Cercetătorii de la laboratorul grupului farmaceutic american Pfizer au avut, probabil, o zi proastă atunci când au realizat că un tratament pe care îl dezvoltau pentru angina pectorală (un compus numit sildenafil) pur şi simplu nu a funcţionat.
Ar fi putut fi sfârşitul drumului pentru compusul UK-92,480, însă medicamentul a avut un efect secundar interesant: după trei zile de la înghiţirea pilulei, voluntarii masculini, care s-au oferit să testeze medicamentul, au avut o erecţie prelungită. Tratamentul a fost rafinat şi perioada de acţiune a compusului a fost redusă.
Produsul a fost numit Viagra şi a devenit arhi-cunoscut pe piaţa farmaceutică, fiind prescris pentru tratarea disfuncţiilor erectile.
Astăzi, pilula albastră este prescrisă la milioane de bărbaţi din întreaga lume şi a avut vânzări pentru Pfizer de 2 miliarde de dolari, numai anul trecut.
Viagra nu este singurul medicament care a fost testat iniţial pentru un anumit scop, iar apoi a devenit un tratament “în vogă” pentru altul. Rogaine, tot de la Pfizer, a fost dezvoltat pentru a trata presiunea arterială mare, dar acum este folosit ca tratament pentru căderea părului.
Descoperirea de noi utilizări pentru medicamente vechi este o afacere în creştere,în timp ce marile companii farmaceutice se chinuie să dezvolte noi medicamente.
În mod tradiţional, companiile farmaceutice testează sute de mii de compuşi pentru aşa-numitul “obiectiv obligatoriu” din cursa lor pentru descoperirea unor noi pastile de succes. O companie are nevoie de 10-15 ani pentru a descoperi un medicamentnou, care să funcţioneze, ceea ce implică costuri aproximative de 1,3 miliarde de dolari.
Reciclarea compuşilor vechi pentru noi utilizări este un proces mult mai ieftin şi mult mai rapid. Ideea, cunoscută în afacerea farmaceutică drept repoziţionare sau schimbarea scopului, a fost prima dată implementată la începutul anilor ’90, dar a luat amploare pe măsură ce “conducta” de posibile noi medicamente a secat.
Doctorul Farid Khan crede că a descoperit un nou medicament care ar putea preveni apariţia bolii Alzheimer. PK-048, a fost prima dată dezvoltat în anii ’80 pentru boala Parkinson de către Laboratoarele Abbott şi nu a fost niciodată testat pentru cele mai obişnuite forme de demenţă, care afectează peste 15 milioane de persoane la nivel mondial. Testele realizate pe cimpanzei sugerează că medicamentul poate fi luat pe cale orală, nu este toxic şi trece bariera cerebrală la primate, ceea ce este vital pentruun medicament specific bolii Alzheimer.
Doctorul Aris Persidis, preşedinte şi co-fondator al firmei americane de repoziţionare a medicamentelor Biovista, indică faptul că între 2007 şi 2009, 30% din toate medicamentele noi comercializate erau fie compuşi existenţi, fie formule noi ale unor pastile vechi.
“Repoziţionarea se face accidental, sau într-un mod limitat. Totuşi, noile tehnologii activează evaluarea sistematică a oricărui medicament sau mecanism de acţiune împotriva oricărei boli”, adaugă Persidis.
Biovista se află în proces de înregistrare a unor brevete de utilizare noi pentru 12 medicamente cu potenţial în ceea ce priveşte boala Parkinson, Alzheimer, epilepsie, depresie şi afecţiuni ale somnului.
Clive Morris, preşedintele diviziei de oportunităţi de la AstraZeneca, spune că medicamentele care au fost deja testate din punct de vedere clinic, pot trece peste faza de început a dezvoltării medicamentului, şi pot ajunge direct la testele etapei a doua, ceea ce înseamnă o economisire a trei ani de muncă. Momentan, AstraZeneca testează, ca şi tratament pentru glaucom, un medicament care a fost dezvoltat iniţial pentru tratarea diabetului şi a obezităţii.
Luna trecută, AstraZeneca a pus la dispoziţia academicienilor 22 de medicamente care au eşuat în timpul testelor iniţiale, prin intermediul unui parteneriat cu Consiliul de Cercetare Medicală, şi a mai încheiat, în luna mai a acestui an, un parteneriat de 180 de milioane de euro cu marele său rival GlaxoSmithKline, pentru a stimula dezvoltarea de noi antibiotice.
- Medicamente repoziţionate
Viagra – dezvoltat de Pfizer pentru afecţiuni cardiace, iar apoi a devenit un medicament “în vogă” pentru tratarea disfuncţiilor erectile;
Rogaine – o altă descoperire Pfizer, folosită în mod original pentru a trata presiunea arterială mare, este acum un tratament pentru căderea părului;
Cymbalta – un medicament dezvoltat iniţial ca antidepresiv, de către Eli Lilly, însă, mai târziu a fost adoptat pentru tratarea fibromialgiei, o afecţiune pe termen lung care provoacă durere în tot corpul;
Gemzar - un medicament antiviral produs tot de Eli Lilly, care a devenit un tratament pentru cancer;
Evista – un medicament contraceptiv produs de Eli Lilly, care a fost repoziţionat ca şi tratament pentru osteoporoză, fiind răspândit şi pentru a preveni dezvoltarea cancerului la sân;
Aspirină – o pastilă dezvoltată de Bayer în 1897, produsă în mod original pentru a acţiona asupra inflamaţiei şi durerii, este acum folosită şi ca medicament pentru tratarea şi prevenirea atacurilor de cord şi a accidentelor vasculare. Aspirina este unul din medicamentele cele mai utilizate din lume.
Ibuprofen – un medicament anti-inflamator, dezvoltat de Boots în anii ’60 ca şitratament pentru mahmureală şi artrită reumatoidă, despre care unele studii spun că ar ajuta la protecţia împotriva bolii Parkinson.
Sursa: www.financiarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu