Haosul pe scară largă se pare că este generatorul unora dintre cele mai mari averi ale istoriei: războiul, de exemplu, dar şi revoluţia industrială, cea digitală sau actuala criză financiară. Anumite persoane s-au îmbogăţit, iar altele au fost ruinate.
Acest lucru ne conduce spre problema schimbărilor climatice. În ultimele săptămâni, Agenţia Centrală de Inteligenţă (CIA), Agenţia Internaţională a Energiei şi Banca Mondială, au lansat avertismente înfricoşătoare despre pericolul la care este expusă întreaga civilizaţie umană dacă temperaturile globale continuă să crească, aşa cum au prezis cercetătorii că se va întâmpla, relatează Qz.com.
Reiterând scenariile enunţate anterior de către armata americană, Naţiunile Unite şi de diferite grupuri de mediu, noile rapoarte estimează o slăbire a naţiunilor, migraţia populaţiilor şi incidenţa unor boli agresive. Locaţii populate ar putea fi inundate, iar altele ar putea deveni fierbinţi şi uscate. Războiul ar putea izbucni din cauza luptei pentru drepturile de proprietate asupra zonelor fertile.
Însă, dincolo de toate acestea, scenariul “sfârşitului vieţii aşa cum o ştim noi” pare a fi o oportunitate excepţională pentru investiţii cu o rază lungă de acţiune.
Unele afaceri au răspuns deja. Putem vedea în SUA, China şi în multe alte părţi ale planetei, fabricanţi auto care produc maşini electrice cu emisii reduse sau cu emisii inexistente, iar alte companii investind miliarde de dolari în energia eoliană.
Pe măsură ce calota glaciară arctică se topeşte, ExxonMobil, Statoil şi Total caută în mod frenetic să încheie afaceri în ceea ce priveşte zăcămintele de gaze şi de petrol recent devenite accesibile, în special din Rusia şi Groenlanda.
Însă, trebuie să discutăm la o scară şi mai largă. Ce se întâmplă dacă o secetă masivă loveşte culturile din Africa, din subcontinentul indian şi din sud-vestul SUA? Ce se întâmplă dacă apele înghit naţiunile insulare şi obligă la realizarea unor investiţii de trilioane de dolari pentru a împiedica inundarea oraşelor unde trăieşte o mare parte din populaţia lumii?
- Unde se află oportunităţile
Există deja o industrie a schimbărilor climatice. De exemplu, consultanţa în ceea ce priveşte schimbarea climatică este deja o afacere de 1,9 miliarde de dolari pe an, şi se estimează că va creşte şi mai mult.
Într-un raport de anul trecut, Mercer, care are sediul la New York, a spus că schimbările climatice au efecte negative în ceea ce priveşte investiţiile imobiliare din zonele joase şi de coastă, cum ar fi Bangkok, New Orleans şi Shanghai. În acelaşi timp, pământul din actualele naţiuni reci şi bogate în apă va fi la mare căutare. Aşa că, investitorii inteligenţi vor renunţa la “pariul” pus pe India, o ţară expusă în totalitate şi nepregătită, şi vor dubla “pariul” pus pe Rusia. În consecinţă, agricultura va deveni uriaşă în Canada şi va da faliment în Africa şi America Latină.
Într-un tablou mai mare, India, Indonezia, China, Arabia Saudită şi Brazilia (în această ordine) sunt cele mai riscante investiţii G-20 într-o lume în care există condiţii meteorologice extreme, sugerează un raport din 2011.
Aşadar, trei din puterile mondiale (după creşterea economică din ultimii ani) ar putea fi serios afectate în următoarele decenii. Cele mai puţin vulnerabile în faţa noului regim meteorologic ar fi Canada, SUA, Japonia şi Coreea de Sud, din nou, în această ordine.
Afacerea “adaptării” (un alt cuvânt la modă referitor la climă) va exploda. Cel mai mare câştig va fi înregistrat, probabil, în a doua jumătate a secolului, însă, până atunci, observăm suficiente afaceri care prind aripi.
Infrastructura ar fi un exemplu, presupunând noi facilităţi de protejare în faţa vremii extreme şi întărirea structurilor şi clădirilor existente împotriva furtunilor, inundaţiilor, sau împotriva frigului şi a căldurii extreme.
Referitor la scara afacerilor implicate, să analizăm furtuna care a lovit coasta de est a SUA luna trecută, uraganul Sandy.
Estimările pentru reconstruirea caselor şi a infrastructurii sunt de aproximativ 50 de miliarde de dolari, iar costul pereţilor maritimi propuşi pentru a fi construiţi în vederea prevenirii producerii unor distrugeri asemănătoare, în cazul unei alte furtuni, este estimat la încă 10-20 miliarde de dolari.
Aşadar, la 50-70 de miliarde de dolari pe uragan, se poate observa modul în care o eră cu furtuni extreme frecvente ar putea deveni o mină de aur pentru firmele de construcţii bine “plasate”.
Un alt aspect ar fi faptul că cele mai multe companii de asigurări ar creşte ratele şi primele şi ar câştiga “un cadou neaşteptat” în cadrul noii afaceri a condiţiilor meteorologice extreme.
- Cum rămâne cu industria combustibililor fosili?
Dacă ţările lumii s-ar uni în mod neaşteptat într-o acţiune puternică globală pentru a limita modificările climatice, sectorul combustibililor fosili ar avea necazuri, din moment ce cererea s-ar prăbuşi şi trilioanele de dolari din investiţiile deja făcute ar fi irecuperabili. Însă, dacă lucrurile continuă în stilul de astăzi, Mercer prognozează că, până în 2030, preţurile pentru petrol vor creşte cu 25%, pentru cărbune cu 60% şi pentru gaze naturale cu 35%.
Însă, un astfel de viitor ar putea fi mai complicat. De exemplu, actualele fabrici petrochimice construite de către Chevron şi ExxonMobil în Arabia Saudită s-ar putea afla în faţa unui risc serios dacă ţara va deveni foarte aridă, aşa cum arată prognoza oamenilor de ştiinţă, din moment ce ploile sunt din ce în ce mai rare, iar nivelul mării creşte.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru rafinăria ExxonMobil din Fujian, China.
Forajele şisturilor bituminoase şi a gazelor, care sunt planificate sau în curs de desfăşurare în întreaga lume, ar putea fi extrem de problematice, cu excepţia cazului în care companiile dezvoltă o modalitate de a realiza aceste procese fără prea multă apă.
Totuşi, alte regiuni vor prospera din acest punct de vedere, al forajului de toate tipurile,în special zonele nordice cum ar fi Canada, Rusia şi, bineînţeles, suprafaţa arctică.
Sursa: www.financiarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu