1947, la vreo 20 km sud de insula Malta, în Marea Mediterană, în apropierea unei bărci în care se aflau pescari, a apărut un obiect lung, negru, ce semăna cu un submarin. Speriaţi, oamenii şi-au strâns plasele şi au vrut să părăsească rapid locul. Atunci, din misteriosul submersibil a ţâşnit o lumină puternică, iar pe puntea lui au apărut nişte oameni care nu aveau mai mult de 1,10 m înălţime. Erau însă preocupaţi de altceva, purtau un fel de centuri pe talie, pe care erau prinse anumite obiecte şi nu au dat nicio atenţie bărcii pescarilor. După câteva minute, au intrat în submarin şi acesta a început să lumineze din ce în ce mai puternic până a devenit orbitor, apoi s-a scufundat brusc în apele mării. Anchetele ulterioare nu au găsit nicio explicaţie legată de obiectul respectiv şi de modul în care s-au comportat cei de la bord, iar pescarilor respectivi li s-a recomandat la modul foarte serios să uite întreaga poveste. În anul 1952, au avut loc mari manevre navale ale NATO, desfăşurate sub numele de „Operaţiunea Mainbrace”, la care au participat nave de suprafaţă, submarine şi avioane de luptă. În ziua de 13 septembrie, de la bordul distrugătorului danez „Willemoes”, aflat în misiune la nord de insula Bornholn, s-a observat un OZN triunghiular, ce se deplasa cu viteză foarte mare. Şase zile mai târziu, pe 19 septembrie, la revenirea pe aerodromul Topcliffe, Yorkshire – Anglia, echipajul unui avion britanic de tip Meteor, participant la manevre, a raportat că pe drum a întâlnit un obiect zburător neidentificat. Puţin mai târziu, acesta a fost văzut de tot personalul aerodromului. Avea o formă de disc, culoare argintie şi se rotea în jurul axei sale. La vremea aceea, un astfel de aparat de zbor nu fusese inventat. După o scurtă staţionare deasupra aerodromului, obiectul a dispărut în mare viteză. A doua zi, pe 20 septembrie, marinarii aflaţi pe puntea portavionului „USS Franklin Roosevelt” au văzut şi ei un obiect argintiu asemănător, dar de formă sferică, pe care l-au fotografiat atât ei, cât şi aparatura de la bordul navei. Ulterior, toate imaginile au fost confiscate, rapoartele au fost clasificate top secret şi nu au fost date niciodată publicităţii. După mai mulţi ani, a apărut însă un scurt comentariu legat de acest obiect. Căpitanul Edward J. Rupplet, ofiţer al Serviciului American de Informaţii, un personaj binecunoscut în armata SUA şi cel care avea să devină şef al proiectului „Cartea Albastră”, a afirmat că „acele imagini (de la bordul portavionului - n.n.) sunt excelente. Judecând după mărimea obiectului, analizată în mai multe fotografii succesive, se poate spune că acesta avea o viteză foarte mare, ce nu putea fi atinsă de avioanele noastre”. În 1966, la Seattle, Washington, a avut loc Rose Festival. Submarinul „USS Tiru SS 416” a fost chemat de la Pearl Harbour, pentru a putea fi vizitat pe timpul evenimentului, dar, în drumul său către Seattle, marinarii au dat alarma. Un obiect de mărimea unui teren de fotbal apăruse pe suprafaţa oceanului, la circa 2 km de submarin. După un timp, bizarul aparat s-a desprins de apă şi a dispărut în nori. Declaraţiile martorilor şi toate fotografiile au fost confiscate şi clasificate top-secret, apoi nu s-a mai vorbit deloc despre ele. În anul 1968, nava „Grichuna”, care transporta cărbune, a plecat din Carolina de Sud spre Japonia. Ofiţerul II, aflat în serviciu de cart între orele 00.00 şi 4.00, a văzut la un moment dat mai multe lumini în apă, la circa 10-15 m adâncime, la numai 30-40 m depărtare de navă, care înaintau cu o viteză constantă de 15 noduri pe oră. Pentru puţin timp, obiectul s-a văzut foarte clar. El avea forma unui avion, dar fără aripi, ampenaj vertical şi mai multe ferestre, toate luminate. Apoi, ciudatul obiect a dispărut cu o viteză pe care submarinele noastre nu o puteau atinge. La 12 august 2000, submarinul rusesc „K-141 Kursk”, aflat în componenţa Flotei de Nord a Rusiei, a suferit un teribil accident şi s-a scufundat în Marea Barents, la 108 m adâncime. Toţi cei 118 membri ai echipajului au fost declaraţi morţi şi au fost scoşi la suprafaţă după un an, dar trei dintre cadavre nu au fost găsite niciodată. Versiunile cauzelor producerii acestei tragedii sunt mai multe, iar între ele figurează şi cea a unui factor extern, respectiv ciocnirea cu un alt submarin sau cu un obiect necunoscut, aflat în adâncurile mării.

Sursa: cristiankinetoterapy.blogspot.ro

ADN-ul uman conţine gene extraterestre

Corpul uman are 100.000 de miliarde de celule. În fiecare celulă există un nucleu care conţine genomul uman compus din 46 de cromozomi care deţin informaţiile necesare construirii şi funcţionării corpului uman. Fiecare cromozom este de fapt un lanţ ADN de formă spiralată. Cromozomii sunt compuşi din combinaţii (numite nucleotide) ale celor 4 substanţe “de bază” denumite A, C, G şi T (adenină, citozină, guanină şi timină).

Aceste nucleotide sunt aranjate în grupuri de gene (ale căror semnificaţii au fost descoperite de cercetători) şi care reprezintă 3 % din totalul materialului genetic uman. Restul de 97 % este un mister, pentru că rolul său nu este cunoscut.

Un grup de cercetători care lucrează la Proiectul Genomului Uman afirmă că una din explicaţiile pentru existenţa unei părţi a restului de 97 % din secvenţele ADN-ului uman ar putea fi originea extraterestră.

Această parte care aparent este inutilă a şi fost denumită iniţial “de umplutură”. Dar este foarte interesant faptul că această “umplutură” este COMUNĂ tuturor fiinţelor de pe această planetă, de la peşti şi până la animale şi om.

Dacă ne gândim la corpul uman ca la o carte, atunci toate paginile şi textul cărţii formează genomul uman. ADN-ul din fiecare celulă umană conţine ÎNTREAGA CARTE şi ştie să construiască întreg corpul uman. Cuvintele din această carte sunt de fapt genele. 

Cercetările la Proiectul Genomului Uman au început cu estimarea că ar fi necesare 100.000 de gene pentru construirea corpului uman. Una dintre marile surpize a fost că omul poate fi construit cu numai 22.000 de gene, mult mai puţin decât se credea la început, şi chiar mai puţin decât numărul de gene necesare pentru construirea altor fiinţe de pe această planetă (plantele – 40.000 de gene, ceea ce explică de ce plantele sunt adevărate fabrici de substanţe).

Motivul pentru care numărul de gene la om este mai mic decât la plante este că genele umane sunt capabile să realizeze mai multe acţiuni în acelaşi timp (aici este vorba de producerea proteinelor). Se poate spune că această carte a genomului uman conţine un text mai avansat.

Acum vine partea interesantă: care este sistemul de punctuaţie în această carte care conţine 3 miliarde de litere? Oamenii de ştinţă au descoperit semnificaţiile câtorva expresii, dar nu au reuşit până acum să explice propoziţii şi nici fraze.

Analogie: să luăm fraza “Care este sistemul de punctuaţie în acestă carte care conţine 3 miliarde de litere?”. Cercetătorii au reusit să descopere doar semnificaţia expresiei “sistem de punctuaţie”, dar restul cuvintelor din frază rămân fără semnificaţie, ca şi întregul înţeles al frazei. Ăsta este stadiul la care s-a ajuns în acest moment cu Proiectul Genomului Uman.

Între Neanderthal şi omul modern lipseşte o treaptă

Cercetătorii au analizat ADN-ul omului de Neanderthal şi l-au comparat cu cel al omului modern (Cro Magnon), găsind numeroase diferenţe majore. Concluzia este că în mod sigur nu a existat niciun raport sexual între cele două specii umane. Şi atunci, cum s-a ajuns la omul modern? Unde este legătura lipsă?

Cercetări colaborative inspirate de dr. Michael Salla sugerează că o parte din aceste gene “de balast” sau “inutile” reprezintă material genetic de origine non-terestră, identificând în acestă categorie peste 20 de tipuri de gene. Se crede că aceste gene de origine extraterestră ar putea explica capacităţile extrasenzoriale psihokinetice, fiind asociate cu memoria colectivă genetică ale raselor umane extraterestre străvechi. Mai mult, aceste capacităţi paranormale sunt asociate cu focalizarea în conştiinţa colectiva creatoare a tuturor fiinţelor din univers.

Diferite tipuri de capacităţi paranormale se crede că devin active atunci când secvenţele corespunzatoare de ADN sunt puse în stare de funcţionare. Spre exemplu, celebrele capacităţi vindecătoare ale triburilor înapoiate aborigene au fost puse în legătură evidentă cu înalta spiritualitate a lor, care le permite să acceadă la aceste uimitoare manifestări superioare prin activarea genelor corespunzătoare, proces care este posibil datorită “memoriei” genetice.

De notat că Iisus a recurs de multe ori la acest tip de vindecare spirituală, punându-se în rezonanţă conştientă cu energiile divine prin activarea genelor specifice. O concluzie este evidentă: fără aceste gene specifice, nu ar fi existat posibilitatea rezonanţei cu aceste energii înalte. De aceea se spune că omul este făcut “dupa chipul şi asemanarea lui Dumnezeu”.

Ştiinţa medicinei oficiale, care este doar prelungirea “de piaţă” a intereselor marilor companii farmaceutice mondiale, a ales să nege existenţa (de altfel dovedită) a acestor manifestări paranormale de vindecare şi a potenţialului uimitor pe care orice fiinţă umană îl are şi care face posibile multe minuni.

Planeta Terra este un uriaş experiment genetic?

Există numeroase mărturii veritabile, atât personale, cât şi înregistrări video, ale apariţiei navelor extraterestre pe cerurile planetei noastre. Unul dintre motivele prezenţei extraterestre aici şi acum este că ei se interesează şi studiază rezultatul intervenţiei lor genetice pe această planetă.

Este însă foarte important să menţionăm că nu toate speciile extraterestre observate de oameni sunt aici cu acest motiv pur ştiinţific. În mod particular, există o specie (denumiţi “micii cenuşii” – cu aspect insectoid) care urmăresc acum un cu totul alt scop.

Cercetări recente din domeniul exo-ştiinţei (ramură a ştiinţei care afirmă originea extraterestră a unei părti din genomul uman) sugerează ca intervenţiile extraterestre nu s-au oprit după constituirea omului modern prin adăugarea de gene extraterestre. Aceste intervenţii recente urmăresc să manipuleze rasa umană terestră prin modificări genetice, prin tehnologie şi prin denaturarea învăţăturilor spirituale orgiginale.

Zecharia Sitchin afirmă: “faptul că imensa parte a genomului uman se regăseşte în toate formele de viaţă de pe această planetă releva fără tăgadă că există o singură sursă a tuturor acestora”. După indelungi analize, echipele Proiectului Genomului Uman au recunoscut că ADN-ul omului conţine 223 de gene care NU AU predecesori corespondenţi în arborele evolutiv genetic de pe această planetă!

Cum a ajuns omul să deţina aceste 223 de gene complet străine? Răspunsul oficial este că acestea au fost inserate relativ recent în genomul uman prin transfer genetic direct. Dar ce înseamnă aceste 223 de gene? Răspunsul îl găsim singuri dacă ştim că diferenţa între cimpanzei şi oameni este de numai 300 de gene!O analiză a funcţiilor îndeplinite de aceste 223 de gene “în plus”, realizată de echipa Genomului Uman şi publicată în revista Nature, arată că acestea includ sinteza unor proteine care intervin în fiziologie dar şi unele care sunt determinante în “funcţionarea” psihologică a omului.

Mai mult, aceste gene sunt responsabile de importante enzime neurologice care sunt fabricate numai în porţiunea mitocondrială a ADN-ului, aşa-numita “Evă”, pe care umanitatea o moşteneşte numai pe linia jumătăţii feminine, adică prin mamă. Şi asta merge înapoi până la celebra Eva, prima femeie umană.

Această descoperire “îngroapa” explicaţia oficială dragă cercetătorilor aserviţi sistemului, conform căreia aceste 223 de gene străine ar fi reuşit să intre în ADN-ul uman printrun atac bacterial sau viral. Aşadar, cele 223 de gene au fost inserate în genomul uman altfel decât în mod natural. Cu alte cuvinte, cineva le-a pus acolo în mod intenţionat.

Aici Zecharia Sitchin aminteşte că vechile texte sumeriene descriu în detaliu toate aceste aspecte legate de modul în care a fost modificat sângele umanoizilor de pe Pământ pentru a se crea fiinţele umane superioare care suntem noi astăzi.

Zecharia Sitchin afirmă în cărţile sale că cercetări de zeci de ani i-au demonstrat că o anumită specie de extratereştri a realizat manipulări genetice şi tehnologice prin care oamenilor li s-a pus la dispoziţie tot ce era necesar pentru a crea bogate şi impresionante construcţii religioase (cum ar fi piramidele egiptene) în care extratereştrii erau veneraţi ca “zei”.

Această corupere a spiritualităţii umane a dus la exacerbarea materialismului în detrimentul dezvoltării divine. Această influenţă este cel mai evident prezentă în Marile Piramide Egiptene, în Temple şi alte constructii religioase cum ar fi catedralele.

Aceste constructii religioase au devenit adevărate centre de propagandă şi export a dogmei şi ritualurilor. De multe ori aceste dogme au fost intenţionat puse în competitie pentru a provoca războaie şi dezbinarea umanităţii.

Dr. Salla afirmă că aceste grupuri extraterestre manipulative au oferit tehnologie avansată unor grupuri restrânse de fiinţe umane terestre (“elite” îndoctrinate de aceşti “zei”) pentru a pune în practică un plan de control şi manipulare împotriva voinţei individuale a tuturor oamenilor.

Aceste tehnologii avansate, de origine non-terestră, sunt ÎN PREZENT folosite pentru a facilita producerea de arme de război destinate a fi folosite în războaie religioase pentru apărarea “sistemelor religioase” (dogme pe care tot ei le-au dezvoltat), sisteme în centrul cărora se află – aţi ghicit – aceiaşi “zei” extratereştri manipulatori maeştri în tactica “dezbină şi cucereşte”.

Aceşti pseudo-zei de origine extraterestră au creat pentru umanitate imaginea unor zei falşi care au caracteristicile şi chipul lor, cu scopul de a evita şi amâna evoluţia umanităţii terestre prin dezvoltarea unei conştiinţe colective superioare divine bazate pe valori universale.

Scopul creării acestor sisteme religioase dogmatice este de a inocula o ură egotică şi antagonisme forţate care astfel îndepărtează valorile păcii, iubirii şi înţelepciunii, valori care pot proteja (prin rezonanţă) umanitatea de influenţele dizarmonioase ale acestei specii extraterestre.

Dr. Salla afirmă că există dovezi conform cărora în marea familie a extratereştrilor există grupuri (rase) care au viziuni complet diferite. Dacă unii dintre ei sunt orientaţi exclusiv materialist şi au ca scop folosirea oamenilor întocmai ca şi vite pe post de cobai pentru experimentele lor genetice (“micii cenusii”), un alt grup este conştient că aceste modificări genetice negative ar putea să distrugă ireversibil genomul uman, motiv pentru care au demarat un proiect prin care influenţează anumite fiinţe umane terestre care sunt receptive cu scopul de a eleva şi inspira potenţialul creativ social al umanităţii.

Acest grup de extratereştri etici se ghidează strict după directivele Comunităţii Galactice care implică evitarea interferenţei cu umanitatea, inclusiv evitarea modificărilor genetice, astfel că modul lor de acţiune benefică este exclusiv spiritual. Un exemplu este celebrul fenomen al cercurilor din lanuri, prin care extratereştrii etici (din sistemul Andromeda) urmăresc să inspire umanitatea prin mesaje grafice superioare.

Dr. Francis Crick, premiat Nobel şi co-fondatorul formei spiralate a moleculei de ADN, afirmă în cartea sa “Viaţa însăşi: originile şi natura ei” că o civilizaţie avansată a transportat pe Terra seminţele vietii cu o navă spaţială.

Sir Fred Hoyle, autorul volumului “Viaţa din spaţiu”, afirmă acelaşi lucru. El spune: “Probabilitatea ca viaţa să se formeze din materia moarta este 1 la un număr urmat de 40.000 de zerouri, ceea ce este suficient pentru a-l înmormânta pe Darwin şi întreaga teorie a evoluţiei. NU a existat nicio “supă primordială”, nici pe această planetă şi nici pe alta, şi din moment ce începuturile vieţii nu au cum să fie întâmplătoare, este evident că ea (viaţa) trebuie să fie produsul unei vointe şi inteligenţe determinante” (adică Dumnezeu).

Oameni de stiinţă non-dogmatici au blamat elitele politice pentru ingnorarea evidenţelor originii non-terestre a umanităţii.

Dr. Francis Crick a primit premiul Nobel pentru descoperirea sa în ceea ce priveşte structura ADN-ului. Această descoperire a venit ca urmare a unei cercetări laborioase şi lungi, în care el a avut acces la numeroase informaţii esentiale şi a depus un efort de expert. Dr. Crick a folosit aceleaşi standarde disciplinare riguroase în afirmaţia că viaţa are origini extratertestre.

Dr. Crick afirmă: “Creaturi venite din alt sistem solar au adus seminţele necesare vieţii pe planete fără viaţă şi, datorită intervenţiei lor pline de bunătate, viaţa a înflorit”.

Dr. Michael Salla şi alţi cercetători afirmă că universul a luat fiinţă ca expresie a conştiinţei colective, iar aşa-numitele “găuri negre” sunt de fapt puncte de intrare pentru fiinţe şi alte entităţi care s-au unit pentru a produce universul nostru.

Mai departe, Salla indică faptul că aceste fiinţe ţi entităţi şi-au unit eforturile pentru a determina aducerea în existenţă a universului (din starea de non-existenţă), făcând aceasta ca un experiment bazat pe principiul liberului arbitru. Cu alte cuvinte, toate fiinţele şi entităţile care participă la crearea universului o fac fără a fi obligate.

Acestă conştiinţă colectivă cosmică se crede că se manifestă sub forma gândurilor, a sentimentelor şi a senzaţiilor tuturor fiinţelor care compun universul. De aceea, universul se expansionează ca efect al universalizării sş expansiunii conştiinţei.

Toate aceste afirmaţii sunt, surprinzător, în acord cu cele mai recente descoperiri oficiale ale fizicii cuantice referitoare la natura pur spirituală şi ne-materială a universului fizic. În lumina acestor noi înţelegeri, experimentele de la Marele Accelerator de Particule de la CERN – Geneva capătă un cu totul alt înţeles.

Originile cultural-genetice ale umanităţii terestre

“La inceput, Terra a fost colonizată de mai multe rase extraterestre, inclusiv umanoide, insectoide, botanice şi reptiliene” subliniază echipa de cercetători a dr. Salla. Primele continente care au beneficiat de colonii umane avansate au fost Lemuria şi Atlantida (scufundată în urmă cu 23.000 de ani). Multe triburi africane îşi atribuie originile în Lemuria.

Ănregistrările dr. Salla indică faptul că “fiecare univers este reprezentat ca un organism viu”. Conştiinţa colectivă a acestui univers este inspirată de principiile păcii, iubirii şi înţelepciunii, asociate cu liberul arbitru. Dar, datorită celeilate polarităţi, anume – frica, pe care fiinţele şi entităţile care au creat acest univers au fost de acord să o experimenteze, “universul a trecut şi prin extreme de tip război, ură şi distrugere”.

Studiul critic asupra universului realizat de exo-cercetători necesită o privire holistică, de ansamblu, asociată cu conştiinţa, motiv pentru care a fost marginalizat de ştiinţa “oficială” şi ignorat cu intenţie. De aceea, paradigmele ştiinţifice de la ora actuală întârzie corpul cunoştinţelor umanitatii să aprecieze şi să conştientizeze întreaga complexitate a experientelor umane prin raportarea la contextul întregului univers.

Spiritualitatea este condiţia de bază a existenţei universale, şi trebuie să fie recunoscută ca atare de ştiinţele moderne pentru a putea transforma integral potenţialităţile umane în manifestări plenare, pentru evoluţia deplină a omului.

Origini

Cercetările exo-ştiinţifice demonstrează că oamenii tereştri îşi au originea în sistemul stelei Lira. Lirienii s-au dezvoltat de-a lungul timpului în mai multe sisteme solare: Sirius, Arcturus, Antares, Pleiade, Cignus Alpha, Alpha Centauri, A şi B Sagittarius, şi Cassiopeia.

Unul dintre primii oameni care au fost contactaţi de extratereştri este Billy Meier; el descrie sistemul Lira ca urmare a contactelor sale avute între 1975 şi 1986 dispunând totodată de numeroase fotografii OZN care au fost declarate veritabile chiar şi de sceptici.

Datorită numărului mare de dovezi fizice pe care Meier le-a adunat de-a lungul timpului, el beneficiază de o mare credibilitate publică, iar mărturiile sale sugerează că este întradevăr un important “purtător de cuvânt” pentru o anumită rasă extraterestră.

Dr. Salla mărturiseşte că “întrun interviu din anul 1988, Clifford Stone, sergent în rezervă în armata SUA, confirmă existenţa unei rase de extratereştri care sunt umanoizi şi care se pot integra foarte uşor în societatea umană terestră, ei neputând fi distinşi de restul oamenilor.

Aceleaşi surse indică faptul că “aceste rase sunt descrise ca fiind din sistemele stelare ca Lira, Pleiade, Sirius, Procyon, Tau Ceti, Ummo, Andromeda şi Arcturus, şi au contribuit cu material genetic pentru crearea speciei umane de pe Terra”.

Pleiadeenii sunt foarte apropiati oamenilor, ca rasă, fiind adevăraţi veri cosmici şi strămoşi ai unor rase umane pământene. Ei sunt descendenţii Lirienilor (care au venit de pe Lira în nava spaţială). Lirienii au trimis la sol echipe formate din cercetători şi ingineri şi specialişti agricoli pentru a explora suprafaţa planetelor care ar avea condiţii propice locuirii, aceste echipe realizând anumite prospecţiuni, după care s-au întors pe nava-mamă.

Printre planetele explorate de ei este şi Terra. Fiecare planetă a fost explorată şi colonizată în mod specific, conform cu natura sa unică. Din acest motiv Lirienii sunt interesaţi şi astăzi de lumea noastra (pentru că suntem deci unici), şi o fac de peste 79.000 de ani.

Cercetătorii exo-ştiinţelor afirmă că Lirienii sunt foarte asemănători în multe privinţe cu oamenii de pe Pământ, totuşi ei sunt mult mai evoluaţi emoţional şi spiritual decât sunt majoritatea oamenilor de pe Terra. Ei înşişi au trecut, ca rasă, prin aceleaşi greutăţi pe care le avem şi noi astăzi, şi prin aceleaşi probleme.

Pleiadeenii urmăresc de mult să ne arate modul cum au rezolvat ei situaţii similare din trecutul lor, situatii în care noi ne aflăm acum. Ăn acest fel, noi am putea beneficia de experienţa lor astfel încât să nu facem aceleaşi greşeli. Din păcate, nu sunt suficient de mulţi oameni pe Terra dispuşi să şi asculte astfel de sfaturi.

Pe măsură ce specia umană Liriană s-a fragmentat şi a populat universul, grupuri diferite au călătorit şi s-au stabilit pe multe alte planete în multe sisteme solare, pe măsură ce călătoria în spaţiul cosmic a evoluat. Oamenii au devenit conştienţi de existenţa altor civilizaţii planetare în aceste sisteme stelare. Diferite culturi şi ciilizaţii s-au întâlnit şi au evoluat. Sistemele de credinţe s-au prăbuşit ori s-au răspândit. Noi moduri de a privi lumea şi noi tehnologii au luat fiinţă. Umanitatea evolua. A luat fiinţă o intensă şi strânsă comunitate socială între toate civilizaţiile umane Liriene. Lirienii sunt o rasă foarte pacifică, în întreg.

Lirienii au învăţat cum să se adapteze la fiecare dintre mediile planetare în care s-au integrat. Ei au învăţat să traiasca in COMPLETA ARMONIE cu planetele respective. Au dezvoltat comunităţi agriculturale care erau uimitoare. Nu numai că erau eficienţi şi puteau hrăni miliarde de fiinţe umane, dar efectiv îmbunătăţeau planeta şi creau un mediu şi mai bogat. Toate aspectele vieţii au beneficiat de pe urma deciziei Lirienilor de a fi în comuniune cu planeta pe care locuiau.

Concomitent, timpul de viaţă al Lirienilor pe acele planete unde nu exista deloc poluare şi nici oprimare socială (aşa cum este pe Pământ) era cu mult mai mare.

Aceste comunităţi de extratereştri umani s-au prezentat cercetătorilor exo-ştiinţelor ca având sisteme economice care “nu erau în serviciul individului”, în schimb aveau o etică de tip “toţi în aceeaşi inimă”, acţionând toţi în aceeaşi direcţie ca un întreg, asigurându-se că niciuna din rasele lor nu rămâne în urmă prea mult. Cu alte cuvinte, “necesităţile colective sunt mai importante decât necesităţile individuale”.

Ei sunt un adevărat model pentru umanitatea aflată în momentele cruciale din prezent.

Cercetătorii noştri care au ales să colaboreze cu sistemul capitalist al egoismului şi lăcomiei, sistem moştenit de la ceilalţi extratereştri (care ne maipulează), aleg să ignore sau chiar să “îngroape” asemenea mărturii ale legăturii genetice umane care ne-ar permite să descoperim o nouă paradigmă, mai spirituală.

Pe de altă parte, în viziunea celorlalţi oameni de ştiinţă, cei care au ales să respingă acest plan manipulativ al dogmei puterii economice, o astfel de trezire la realitate ar permite umanităţii terestre să descopere alternative superioare capitalismului care ar susţine căutările tuturor spre o viaţă mai bună pentru toţi.

Interesant este că marea majoritate a oamenilor de ştiinţă care sunt “sub papucul” sistemului manipulativ nu caută cu adevărat o rezolvare la actualele probleme ale umanităţii, ci caută doar acea rezolvare care să le permită rămânerea în continuare în cadrul acestui sistem manipulativ, cu alte cuvinte prelungirea şi chiar adâncirea acestui sistem coercitiv. Ei sunt programaţi să execute anumite tactici folositoare extratereştrilor care se auto-intitulează “zei”.

Revenind, Pleiadeenii sunt foarte asemănători nouă, atât în statură, cât şi în ce priveşte musculatura, culoarea părului, dar şi în multe alte privinţe.

Pleiadeenii dispun de o tehnologie ce le permite să călătorească oriunde în univers la viteze MAI MARI ca viteza luminii. [Cercetătorii noştri în fizică cuantică sunt de acord şi aici, ei descoperind anumite particule sub-atomice care se deplasează cu mult peste viteza luminii.]

Pleiadeenii sunt foarte îngrijoraţi de modul profund greşit în care ştiinţele moderne sunt folosite actual de către civilizaţia terestră, şi mai ales sunt foarte îngrijoraţi că noi ne-am pierdut aproape complet legătura cu centrul nostru spiritual. Pleiadeenii nu folosesc bani, politică şi nici doctrine sau ritualuri religioase (folosite din plin aici dă către elitele manipulatoare terestre ghidate şi îndoctrinate de către aşa-zişii “zei” extratereştri).

Pleiadeenii, “ca rasa cea mai binevoitoare care a vizitat până acum Terra, sunt îngrijoraţi că noi ne vom distruge planeta şi chiar pe noi înşine”, notează dr. Salla.

Toate limbile de pe Pământ sunt derivate din limba pre-sumeriană care “era vorbită în Lira şi în Pleiade”. Ei au spus că sunt dispuşi să ne ajute dar nu în sensul de a ne modifica ei înşişi evoluţia noastră pentru că ar deveni responsabili pentru acţiunile noastre. Ei spun că fiecare îşi crează viitorul începând din prezent, şi că trebuie să ne corectam noi înşine greşelile din trecut, sau să suferim de pe urma lor.

Lirienii care au adus viaţă pe Pământ au fost inspiraţi de o conştiinţă cosmică spirituală, fundamentându-şi ştiinţele pe dimensiuni umaniste punând binele colectiv deasupra individului, în contrast cu lăcomia elitelor Pământene. Lirienii se referă la conştiinţa colectivă de iubire, pace şi înţelepciune care a inspirat manifestarea universului numind-o Fiinţare.

Adorarea Fiinţării este totdeauna solitară şi în linişte. Nu există preoţi şi nici salvatori autorizaţi care să intermedieze relaţia între o fiinţă umană şi conştiinţa colectivă universală. Lirienii afirmă că fiecare experienţă este personală şi diferită de oricare alta, şi nu trebuie în niciun fel comparată sau judecată. Fiecare fiinţă umană trebuie să caute să devină conştientă de divinitatea care este ea însăşi, subliniază Lirienii.

“Relaţia spirituală a Lirienilor cu conştiinţa colectivă cosmică se manifestă nu în temple sau construcţii religioase, ci direct în natură, şi mai concret în acţiunile de îngrijire a naturii pe care ei le realizează, ca măsură a exerciţiului spiritual. Sfatul lor este – fii o fiinţă umană adevărată, naturală”, menţioneaza echipa dr. Salla.

În sistemul Lirian al eticii sociale şi spirituale, adevărata credinţă nu poate fi manifestată în religie (aşa cum ne manipulează – prin folosirea unei dogme represive – extratereştrii malefici având în plan aservirea umanităţii terestre intereselor lor meschine).

Această etică socială a Lirienilor nu pune deloc accentul pe conceptul de “salvatori” ai umanităţii, concept care este folosit de extratereştrii manipulatori pentru a slăbi simţul natural al responsabilităţii umane terestre, prin inducerea ideii că oamenii să renunţe la responsabilitatea personală şi colectivă aşteptând să fie mereu salvaţi sau eliberaţi din lumea opresivă care se construieşte mereu în jurul lor prin intermediul elitelor lacome.

Dr. Salla menţionează: “conform învăţăturilor Liriene, Fiinţarea – ca expresie a conştiinţei colective universale – este accesibilă doar prin măsura intenţiei, prin calea sinceră a inimii”.

O anumită civilizaţie umana poate, spre exemplu, să aleagă conştient o cale de evoluţie bazată pe o calitate a vieţii pentru toată lumea, asociată cu înnoire spirituală, sau să urmeze o cale a lăcomiei şi a puterii bazată pe constrângere (ca cea a elitelor terestre actuale), regresivă, involutivă, şi care în cele din urmă duce în mod sigur la auto-distrugere.

Aici trebuie să amintim că fostul cercetator NASA Richard Hoagland a arătat că există dovezi (precum marea piramida) că pe planeta Marte a existat o civilizaţie care s-a auto-distrus.

Umanitatea terestră are nevoie să integreze spiritualitatea în toate ştiinţele moderne, şi acest lucru poate începe prin recunoaşterea faptului că o parte din ADN-ul uman terestru este de origine non-terestră. Această recunoaştere deschide larg porţile unei reintegrări în familia universală umană, condiţie de bază pentru o creştere a calităţii vieţii aici, pe Pământ.

14 septembrie 1994, Ruwa, Zimbabwe

“În această seară, la ora 8:30, un grup de copii cu vârsta între 8-12 ani au mărturisit unui reporter TV că mai mulţi dintre ei au văzut 4 sau 5 OZN-uri. Fiinţe extraterestre cu ochii mari, părul negru şi lung, îmbrăcaţi în costume lucioase negre au comunicat cu copiii spunându-le că umanitatea acţionează iresponsabil în prezent faţă de planetă, şi că este momentul să restabilim un echilibru între tehnologie şi spiritualitate”.

La aceeaşi emisiune TV la care s-a difuzat ştirea, era prezent şi celebrul profet african Credo Mutwa, celebru pentru profeţiile sale deranjant de exacte. Una dintre aceste predicţii susţinute de el, este ca boala SIDA poate fi vindecată printrun fel de scanare sonoră (audio) care distruge numai virusul.

De asemenea, Credo Mutwa a afirmat că extratereştrii descrişi de copii sunt prezenţi în Africa de cel puţin câteva mii de ani, trăind în armonie cu triburile locale. 

SURSA: http://saltcuantic.wordpress.com

(C.M.)

Sursa: ascensiuneaspiritului.blogspot.ro

Dacă nu colonie, atunci ce?!

Săptămâna trecută prezentam în J.N. o lungă listă a sectoarelor economice ieşite de sub control naţional. Să mai consemnăm acum dezaxata componentă colonială de piaţă de desfacere a României: nicăieri în lume, în topul primelor 100 de companii după cifra de afaceri nu se află un număr atât de incredibil de prezenţe de companii din comerţ: 38! Bineînţeles în copleşitoare majoritate străine. Ceea ce evidenţiază fără echivoc statutul colonial al României: consum fără producţie, hipermarketuri fără fabrici, bănci fără economie reală.

Dacă toate acestea nu sunt de ajuns, să adăugăm o altă listă ce atestă statutul şi rolul de colonie al României:
- prin liberalizările impuse forţat de la centrul vest-european, preţurile au ajuns la fel în periferia România, numai salariile au rămas în urmă la niveluri de câteva ori mai mici (acesta fiind mecanismul principal prin care centrul absoarbe seva economică de la periferie);

- liberalizările operează doar în domeniile în care este interesat centrul (produse, servicii, capitaluri), dar nu şi în ce priveşte forţa de muncă din România;

- companiile vestice îşi permit în România ceea ce nici prin gând nu le-ar trece să facă în ţările lor de origine; companiile străine (de fapt mai toate vest-europene) îşi arogă dreptul de a factura românilor produse şi servicii în moneda centrului, cu toate că plăţile în România nu sunt permise, prin lege, decât în lei (astfel autorităţile române sunt de fapt obligate să nu utilizeze cursul valutar pentru ajustări economice spre avantajul firmelor străine!);

- nici una dintre companiile vest-europoene care au preluat companii de stat româneşti nu şi-a respectat obligaţiile de mediu şi de investiţii asumate la privatizare şi cu toate acestea nici una nu este penalizată;

- băncile occidentale practică în România nişte dobânzi astronomice la credite, pe care le justifică oficial cu „riscul de ţară“, deşi, dintr-o demagogie nesfârşită, sunt înscrise ca persoane juridice române (este una din clasicele extracţii de substanţă economică de la periferie de către centrul colonial);

- băncile occidentale menţin sistematic dobânzi jefuitoare la credite printr-un cartel pe care autorităţile române, în urma unor presiuni externe, se fac a nu-l vedea;

- tot în urma unor presiuni, este interzisă în România emiterea de titluri guvernamentale către populaţia autohtonă pentru ca nu cumva, prin concurenţa făcută băncilor străine, acestea din urmă să piardă posibilitatea de a capta şi folosi în interes de profit propriu bruma de economisire de pe piaţa periferică numită România;

- în plină criză, singurei bănci de stat (CEC) i s-a refuzat la Bruxelles, sub pretextul că ar fi ajutor de stat, o majorarea modică a capitalului pentru a fi în măsură să sprijine IMM-urile, exact în timp ce guvernele occidentale cheltuiau sute de miliarde de euro pentru a împrumuta sau chiar naţionaliza bănci proprii; structura pe destinaţii a fondurilor europene n-are absolut nici o legătură cu nevoile reale de dezvoltare ale României, ci numai şi numai cu nevoile firmelor străine pentru expansiunea în România.

Dacă nu colonie, atunci ce?!

Autor: Ilie Serbanescu
sursa: jurnalul.ro

gandeste.org

Sistemul bancar de care nu avem nevoie

Mai toată lumea înjură băncile. Asta stârneşte nemulţumirea reprezentanţilor sectorului financiar: “Au fost buni banii băncilor atunci când au fost accesaţi sub formă de credit! Acum, când e de dat înapoi, cu toţii spun cât de rele sunt băncile!”. Realitatea este însă aceea că lucrurile transcend această fugă de responsabilitate a debitorilor. Băncile se fac vinovate nu numai faţă de propriii lor clienţi pe care i-au împrumutat, dar şi faţă de românii care nu le-au trecut niciodată pragul. Băncile sunt cele care au conturat un model nesustenabil al economiei naţionale, ele sunt cele care au direcţionat greşit capitalul, au stat la temelia balonului speculativ din imobiliare, au escaladat la cer curba consumului de bunuri din import pe datorie, au stimulat deficite de cont curent cronice şi au ţinut aprins rugul inflaţiei.

Instituţiile de credit din România au ajutat prea puţin economia productivă, au ajutat la risipirea economisirilor prin împrumuturi neperformante acolo unde ar fi trebuit să ajute la acumularea capitalului autohton şi au antrenat comportamente perverse la nivelul participanţilor la piaţă. Debitorii s-au îmbătat cu lichiditatea pompată dinspre sistemul bancar, dar nu trebuie să uităm cine a pus cârciuma în drum. Dacă am convenit că românii au o educaţie financiară precară, nu ştim totuşi ce drac a pus băncile-mamă să îi împingă pe clienţi la cele mai nesăbuite decizii. Consum pe credit cu buletinul, leasing pentru maşina cea mai scumpă, achiziţii de locuinţe cu 2.000 de euro pe metrul pătrat şi cumpărarea de terenuri pe care nu se va construi niciodată nimic; toate acestea cad mai puţin în sarcina celor care au luat banii, cât a creditorilor despre care încă nu suntem edificaţi dacă au avut un comportament ticălos sau pur şi simplu prostesc.

Rezultatul creditării nebuneşti este o criză care nu se mai termină, rădăcini tăiate pentru o relansare rapidă, suferinţă pentru majoritatea participanţilor la piaţă şi un sistem financiar şubred. Cu toate acestea, nu sunt puţini aceia care încearcă să ne convingă de faptul că băncile sunt sistemice şi să ne reamintească asupra importanţei ca acestea să rămână în picioare. La decontul unei crize în care au murit multe firme şi au sărăcit abrupt sute de mii de familii băncile absentează. Şi încă ni se spune că este bine că se întâmplă aşa şi probabil că nici nu ştim cât de norocoşi suntem că acestea nu s-au prăbuşit sub bolovanul datoriilor pe care singure le-au construit.

Dincolo de ceea ce ni se spune, este sistemul bancar de care nu avem nevoie. Structura băncilor, priorităţile de direcţionare a capitalului, comportamentul de piaţă sunt, toate, contrare pentru ceea ce ar însemna liniile de dezvoltare sustenabilă a economiei naţionale. Băncile de la noi sunt instituţii de scoring pentru o creditare ipotecară şi de retail care are consecinţe mai degrabă păguboase decât benefice. În schimb, băncile lipsesc de la finanţarea economiei reale pentru care, de altfel, nici nu au constituţia adecvată.

Mastodonţi ciudaţi cu trompa înfiptă pentru a injecta credit în casele românilor, băncile de la noi, cele mai multe cu brand occidental, nu sunt nicidecum antemergătorii capitalismului şi ai dezvoltării ţării, aşa cum au încercat să fie prezentaţi. Direcţionând greşit capitalul ani la rândul, alimentând neproductiv specula imobiliară, băncile au fost creatorii unei mizerii financiare aflate acum pe bilanţurile acestora. Cu o rată a creditelor neperformante de 17,34% la ultima raportare trimestrială la nivel de sistem, cu o rată a riscului de credit record, de 26,78%, având colaterale îndoielnice, cu multe credite date fără acoperire şi cu o finanţare nesigură, conglomeratul inert format din 41 de bănci reprezintă el însuşi o povară pentru economia naţională. Şi zău dacă este una pe care să merite să o purtăm!

Creditul nu este motorul economiei în România! Nu este o afirmaţie de efect; este chiar realitatea care ne spune că firmele îşi finanţează activităţile productive din veniturile proprii. Aşa este acum, aşa a fost şi în anii de “boom”. Nici atunci şi nici acum, băncile nu au ajutat la creşterea unor afaceri decât dacă au fost în zona distribuţiei a mărfurilor din import. Putem aşadar întări că în România vieţuieşte exact sistemul bancar de care nu avem nevoie.

La stadiul la care se află economia naţională, de cu totul altfel de piaţă bancară am fi avut nevoie. Una mult mai axată pe identificarea în plan local a plasamentelor. Nu neapărat ar fi trebuit să fie bănci mici sau cooperative de credit; puteau fi şi bănci mari, dar cu o activitate substanţială la nivel micro. Structurile bancare ar fi trebuit să fie de aşa natură încât să aibă o bună cunoaştere atât a pieţelor locale, cât şi a firmelor în dinamica lor. Cine sunt antreprenorii care merită încrederea noastră în judeţul “x” sau în târgul “y”? Cum îi putem ajuta? De ce au cu adevărat nevoie? Care sunt direcţiile pe care se pot extinde? Găsind mai întâi răspunsul la aceste întrebări se putea contura şi pasul doi: ce produs bancar putem vinde acestor firme?

O activitate intensă în această direcţie a unei multitudini de bănci cu personal în continuă profesionalizare ar fi ajutat efectiv economia naţională, dezvoltarea productivă a acesteia, finalmente reindustrializarea ţării. Atunci altfel ar fi arătat şi structura de economisire, cu o legătură mai directă între deponent şi instituţia la care acesta constituia depozitul. Cunoscând mai îndeaproape activitatea băncii, reputaţia ei locală şi destinatarii creditului, clienţii ar fi putut construi o cu totul altfel de încredere, ceea ce ar fi permis o reducere a volatilităţii finanţării băncilor, inclusiv prin lungirea maturităţii depozitelor.

Sistemul bancar din România arată însă cu totul altfel: un conglomerat de bănci masive, prezente pe toate pieţele, dar pe nicăieri, cu puţini bancheri capabili să întocmească aşa cum trebuie pe plan local un dosar de credit particularizat. Este un sistem care se constituie doar ca placă turnantă a importurilor, adâncind ţara într-un statut de colonie a Occidentului. Sunt bănci care nu ştiu altceva decât creditarea cu destinaţie imobiliară şi în baza garanţiilor imobiliare; toate susţinute pe un scoring orb care mizează pe probabilităţile statistice şi pe faptul că bunul platnic va plăti pentru cel care dă faliment.

Aşadar, dacă va veni un moment în care ni se va spune cât de important este să fie salvate băncile pentru economia naţională, să nu daţi crezare acestor afirmaţii înşelătoare. Este sistemul bancar de care nu avem nevoie!

autor: Adrian Panaite

sursA:  curierulnational.ro

           gandeste.org

Din inepţiile “pro-europene”: “Românii care au votat împotriva fostei guvernări ar fi un fel troglodiţi din mahalaua Europei”

Dacă vreţi să aflaţi de ce politica externă românească în raport cu Bruxelles-ul era cum vreo doi-trei ani un fel de cârpă de rufe (cu care îşi ştergeau pantofii francezii, olandezii, germanii), de ce aveam numai parte de eşecuri privind intrarea noastră în Schengen şi de tratament discriminatoriu pe pieţele muncii din UE, este suficient să îl ascultaţi azi pe Teodor Baconschi. Pe acelaşi blog personal, pe care altădată îi califica pe românii care demonstrau împotriva dictaturii portocalii drept “mahalagii inepţi”, fostul ministru de Externe băsist face profeţii demne de râsul cu lacrimi al patriarhilor.

Baconshi consideră că, în curând, lumea intelectuală, media şi politica românească “se vor simplifica” prin împărţirea în două tabere net configurate: cea a “pro-europenilor” (neapărat băsişti, papionişti şi foşti icer-işti,) şi cea a “anti-europenilor” (USL şi majoritatea românilor care au votat coaliţia social-liberală).

Nu ştim dacă aşa “se vor simplifica” cu adevărat dezbaterile politice în România, remarcăm însă cât de îngust şi simplist continuă să judece domnul Baconschi. O astfel de judecată ne-a adus mari deservicii în politica externă, mai ales atunci când de ea se ocupa chiar domnia sa. Mai mult, discursul său este din aceeaşi cocă proastă din care PDL a produs gogoşi electorale de tipul “cine ne votează pe noi e cu Europa şi cu americanii, cine votează USL e cu ruşii şi chinezii”. Tot acest discurs trădează stilul primitiv de a-i împărţi pe români în funcţie de frustrările electorale ale PDL-iştilor, de a-i polariza artificial în două tabere geopolitice de fapt inexistente, la fel de rudimentar cum altădată microbiştii credeau că lumea fotbalului se rezuma la disputa între galeriile de fotbal Steaua şi Dinamo.

Prima observaţie care trebuie făcută direct domnului Baconschi - ca o replică peste timp dată afirmaţiei sale cu “mahalaua ineptă” - este că poţi fi inept fără să fii neapărat mahalagiu. Poţi fi inept cu ştaif şi în jacuzzi, cu doctorat în antropologie religioasă şi cu exorbitante cheltuieli de protocol pe bani publici totalmente profane, cu guler scrobit de diplomat şi cu iuţeală de şmenar la alba-neagra calculării votului la Paris. Deci, poţi fi inept într-unul din centrele importante ale Occidentului, chiar şi fără să te mai laşi contaminat de “mahalaua” naţională pe care o deteşti, dar pe care de altfel ai fost trimis să o reprezinţi prin diverse turnee diplomatice pe bani publici. Dincolo de binomul centru-periferie, dar şi de gradul de instrucţie intelectuală, inepţia poate fi la fel de bine prezentă oriunde şi la oricine, distribuită de soartă cu generozitate pe arii geografice şi geopolitice extrem de extinse. Inept poţi fi şi din poziţia de ministru de Externe, dar şi din cea de fumător de chiştoace pe Magheru. Poţi debita inepţii cu iz criminal atât de la pupitrul conferinţelor de presă de la Comisia Europeană, dar şi de la Kremlin sau Teheran.

A doua observaţie ar trebui să amendeze ifosele domnului Baconschi de atoatecunoscător nu numai în privinţa celor sfinte (predilecţia domniei sale spre studii teologice), dar şi în domeniul savantlâcurilor geopolitice. Pe acestea din urmă încearcă să le transforme (pentru a cuceri audienţa redusă de pe facebook) din cimilituri ridicole debitate la cafeneaua GDS în axiome cu infailibilitatea unor bule papale.

Iată una dintre ele: “Românii au fost mereu la periferia imperiilor: de la cel roman şi apoi romano-bizantin, pâna la cel otoman, habsburgic sau rusesc”. Tocmai el, care îi critică pe nostalgicii naţional-comunismului, pe populiştii anti-europeni, pe radicalii radicali ai ortodoxismului, debitează inepţii în stilistica eseurilor din perioada interbelică, dar şi din broşurile propagandei ceauşiste. După ce deplânge destinul nostru geopolitic, Baconschi: “În termeni absoluţi, ne aflăm acum, pentru prima dată, în interiorul unui «imperiu» (UE NATO). Cum obişnuinţa e însă a doua natură, ne-am mutat de bună voie la propria periferie”. Pe scurt, dacă nu l-aţi votat pe Baconschi, şi l-aţi lăsat “fără coledzi”, aflaţi că, în opinia fostului ministru de Externe băsist, sunteţi nişte anti-europeni sadea care preferă să stea la coada Europei, departe de lumea civilizată. În concepţia lui Baconschi, sunteţi un fel de troglodiţi care aţi ales “mahalaua”. Dacă băsismul îşi mai căuta un ambalaj pseudo-academic să îi legitimeze intelectual stupizenia, atunci şi l-a găsit pe deplin în retorica plină de morgă a lui Teodor Baconschi.

Fostul ministru de “xterne băsist rămâne totalmente defazat. Crede că viitoarea misiune politică a “pro-europenilor” băsişti este aceea de a le “demonstra românilor că occidentalizarea economiei, a instituţiilor şi a mentalităţilor e cea mai rezonabilă formă de naţionalism”. Sofisme de doi lei.

În primul rând, băsismul nu mai are ce să demontreze în plus românilor, cu atât mai puţin la capitolul demnitate naţională. A făcut-o cu vârf şi îndesat. Rezultatul alegerilor din decembrie a spus multe despre cât de “reuşit” a fost experimentul PDL. Despre ce “occidentalizare” a economiei româneşti vorbeşte apoi Teodor Baconschi? Forma de “capitalism chinez” practicată de guvernele Boc, în care profitul era numai al sponsorilor cu carnet de partid oranj? Pseudo-investiţia Nokia de la Cluj? Despre plasarea unor sectoare strategice din economia românească în mîinile dubiosului capital rusesc (ALRO Slatina, contracte cu Gazprom semnate de Videanu)? Reprezintă cumva galeria de asfaltangii din jurul lui Băsescu întruchiparea idealului de economie de piaţă performantă în stil occidental?

Apoi, poate ne spune Baconschi, din puţul vanităţii sale de bonjurist de cafenea GDS-istă, unde ne-a dus economia neoliberală vândută ca reţetă miraculoasă peste tot în Occident. Dacă Europa se află acum într-una din cele mai crunte recesiuni este şi din cauza inepţiei unor politicieni care, deveniţi marionete ale unor coropraţii transnaţionale, ar fi fost în stare să privatizeze şi aerul de respirat din propriile lor ţări. Dacă cei de la Bruxelles deplâng astăzi distrugerea modelului social european, trebuie să ştie că declinul acestei achiziţii sociale importante din UE a început exact în momentul în care liderii popularilor europeni au bătut palma cu eminenţele cenuşii ale finanţei internaţionale, permiţându-le acestora să dicteze cursul economic şi politic al lumii, în detrimentul propriilor cetăţeni.

Românii se află acum la “periferia” Uniunii Europene, nu pentru că ei ar fi optat de bunăvoie să stea acolo, cum crede Baconschi. Românii sunt ţinuţi la marginile Europei, prin tot felul de atitudini discriminatorii practicate de unele state membre UE, fie că este vorba de drepturile noastre de a ne mişca liber în Europa sau de a munci liber în interiorul spaţiului comunitar. Atitudinea servilă faţă de Bruxelles a unor politicieni precum Băsescu (yes-manul de la summiturile europene) şi Baconschi (incapabil să mişte un deget în dosarul aderării noastre la Schengen) ne-a plasat în poziţia de stat membru UE de mâna a doua.

Românii care au votat împotriva lui Băsescu la refrendum şi a PDL în decembrie nu sunt anti-europeni. Nu sunt nici măcar euro-sceptici. Românii nu atacă ideea de Uniune Europeană, ci caricatura birocratică a ceea ce credeam cândva că va fi „unificarea europeană”. Românii au luat în serios ideea că UE este o construcţie democratică care are la bază valori nobile. Au crezut că UE nu le va aduce doar bunăstarea promisă, cât mai ales recunoşterea unor drepturi călcate cândva în picioare de comunism. Mulţi dintre români au crezut ani de zile că Bruxelles-ul poate împărţi dreptatea, amendând orice injustiţie comisă în România.

După referendumul din vară, după dispreţul faţă de voinţa lor democratică a unor Barroso, Reding şi Van Rompuy, românii au observat şocaţi că aceşti eurocraţi de la Bruxelles le-au terfelit idealurile pro-europene. Au înţeles că aceste idealui pro-europene pot fi tranzacţionate în culise în stil mafiot. Au înţeles că funcţionari europeni de rang înalt pot fi la fel de aroganţi precum oligarhii ruşi, gata să calce în picioare voinţa populară a milioane de oameni. Ce diferenţă este între Putin şi Barroso, dacă primul face tot posibilul să îl susţină pe Lukashenko în Belarus şi pe Yanukovici în Ucraina, în timp ce eurocratul portughez a tolerat derapajele anti-democratice ale lui Viktor Orban şi Traian Băsescu, trăgând sfori să îi menţină la putere?

Românilor le-a fost scârbă de felul în care mafia politică a lui Băsescu a relaţionat cu Bruxelles-ul. Această scârbă a fost exprimată electoral fără echivoc în vară şi în decembrie anul trecut. România nu se împarte simplist, cum ar vrea Baconschi, între „pro-europeni” băsişti şi “anti-europeni” USL. Dacă acest personaj sinistru care a uzurpat fotoliul prezidenţial de la Cotroceni ar dispărea cât mai repede de pe scena politică românească, România ar putea avea şansa să îşi continue politicile pro-europene şi transatlantice de pe poziţii de demintate naţională, nu de colonie bătută de soartă, ai cărei politicieni stupizi şi-au asumat o libidinoasă stare de vasalitate faţă de egalii lor din UE. Felul provincial şi servil al unui Băsescu sau Baconschi de a face politica europeană a României a dat apă la moară celor care vor să îi ţină pe români într-un fel de mahala a Europei.

Ceea ce nu vrea să înţeleagă Teodor Baconschi este că românii continuă să fie pro-occidentali, dar anti-băsişti, şi că, prin votul lor în decembrie, ei au dorit să încredinţeze frâiele politicii europene a României către o echipă care să îi reprezinte cu demnitate la Bruxelles. Dacă actuala guvernare va reuşi să o facă, rămâne de văzut.

Autor: George Bogdan
sursA: cotidianul.ro

gandeste.org

Întâlnirea cu extratereştrii este foarte aproape. Iată ce spune Academia de Științe din Anglia

Întâlnirea cu extratereştrii este foarte aproape. Cel puţin aşa susţin reprezentanţii Academiei de Ştiinţe din Anglia.

Specialiştii britanici au publicat un studiu în revista Philosophical Transactions of the Royal Society Academy, preluat şi de BBC, în care vorbesc despre existenţa civilizaţiilor extraterestre, numărul acestora fiind estimat la o sută pe baza unui calcul propus în 1960 de către astronomul Frank Drake, coordonator SETI- programul pentru căutarea civilizaţiilor extraterestre.

”Acum nu ne mai întrebam dacă suntem în Univers, ci când ne vom întâlni cu civilizaţiile extraterestre", sugerează oamenii de ştiinţă care par destul de încrezatori într-o astfel de întâlnire. "În baza cunoscutei ecuaţii Drake, care ajută la determinarea numărului de civilizaţii din galaxie şi posibilitatea venirii în contact cu ele, putem spune că, în fiecare moment, în Univers, există între 10 şi 100 de civilizaţii extraterestre”, a declarat dr. Martin Dominik, profesor la St. Andrews University.

Nu sunt pericole?

Expertii britanici recomandă înfiinţarea în cadrul structurilor ONU a unei agenţii speciale competente care să se ocupe de problemele legate de aşteptata întâlnire cu civilizaţiile extraterestre. Dr. Martin Dominik a încercat să ne şi pregătească pentru o astfel de întâlnire, sugerând faptul că asemenea civilizaţii nu sunt "generatoare de pericole", aşa cum se crede. Oamenii de ştiinţă spun că frica de necunoscut a generat de-a lungul timpului o grămadă de ipoteze apocaliptice despre întâlnirea cu fiinţele din afara globului terestru. Dacă unii cred că un asemenea eveniment este de dorit, alţi oameni de ştiinţă spun că ar trebui sa evitam pe cât posibil o aşa întâlnire.

Prea linişte pentru a fi de bine

Dr. Simon Conway Morris de la Universitatea Cambridge este unul dintre oamenii de ştiinţă care au participat la studiul menţionat mai sus. Omul de ştiinţă a spus că civilizaţiile extraterestre au avut tot timpul să se dezvolte în condiţiile în care în Cosmos există cel puţin 100 de miliarde de galaxii, iar sistemul nostru solar este tânăr în comparaţie cu restul Universului, o diferenţă de 9,1 miliarde de ani. Simon Conway Morris spune că: "Este foarte multă linişte în spaţiu, dar lucrurile nu vor rămâne aşa".

Dar dr. Morris susţine că o întâlnire cu civilizaţiile extraterestre nu ar avea efecte benefice pentru omenire. Asta pentru că ar fi interesaţi doar de resursele Terrei. Stephen Hawking: "Extraterestrii există, dar nu trebuie să îi contactăm". La rândul său şi omul de ştiinţă Stephen Hawking crede că o asemenea întâlnire de gradul 3 nu ar fi indicată. Acesta spune că e posibil ca extratereştrii să îşi fi irosit toate resursele planetei lor şi să încerce să descopere unele noi. "Într-o asemenea situaţie, extratereştrii ar putea căuta planete noi pe care să le colonizeze. În cazul în care ar intra vreodată în contact cu noi, situaţia ar putea fi similară cu descoperirea Americii. Cu toţii ştim ce s-a ales de indieni", a adaugat Hawking.

Fiinţe prietenoase

"Extratereştrii există! Nu încercaţi să îi contactaţi, pentru că muriţi!", spune Albert Harrison, psiholog, care subliniază: : "Poate că ei sunt prea departe de noi şi niciodată nu vom reuşi să ne întâlnim unii cu alţii". Acesta este de părere că extratereştrii nu îşi doresc cucerirea întregului spaţiu interstelar. Dar îşi fundamentează teoria pornind de la ideea că oamenii tind către coexistenţa paşnică. Iar dacă extratereştrii seamănă cu noi, atunci vor împărtăşi şi ei aceeaşi atitudine nonviolentă. "Orice este posibil. Ei pot exista, însăa noi nu ştim exact ce căutăm", mai spune Harrison.

Pe de altă parte, părintele Gabriel Funes, astronomul şef al Vaticanului, mărturiseşte că el crede în existenţa "fraţilor extratereştri" şi că omenirea nu este singura formă de viaţă din Univers, ba din contră, ar putea fi ultima. Acesta crede în existenţa unei întregi comunităţi extraterestre, care este "în strânsă relaţie de prietenie cu Creatorul"!

Sondajele efectuate de-a lungul timpului arată că oamenii nu privesc cu teamă o posibilă întâlnire cu o civilizaţie extraterestră. De exemplu, printre oamenii obişnuiţi, 86% dintre americani sunt de părere că extratereştrii sunt fiinţe prietenoase!

Sursa: evz.ro

danielroxin.blogspot.ro