Legenda Sarbatorii de Boboteaza

Boboteaza este una din cele mai mari sarbatori de iarna, plina de semnificatii sfinte, dar si de traditii si obiceiuri stravechi.

Sarbatoarea Bobotezei

La 30 de ani, a venit Domnul Iisus la Iordan, unde Sfantul Ioan Botezatorul invata si boteza cu botezul pocaintei; Cand a aparut Domnul Iisus pe malul Iordanului, Sf. Ioan, luminat de Duhul Sfant, Il recunoaste si-L arata multimilor, zicand: „Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii” (Ioan 1, 29).

Aceasta marturie era foarte necesara israelitenilor, care asteptau pe Mesia cel profetit cu multe veacuri inainte. Domnul Iisus cere lui Ioan sa-L boteze.

Atunci o mare minune s-a savarsit: cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborat in chip de porumbel si a stat peste Iisus, iar glasul Parintelui Ceresc din inaltime a rasunat, marturisind: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit!” (Matei 3, 17).

Intrucat in aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului si se sarbatoreste pe 6 ianuarie.

Domnul Iisus a primit acest botez, ca si pe cel al Legii Vechi, taierea-imprejur, „ca sa implineasca Legea si proorocii”, si mai ales pentru ca purta pe umerii Sai pacatele intregii lumi.

Si in intelepciunea Lui negraita, a binevoit a le spala mai intai cu apa in undele Iordanului, El fiind fara de pacat, pentru ca mai tarziu, pe Cruce, sa le spele cu insusi Sangele Sau.

Scufundarea in apa Iordanului prevesteste moartea si Invierea lui Iisus. Prin botez este omorat si ingropat omul vechi, pentru a invia ca om nou, indumnezeit. De aceea, in icoana clasica a Botezului Domnului, malurile Iordanului sunt inaltate, ele cuprinzandu-L pe Iisus ca un mormant.

Din acelasi motiv, botezul copiilor se face prin trei afundari in apa, semnificand cele trei zile petrecute in mormant de catre Mantuitor.

Minunea intoarcerii Iordanului

Apa Iordanului curge in mod normal de la stanga la dreapta, dinspre Galileea spre Marea Moarta, in care se varsa. In ziua de Boboteaza, Patriarhul si soborul preotilor savarsesc slujba de sfintire a apelor si la final arunca in apa Iordanului un buchet de busuioc si o cruce.

In aceste clipe, apele Iordanului isi inverseaza cursul si curg dinspre Marea Moarta inspre Galileea. Cei care au luat apa din Iordan inainte de Boboteaza si in ziua de Boboteaza au observat ca apa luata in ziua de Boboteaza are gust sarat.

"Ce-ti este tie, mare, ca ai fugit? Si tie, Iordane, ca te-ai intors inapoi? Nu noua, Doamne, nu noua, ci numelui Tau se cuvine slava, pentru mila Ta si pentru adevarul Tau." (Psalmul 113).

Traditii si obiceiuri de Boboteaza

1. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul si va fi ferit de toate bolile.

2. In noaptea de 5 spre 6 ianuarie, tinerele fete isi viseaza ursitul. Aceasta se va intampla doar daca fata posteste in ajunul Bobotezei si mananca o turta din opt linguri de faina si o lingura de sare, framantata cu doar noua degete. Fetele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc, care se pune si sub perna.

3. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

4. "Udatul Ionilor", este un obicei din Transilvania si Bucovina, cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati.

5. In ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul impreuna cu enoriasii fac o procesiune spre un lac, rau sau vreun izvor, pentru slujba Sfintirii Apelor.

Cand Troparul Bobotezei incepe, vanatorii si padurarii satului impusca peste ape ca sa alunge duhurile necurate. La sfarsit preotul arunca in apa o cruce de lemn, iar feciorii satului se arunca sa o scoata, chiar daca este ger. Se crede ca in ziua aceasta toate apele pamantului sunt sfintite.

6. In multe zone din tara, si in Bucovina, in ziua de Boboteaza se crede ca se deschide cerul si vorbesc animalele.

7. Chiraleisa

In majoritatea satelor din Moldova, in ajunul Bobotezei grupuri de fete si baieti, umbla din casa in casa, pentru a vesti sosirea preotului cu crucea.

Aceasta datina este asemanatoare colindatului din seara de ajun. Copiii striga Chiraleisa (de la grecescul Kyrie Eleison – Doamne miluieste!) de trei ori. Rasplata lor sunt merele, nucile, prajiturile pe care ei le string in traistute.

8. In Bucovina, pe crucea preotului, gospodina casei aseza cel mai frumos fuior de cinepa: se credea ca de firele acestuia se vor prinde toate relele sau ca Maica Domnului va face din cinepa un voloc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a le ridica in rai.

9. Se credea ca, daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat.

10. Traditia spune ca in ziua de Boboteaza sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut.

11. In Bucovina, tinerii satelor umbla pe strazi mascati, ca babe si mosnegi (stramosii), colindand pe la toate casele, mai ales pe la cele unde locuiau fete de maritat. Vizita stramosilor asigura belsug in casa si petitori multi fetelor de maritat.

12. La tara se stropesc animalele, grajdurile si gradinile cu agheazma, pentru a le apara de rele.

13. In Spania si in unele regiuni din Italia, copiii isi asteapta darurile in 6 ianuarie, aduse de Regii Magi.

Boboteaza in trecut

In ziua de Boboteaza, in Moldova, se savarsea sfintirea apei pe malul raului Bahlui si erau scoase in procesiune icoanele facatoare de minuni si moastele unor sfinti.

La slujba de sfintire a apei erau prezenti toti cei din curtea domneasca:domnitorul si sotia domnitorului, curtenii, ostenii, domnitele, fetele de casa.

In momentul in care mitropolitul atingea busuiocul de fruntea domnitorului, erau trase trei salve de tun. Dupa el, veneau toti credinciosii sa fie "botezati".

Slujba de sfintire a apei se incheia cu botezul copiilor orfani, carora domnitorul le daruia imbracaminte si bani.

Urma Sfanta Liturghie savarsita in Biserica Domneasca, de mitropolitul Moldovei.

In ziua de Boboteaza caii din grajdurile Curtii Domnesti, erau stropiti cu agheasma. Se credea ca toti caii stropiti cu apa sfintita, vor fi sanatosi pe parcursul intregului an. Calul imparatesc era adus la final, de comis, conducatorul grajdurilor domnesti.

S-a intamplat pe 6 ianuarie

1412 – s-a nascut Ioana d’Arc, eroina nationala a Frantei, supranumita „Fecioara din Orléans”.

1714: Inginerul englez Henry Mill a patentat masina de scris.

1838: Samuel Morse a efectuat prima demonstratie a sistemului sau de telegrafie in orașul Morristown, New Jersey.

1881 – s-a nascut Ion Minulescu, poet, prozator si dramaturg roman.

1897 – s-a nascut Ionel Teodoreanu, scriitor roman.

1926 – Crearea Companiei germane aeriene “Lufthansa”.

1955 – s-a nascut Rowan Atkinson, actor britanic, (Mr. Bean).

sursa foto:sxc.hu; shutterstock

Sursa: kidz.garbo.ro