Odată cu lansarea Curiosity, un serial documentar de referinţă despre marile întrebări ale omenirii, Discovery Channel a realizat un sondaj de opinie în cinci ţări din sud-estul Europei - România, Bulgaria, Croaţia, Serbia şi Slovenia - pentru a afla părerile oamenilor despre viaţa veşnică, originile Universului, existenţa extratereştrilor sau natura umană. Rezultatele studiului reconfirmă faptul că întrebările care stau la baza umanităţii suscită în continuare interesul oamenilor, chiar dacă opiniile acestora sunt foarte diverse.
Iată mai jos întrebările care le-au fost adresate respondenţilor şi un rezumat al rezultatelor obţinute:
Dacă aţi putea afla răspunsul la una dintre întrebările esenţiale ale omenirii, care ar fi aceea?
Cea mai mare curiozitate a românilor este "Ce se întâmplă după ce murim?". Aceeaşi concluzie este valabilă pentru peste 20% dintre respondenţii bulgari, croaţi, şi sloveni, în timp ce sârbii sunt mai puţin interesaţi de ceea ce se poate întâmpla după moarte, fiind mai debrabă curioşi să afle "Care este sensul vieţii?". La aceeaşi întrebare, respondenţii români cu vârste peste 45 de ani, consideră că este mai important să afle dacă există alte forme de viaţă inteligentă în Univers, iar tinerii de până în 24 de ani sunt mai interesaţi sa afle cum putem călători în timp, în comparaţie cu respondenţii din alte categorii de vârstă.
Cum credeţi că a fost creat Universul?
Modul în care s-a format Universul este o întrebare care stă în spatele multor teorii ştiinţifice, dintre care cea mai răspândită este cea referitoare la Big Bang, marea explozie iniţială. În urma studiului efectuat, peste 40% dintre români şi sârbi consideră că Universul a fost creat de Dumnezeu. În acelaşi timp, croaţii, bulgarii şi slovenii sunt adepţii teoriei Big Bang. În rândul românilor, persoanele de sex feminin precum şi cele cu venituri mici, cred mai mult în Divinitate decat bărbaţii sau persoanele cu venituri mari. În acelaşi timp, românii cu studii superioare şi cu venituri peste medie sunt adepţii teoriei Big Bang.
Ce credeţi despre existenţa extratereştrilor?
Peste 40% din respondenţi cred în existenţa extratereştrilor şi teoria conspiraţiei, conform căreia omenirea a fost deja contactată de extratereştri, însă acest fapt e ţinut secret. Mai mult decât atât, în România, bărbaţii în special şi persoanele cu vârsta peste 55 de ani consideră că specia umană va avea numai de câştigat de pe urma relaţiilor cu fiinţe de pe alte planete, în timp ce tinerii, cu vârste de până la 24 de ani şi cei cu venituri mici cred într-o mai mică măsură în existenţa altor fiinţe inteligente in Univers.
Cum credeţi că se va produce sfârşitul lumii?
Referitor la sfârşitul lumii, 30% dintre respondenţii din cele cinci state participante la studiu cred că acesta va fi declanşat de un dezastru natural. A doua posibilă cauză nominalizată de 22% dintre români este Apocalipsa, aşa cum este descrisă în texte religioase, în timp ce pentru sârbi şi sloveni o eroare umană (dezastru nuclear/război) este mult mai probabilă să declanşeze sfârşitul lumii.
De ce credeţi că oamenii le fac rău altor oameni?
55% dintre numărul total al respondenţilor cred că oamenii le fac rău altor oameni ca urmare a educaţiei pe care au primit-o sau a fondului genetic. Cu toate acestea, sârbii consideră că principalul motiv ar fi traumele personale din experienţele anterioare. În rândul românilor, pe lângă educaţie şi trecutul personal, o altă explicaţie aleasă de 18% dintre aceştia este instinctul de supravieţuire.
Dacă ar fi posibil, aţi dori să trăiţi veşnic?
Chiar dacă este unul dintre cele mai populare subiecte în cărţile pentru copii şi filme, în realitate, studiul Discovery Channel ne arată că nemurirea nu este atât de atrăgătoare pentru oameni. Doar două din zece persoane intervievate din cele cinci ţări şi-ar dori să trăiască veşnic. 67% dintre respondenţii sârbi sunt multumiţi cu durata media de viaţă. Cei mai mulţi români sunt şi ei mulţumiţi cu o durată de viaţă normală . În acelaşi timp, peste 30% dintre croaţi, bulgari şi sloveni şi-ar dori să trăiască mai mult cu 100, 200 de ani, însă nici aceştia nu sunt foarte atraşi de ideea de a trăi veşnic.
Credeţi că ne-am putea întoarce la stilul de viaţă al oamenilor preistorici?
Aproximativ 31% dintre respondenţi consideră că oamenii nu s-ar putea întoarce la modul de viaţă al oamenilor preistorici datorită dependenţei de tehnologie fără de care nu pot concepe viaţa de zi cu zi. La o diferenţă de 3 procente, 28% din respondenţii din toate cele cinci ţări cred că s-ar putea întoarce la acea viaţă, numai dacă ar fi forţaţi. Croaţii, bulgarii şi slovenii sunt cei mai convinşi că se pot adapta în special pentru o viaţă mai sănătoasă.
Credeţi că evoluţia roboticii are un impact pozitiv sau negativ asupra omenirii?
Peste 50% din numărul total al respondenţilor consideră că roboţii sunt extrem de folositori în tehnologia modernă, în timp ce aproximativ 2 din 10 cred că au un impact negativ asupra vieţii oamenilor, considerându-i răspunzători pentru creşterea numărului de şomeri. În România, un procent semnificativ dintre cei care cred că roboţii au un impact negativ asupra oamenilor sunt tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani.
Realizat în intervalul august - septembrie de către compania de cercetare de piaţă Daedalus Millward Brown, studiul a fost implementat pe un eşantion alcătuit din 3000 de respondenţi (600 în fiecare dintre cele cinci ţări) cu vârste de 18 ani şi mai mult, din mediul urban.
Sursa: descopera.ro
Dacă aţi putea afla răspunsul la una dintre întrebările esenţiale ale omenirii, care ar fi aceea?
Cea mai mare curiozitate a românilor este "Ce se întâmplă după ce murim?". Aceeaşi concluzie este valabilă pentru peste 20% dintre respondenţii bulgari, croaţi, şi sloveni, în timp ce sârbii sunt mai puţin interesaţi de ceea ce se poate întâmpla după moarte, fiind mai debrabă curioşi să afle "Care este sensul vieţii?". La aceeaşi întrebare, respondenţii români cu vârste peste 45 de ani, consideră că este mai important să afle dacă există alte forme de viaţă inteligentă în Univers, iar tinerii de până în 24 de ani sunt mai interesaţi sa afle cum putem călători în timp, în comparaţie cu respondenţii din alte categorii de vârstă.
Cum credeţi că a fost creat Universul?
Modul în care s-a format Universul este o întrebare care stă în spatele multor teorii ştiinţifice, dintre care cea mai răspândită este cea referitoare la Big Bang, marea explozie iniţială. În urma studiului efectuat, peste 40% dintre români şi sârbi consideră că Universul a fost creat de Dumnezeu. În acelaşi timp, croaţii, bulgarii şi slovenii sunt adepţii teoriei Big Bang. În rândul românilor, persoanele de sex feminin precum şi cele cu venituri mici, cred mai mult în Divinitate decat bărbaţii sau persoanele cu venituri mari. În acelaşi timp, românii cu studii superioare şi cu venituri peste medie sunt adepţii teoriei Big Bang.
Ce credeţi despre existenţa extratereştrilor?
Peste 40% din respondenţi cred în existenţa extratereştrilor şi teoria conspiraţiei, conform căreia omenirea a fost deja contactată de extratereştri, însă acest fapt e ţinut secret. Mai mult decât atât, în România, bărbaţii în special şi persoanele cu vârsta peste 55 de ani consideră că specia umană va avea numai de câştigat de pe urma relaţiilor cu fiinţe de pe alte planete, în timp ce tinerii, cu vârste de până la 24 de ani şi cei cu venituri mici cred într-o mai mică măsură în existenţa altor fiinţe inteligente in Univers.
Cum credeţi că se va produce sfârşitul lumii?
Referitor la sfârşitul lumii, 30% dintre respondenţii din cele cinci state participante la studiu cred că acesta va fi declanşat de un dezastru natural. A doua posibilă cauză nominalizată de 22% dintre români este Apocalipsa, aşa cum este descrisă în texte religioase, în timp ce pentru sârbi şi sloveni o eroare umană (dezastru nuclear/război) este mult mai probabilă să declanşeze sfârşitul lumii.
De ce credeţi că oamenii le fac rău altor oameni?
55% dintre numărul total al respondenţilor cred că oamenii le fac rău altor oameni ca urmare a educaţiei pe care au primit-o sau a fondului genetic. Cu toate acestea, sârbii consideră că principalul motiv ar fi traumele personale din experienţele anterioare. În rândul românilor, pe lângă educaţie şi trecutul personal, o altă explicaţie aleasă de 18% dintre aceştia este instinctul de supravieţuire.
Dacă ar fi posibil, aţi dori să trăiţi veşnic?
Chiar dacă este unul dintre cele mai populare subiecte în cărţile pentru copii şi filme, în realitate, studiul Discovery Channel ne arată că nemurirea nu este atât de atrăgătoare pentru oameni. Doar două din zece persoane intervievate din cele cinci ţări şi-ar dori să trăiască veşnic. 67% dintre respondenţii sârbi sunt multumiţi cu durata media de viaţă. Cei mai mulţi români sunt şi ei mulţumiţi cu o durată de viaţă normală . În acelaşi timp, peste 30% dintre croaţi, bulgari şi sloveni şi-ar dori să trăiască mai mult cu 100, 200 de ani, însă nici aceştia nu sunt foarte atraşi de ideea de a trăi veşnic.
Credeţi că ne-am putea întoarce la stilul de viaţă al oamenilor preistorici?
Aproximativ 31% dintre respondenţi consideră că oamenii nu s-ar putea întoarce la modul de viaţă al oamenilor preistorici datorită dependenţei de tehnologie fără de care nu pot concepe viaţa de zi cu zi. La o diferenţă de 3 procente, 28% din respondenţii din toate cele cinci ţări cred că s-ar putea întoarce la acea viaţă, numai dacă ar fi forţaţi. Croaţii, bulgarii şi slovenii sunt cei mai convinşi că se pot adapta în special pentru o viaţă mai sănătoasă.
Credeţi că evoluţia roboticii are un impact pozitiv sau negativ asupra omenirii?
Peste 50% din numărul total al respondenţilor consideră că roboţii sunt extrem de folositori în tehnologia modernă, în timp ce aproximativ 2 din 10 cred că au un impact negativ asupra vieţii oamenilor, considerându-i răspunzători pentru creşterea numărului de şomeri. În România, un procent semnificativ dintre cei care cred că roboţii au un impact negativ asupra oamenilor sunt tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani.
Realizat în intervalul august - septembrie de către compania de cercetare de piaţă Daedalus Millward Brown, studiul a fost implementat pe un eşantion alcătuit din 3000 de respondenţi (600 în fiecare dintre cele cinci ţări) cu vârste de 18 ani şi mai mult, din mediul urban.
Sursa: descopera.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu