marți, 10 septembrie 2013

DESCOPERIREA EPOCALA DIN MASIVUL BUCEGI DIN 11 AUGUST 2003 - CEA MAI MARE DESCOPERIRE DIN ISTORIA PLANETEI!


DESCOPERIREA EPOCALA DIN MASIVUL BUCEGI DIN 11 AUGUST 2003 - CEA MAI MARE DESCOPERIRE DIN ISTORIA PLANETEI!

ATAT IN BUCEGI CAT SI IN CEAHLAU ANUAL APARE O PROIECTIE HOLOGRAFICA A MASIVULUI CE SE POATE VEDEA BINE DEFINIT IN NORI. POATE AR TREBUI SA PROTESTAM IN FATA SRI-ului PENTRU A FACE PUBLIC ASTA!

Oamenii de stiinta nu prea stiu sa explice acest fenomen, iar cand o fac dau efectiv cu bata-n balta, ca si in cazul celor care au declarat ca este vorba de refractie. A dracului "refractie" cum se petrece ea numai in Masivul Bucegi si in Ceahlau, dar in nicio alta parte pe Planeta!

O STRAVECHE TEHNOLOGIE A ATLANTILOR NET SUPERIOARA CELEI EXISTENTEI IN PREZENT PE PLANETA, A FOST DESCOPERITA IN INTERIORUL MASIVULUI BUCEGI, EXACT SUB PLATUL DINTRE SFINX SI BABELE LA VREO 50 M ADANCIME.

EU SI ECHIPA MEA IN DATA DE 11 AUGUST 2013 CAND AM FACUT EXPEDITIA IN BUCEGI SPECIAL PENTRU A CAUTA ACESTE TUNELURI SAPATE DE AMERICANI IN AUGUST 2003, AM DESCOPERIT DIN "INTAMPLARE" (NIMIC NU-I INTAMPLATOR) PE O ANUME PARTE A VERSANTULUI BUCEGI, NU DEPARTE DE SFINX O PESTERA LUNGA, DESPRE CARE CREDEM CA DUCE IN INTERIORUL MASIVULUI.

IN MAXIM O LUNA VOM MERGE IARASI IN BUCEGI, EU CU ECHIPA MEA SI VOM INCERCA SA PATRUNDEM IN PESTERA SI SA PLECAM PRIN ACEL TUNEL SI SA INCERCAM SA AJUNGEM ACOLO, IN COMPLEXUL DIN SALA PROIECTIILOR HOLOGRAFICE

Descoperirea din Bucegi din August 2003 confirmata si de micul inuaki David in cartea "Inuaki reptilianul din mine" scrisa de Aryana Havah:

"D: Pentru ca aici noi beneficiem de constiinta colectiva a inaintasilor nostri, care ne va fi de mare ajutor.
A: Ce vrei sa spui cu asta?
D: Aici pe acest pamant au trait fiinte foarte evoluate, care au lasat viitoarelor generatii un fel de bula energetica care contine informatii de o mare valoare. Ele vor fi revelate la un anumit moment. Totodata prin accesarea acestora, noi vom capata explicatii la toate intrebarile care au fost puse de-a lungul evolutiei, intrebari a caror raspunsuri reale, au fost de obicei ascunse, mascate sau trunchiate.
A: Imi poti da un exemplu?
D: Nu, caci nu este sarcina mea.
A: Si mai este mult pana cand vom putea accesa acest tezaur? (DESCOPERIREA DIN BUCEGI?)
D; Nu. Unii chiar iI acceseaza, ba mai mult, impartasesc informatiile primite (RADU CINAMAR?!).
A: Si noi de ce nu stim?
D: Ba auzim, dar nu suntem interesati. Majoritatea crede ca sunt povesti.
A: Toata Romania a fost populata de aceste fiinte?
D: In special centrul tarii actuate, intr-unul din munti este chiar ascuns un tezaur
informational deosebit de important.
A: Si de ce nu a aflat nimeni?
D: Aghton spune ca stiu destul de multi, insa ca nu vor sa spuna. Sunt persoane care
chiar au intrat acolo.
A: Este tipic romanesc. Daca auzi ceva ce nu trebuie, ti se spune ca esti dezinformat,
ca ai infeles gresit sau ca nu ai ajuns la nivelul la care ti se poate revela secretul.
D: Toti vor afla atunci cand va trebui.

A: Dar muntii Bucegi, imi poti spune ceva despre ei?
D: Atat in Bucegi cat si in Ceahlau, exista acel tezaur informational de care iti vorbeam.
Daca oamenii s-ar uita ar putea chiar sa il vada. In acele locuri apar niste formatiuni
energetice sub forma de piramida cu baza patrata. Acum arata ca un fel de holograma, dar cu cat ne vom apropia de anumite evenimente cu atat vor fi mai pregnante.
A: Ce rol au aceste piramide? (DECI MUNTII CARPATI SINT PIRAMIDE!)
D: Ele protejeaza tara de anumite atacuri energetice si transmit forme-gand-energie in
scop de protectie si evolutie spirituala. Intr-un fel, putem spune ca incearca sa ridice vibratia la nivelul intregii Romanii. Atat a locului cat si a oamenilor."

Citat pe scurt din cartea Viitor cu cap de mort de Radu Cinamar:

"O a doua întâlnire cu marele mason Massini a avut loc în vila luxoasă a unei diplomaţii străine. Deşi întâlnirea a ţinut mai puţin de o oră, informaţia oferită de Massini a fost ca o bombă. El a spus că dispune de o informaţie ultrasecretă care provine direct de la Statul Major al Pentagonului, şi că acea informaţie se referă la un anumit loc din România.
Mărturisind că grupul Bilderberg are reprezentanţi în cele mai importante dintre organismele politice, economice şi militare ale SUA, a afirmat că există câteva grupuri oculte a căror putere este foarte mare. Dincolo chiar si de aceste grupări foarte puternice, există formaţiuni de elită care supervizează viaţa ştiinţifică şi tehnologia pe întreaga planetă, economia mondială şi curentele politice globale. Deasupra tuturor se află grupul Bilderberg. Tot ceea ce e mai important şi se descoperă pe planetă este adus imediat la cunoştinţa celor din elita mondială. Acesta a fost şi cazul observaţiilor secrete în ceea ce priveşte teritoriul României.

Pentagonul spionează cu sateliţi

Pentagonul are mai multe programe militare secrete şi de spionaj geodezic, folosind mai mulţi sateliţi geostaţionari de înaltă tehnologie. Unul dintre aceştia, care se bazează pe tehnologia bionică şi pe cea a undelor de formă, a reperat în anul 2002 o structură aparte într-o anumită zonă a munţilor Bucegi. În primul rând, spaţiul gol identificat în interiorul muntelui nu c
omunica cu exteriorul, ci începea direct din interiorul muntelui, la o anumită distanţă de panta acestuia. În al doilea rând, avea forma unui tunel foarte regulat care cotea brusc spre centrul muntelui, sub un unghi de 26 de grade. Traseul tunelului era perfect plan. Cel de-al treilea element a pus pe gânduri echipa Pentagonului.
Scanarea din satelit a muntelui a evidenţiat două blocaje majore ale structurii din interiorul solid de piatră care mărgineau începutul tunelului şi sfârşitul lui şi respingeau orice tip de sondare sau analiză, ca şi cum ar fi protejat ceva în acel loc. Erau baraje energetice artificiale: primul era plan, drept ca un zid, ca un perete care bloca accesul în tunel. Al doilea era imens, ca o cupolă sau semisferă, care se afla la capătul opus tunelului, aproape de centrul muntelui. Massini a recunoscut că acolo se afla ceva extrem de important şi care era foarte bine protejat. Ansamblul tunel-hemisferă se afla într-un plan paralel cu solul, iar barajul hemisferic se află pe verticala ce corespunde stâncilor de pe creastă numite Babele. De fapt, verticala ieşea la aproximativ 40 de metri între Babele şi Sfinxul din Bucegi.

O structură similară în Irak

Echipa de la Pentagon a observat că barajul energetic semisferic are exact aceeași frecvență de vibrație și aceeași formă ca cel dintr-o altă structură subpământeană foarte secretă pe care ei o descoperiseră înainte, în apropiere de Bagdad, în Irak. La scurt timp după descoperirea din subsolul Irakului s-a declanșat războiul și după câteva luni americanii au avut acces, în cel mai mare secret, la zona respectivă, despre care irakienii nu știau absolut nimic. Oricât s-au străduit, nu au reușit să penetreze zidul energetic, iar întreaga operațiune era ținută în cel mai mare secret.
Trecutul misterios al planetei

Massini a mai precizat că ceea ce se afla acolo avea legatură cu trecutul misterios al planetei dar și cu istoria organizației lor. Faptul că Pentagonul a remarcat similitudinea datelor de investigare între structura subterană de lângă Bagdad și cea interioară din munții Bucegi i-a agitat foarte mult pe cei din elita masonilor. Inițial aproape devenise panică generală. Panica era datorită faptului că această structură – mult mai mare și mai complexă decât cea din Irak – se afla pe teritoriul României. Corelând acest fapt cu unele aspecte referitoare la viitorul României ajungem la o viziune corectă a motivelor de îngrijorare pe care le au în prezent marii masoni. Oricât de mult ar dori ei să disimuleze aceasta, acțiunile și intențiile lor ne arată cu prisosință contrariul.
O enigmă foarte mare era felul în care reușiseră cei care l-au construit să realizeze structura și golurile direct în interiorul muntelui, fără nici o corespondență în afara lui. Massini a furnizat planul corect pentru a ajunge la tunel, așa cum a fost el calculat de specialiștii din Pentagon. Cea mai apropiată străpungere era posibilă la 60-70 de metri de primul baraj energetic, pe coasta muntelui. Venerabilul a garantat sprijinul tehnologic ultra sofisticat al armatei SUA pentru realizarea străpungerii spre primul baraj energetic. Era vorba de un dispozitiv foarte performant de forare în mare viteză a rocii, care utiliza un jet de plasmă puternic și un câmp magnetic rotitor. Massini a cerut însă respectarea cu strictețe a secretului și prezența lui fermă în acel loc în momentul străpungerii muntelui.

O amforă misterioasă

După tabloul de comandă există un pătrat mare cu latura de trei metri pe care se află o amforă. Conţinutul ei reprezintă unul dintre punctele forte ale descoperirii. Aceasta este ceea ce îşi dorea cu atâta ardoare venerabilul Massini pentru el şi pentru elita masonilor. Amfora conţine un praf alb foarte fin. Cercetătorii americani au rămas consternaţi să constate că substanţa are o structură cristalină necunoscută a aurului monoatomic care este foarte dificil de obţinut mai ales în formula de puritate foarte mare.
Venerabilul Massini era informat încă înainte de a pătrunde în sală de existenţa amforei. Pulberea de aur în forma ei pură stimulează foarte mult anumite fluxuri şi schimburi energetice la nivel celular şi neuronal. Adică provoacă un proces accelerat de întinerire. Teoretic, un om poate să trăiască în acelaşi corp fizic timp de mai multe mii de ani cu condiţia să consume, la anumite intervale de timp, şi în cantitate bine determinată, pulbere de aur monoatomic. Aşa se explică multe aspecte enigmatice legate de longevitatea incredibilă a unor personaje importante şi arată intenţiile ascunse ale elitei mondiale ale masonilor.

Ziarul



Ziarul a publicat un amplu articol despre munții Bucegi și ciudățeniile semnalate în zonă. Iată un extras semnificativ:
“Bușteni. Piscurile munților se cufundă în nori. Crucea de pe Caraiman împunge cerul cu semeție. Nimic n-ar prevesti că liniștea seculară a naturii ar putea fi tulburată de evenimente neobișnuite. Traian Trufin știe însă că totul e doar aparent. Aici a trăit cele mai stranii întâmplări.
Este convins că sub Carpații noștri există o altă lume. Bucegii sunt considerați de către specialiști un punct energetic foarte puternic.
S-au emis ipoteze asupra existenței unor galerii subterane, s-au făcut teste radiestezice. Cercetările au demonstrat că zona este încărcată energetic mai mult ca oricare alta din România. Traian Trufin, muzeograf conservator la Muzeul “Cezar Petrescu” din Bușteni, publicist și cercetător al fenomenelor stranii la care a fost martor, a încercat să găsească niște explicații:
“În 1993, timp de două săptămâni, în partea de sud a orașului, oamenii aveau insomnii, indiferent de vârstă. M-am gândit că sunt emanații de noxe de la fabrica de hârtie. Nici vorba de așa ceva. Era ciudat că, deși nu dormeau, oamenii nu se simțeau obosiți. Mi-au confirmat acest lucru cel puțin 20 de persoane”, povestește muzeograful. “Unii localnici au ajuns să trăiască adevărate stări de euforie. Manifestările aveau loc numai în timpul nopții. După ce au băgat în sperieți tot orașul, au încetat la fel de brusc cum apăruseră.
Apoi au început cutremurele. Paradoxal, dar acestea n-au putut fi localizate în Bucegi și nici nu aveau vreo legatură cu sursa seismică din Vrancea. Seria de cutremure a început în 1994 și a ținut 3 ani. Se produceau la ore fixe: la ora 20 și la 3 noaptea. În fiecare zi, invariabil. Nu erau însă seisme propriu-zise. Se manifestau după alte legi. Aveau un areal redus: Azuga – Bușteni – Sinaia. Uneori cuprindeau doar un cartier din Bușteni. Se auzea din pământ un vuiet, ca și cum s-ar fi prăbușit sub picioarele tale tavanul unei grote. Nu apăreau nici mișcări orizontale, nici verticale”, povestește Traian. A numărat peste 100 de astfel de mișcări seismice.
“Aveam niște căști de radioamator. Recepționam în ele un program de radio. Dar am observat că numai în zona Bușteni. Ieșind din oraș, spre București sau Brașov, nu mai recepționam nimic. Cred că exista un puternic câmp energetic în zonă care amplifica semnalele radio”, crede Traian. A mai observat și alte fenomene bizare. În jurul Crucii de pe Caraiman apar deseori aureole ciudate și chiar holograme.


Traian crede că toate anomaliile din Bușteni sunt cauzate de existența unor galerii subterane în măruntaiele munților. Aceste uriașe tunele subterane sunt de natură artificială și au fost săpate de civilizații nepământene. Aici au loc experimente, punctul fierbinte fiind în zona crucii de pe Caraiman. Așa se explică bubuiturile care însoțesc cutremurele. Sau recepționarea undelor radio, emise nu din eter, ci din aceste coridoare. Cine produce acele amplificări stranii, în ce scop, cui îi sunt destinate acele comunicări radio bizare, Traian nu poate răspunde. “Convingerea mea este că există în subteran o altă lume. Extratereștrii cunosc totul despre lumea de la suprafață. Spectrul lor informațional este foarte larg. Dar nu știu ce fel de activitate desfășoară acolo și nici de ce nu vor să comunicăm. Probabil pentru că omenirea încă nu este pregătită să înțeleagă niște lucruri“, conchide geologul. Speră că fenomenele se vor intensifica și până la urmă vor deveni o cale de comunicare între cele două civilizații. Oricum, e mai mult decât lipsa de explicații satisfăcătoare pe care au oferit-o până acum oamenii de știință.
Vizionara Valentina, femeia oarbă din Iași care poate pune diagnostice și prin telefon, susține că a descoperit prin metode proprii că un important șuvoi de energie, de aceeași calitate cu cel care alimentează complexul de la Gizeh, scaldă și Sfinxul nostru din Bucegi. Iar subteranele nedescoperite ale acestuia comunică cu piramidele din Egipt. “Acolo e trecutul omenirii. Dar nu-i omenirea de acum două mii de ani. E cu mult mai demult, tare mult înainte. Sfinxul din Bucegi este ocrotitorul pământului pe care locuim. De fapt în Bucegi, la Sfinx, vine un șuvoi foarte puternic de energie. Atunci când cu știința care va fi pe pământ va birui cineva să ajungă sub Munții Bucegi, va da peste toate aceste înscrisuri și documente însemnate și, după semnele acelea, va ști ce are de făcut. Dar asta se va întâmpla numai dupa ce șuvoiul de energie de deasupra va slăbi”, spune clarvăzătoarea care n-a fost niciodată în Bucegi.
Adio secrete!



În ultimile zile ale lunii iulie 2003 a avut loc forarea în interiorul muntelui, însă totul s-a aflat la vârfurile puterii de stat: adio secret! Mașina a forat mai întâi după o ciudată deviație a câmpului magnetic, apoi însă s-a corectat traiectoria. Galeria semăna cu un tunel de metrou, era perfect șlefuită și ducea până la tunelul enigmatic descoperit din satelit. La capătul apropiat al tunelului se afla o poartă imensă din piatră care se deplasase prin culisare spre stânga. Înaintea acestei porți uriașe se afla celebrul baraj energetic. Trei oameni din prima echipă de intervenție specială s-au apropiat foarte mult de barajul invizibil și l-au atins imprudent, murind pe loc de stop cardiac. Orice obiect (rocă, plastic, metal sau lemn) aruncat spre el se prefăcea imediat în praf fin. Doi generali de la Pentagon și consilierul prezidențial american erau acolo.

Marea Galerie

Massini știa cel mai mult despre originea acestei descoperiri și avea cunoștințe despre cel puțin un element care se găsea în sala cea mare semisferică. Dincolo de barajul energetic redutabil, care a cauzat moartea a trei oameni, se afla poarta imensă din rocă solidă. În peretele tunelului, în fața porții se afla o zonă pătrată cu latura de 20 cm perfect finisată pe care era trasat cu precizie un triunghi echilateral cu vârful în sus. Pătratul șlefuit se afla între imensa poartă de piatră și barajul energetic invizibil. Cezar a simțit că există o anumită compatibilitate între energia barajului și cea a lui, ceva în genul unei simpatii reciproce. Atingând ușor cu mâna suprafața invizibilă a barierei energetice, Cezar a simțit fine furnicături pe piele. A înaintat și a trecut cu totul prin barajul care nu avea mai mult de un centimetru grosime. Oficialii americani erau absolut uluiți.

Atingând triunghiul de pe pătratul de rocă șlefuită, Cezar a deschis astfel poarta uriașă de piatră care a culisat silențios în perete. Această comandă unică anula barajul energetic și deschidea totodată poarta de piatră. Marea Galerie care se arăta acum în toata splendoarea ei era luminată, fără să conțină totuși nici o sursă de lumină. În mod straniu, imediat după dezactivarea primului baraj energetic de la intrarea în Marea Galerie, scutul semisferic uriaș de la celălalt capăt al ei s-a activat brusc trecând la un nivel de vibrație superior și emițând o mare radiație luminoasă.
La o analiză mai atentă, peretele Marii Galerii era acoperit cu ceva ce părea sintetic dar crea senzația că are și o parte organică în el. Avea culoarea petrolului dar reflexiile erau verzi și chiar albastru închis. Nuanțele culorilor aveau un efect profund relaxant asupra psihicului și modificau sensibil aprecierea corectă a distanței. Materialul peretelui era oarecum aspru la pipăit dar nu putea fi nici zgâriat și nici îndoit. Rezista la orice tentativă de rupere, străpungere, zgâriere sau tăiere.

În mod straniu, flăcările focului erau absorbite înăuntrul său: practic, focul nu putea subzista pe acel material. Americanii au recunoscut că materialul este o stranie combinație între materia organică și cea anorganică. La 280 de metri galeria cotea brusc spre dreapta într-un unghi ascuțit. La o distanță mult mai mare, în depărtare, se vedea o lumină albastră feerică, ce scânteia ca o stea. Înregistrările din satelit arătau existența unui spațiu imens la capătul Marii Galerii, dar acesta era și el protejat de un ecran energetic. Lumina albastră de la capătul galeriei este doar reflexia unei porțiuni din scutul energetic protector al uriașei săli în formă de aulă.

În subsolul Irakului

În ce privește structura similară din subsolul Irakului, ea a fost descoperită folosind indicațiile oferite de același satelit de spionaj militar care revelase și datele pentru structura din munții Bucegi. Consilierul american pe probleme de securitate națională a primit un fax ultrasecret prin care era înștiințat de faptul că scutul energetic semisferic din subsolul Bagdadului se activase brusc, pulsând cu o mare frecvență. Informația uluitoare era aceea că în fața lui apăruse o hologramă a planetei care prezenta secvențial și progresiv continentul Europa, apoi zona de sud-est, apoi teritoriul României, apoi munții Bucegi și în sfârșit localizarea structurii din interiorul lor arătând coridorul marii galerii și scutul energetic semisferic pulsând cu putere. Era evident că cele două scuturi energetice semisferice erau într-o directă dar misterioasă legătură astfel încât activarea unuia a dus la activarea și a celuilalt. Poate exista chiar o rețea de astfel de structuri subpământene în întreaga lume.

Deconspirarea operațiunilor

Vestea proastă era că președinția SUA a fost înștiințată și a contactat diplomația română prin intermediul serviciilor secrete. În doar câteva zeci de minute, întreaga operațiune fusese deconspirată. Planul seniorului Massini se ducea de râpă. Inițial au vrut să preia controlul la nivel politic, însă politicienii noștri care aveau dreptul să fie avizați asupra acestor aspecte au intrat în panică și nu puteau face față evenimentelor. Cezar s-a decis să dezvăluie toate aspectele, intrigile și planurile care implicau legăturile cu Massini. Tensiunea diplomatică creștea din ce în ce mai mult deoarece presiunile Washingtonului cereau imperios comunicarea cu generalii de la Pentagon aflați la locul operațiunilor.
Ședință de urgență a CSAT

Discuțiile de la București au avut succes, în sensul că faptele au fost aduse la cunoștința unor persoane cu mare probitate morală și care sunt profund patriotice. O ședință de urgență a Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT) a creat un imens val de simpatie pentru Departamentul Zero. Cei mai mulți au fost cutremurați de ceea ce au aflat atunci. După decizia CSAT de a se continua cercetările sub conducerea Departamentului Zero, s-a inventariat tot ceea ce se găsea în uriașa Sală a Proiecțiilor. De la București, ordinele se succedau unele peste altele, se anulau reciproc, erau când vehemente, când evazive, și trădau o mare tensiune. Membrii CSAT erau într-o ședință continuă, menținând legătura cu baza din munții Bucegi. Ei au hotărât să facă publică această descoperire formidabilă din munții României, după ce în prealabil au dezbătut problema pe toate fețele. Statul român urma să facă întregii lumi o declarație oficială. Câțiva membri CSAT s-au opus cu vehemență.

Declaraţia oficială a României

Când diplomaţia americană a fost informată că România va transmite un comunicat mondial de presă de o importanţă crucială pentru omenire, totul a devenit un haos. Nimeni nu ştia, dar toţi bănuiau că se întâmplă ceva foarte grav şi important. Preşedintele a fost chemat pentru o convorbire telefonică directă cu Casa Albă. În câteva ore fuseseră blocate toate tranzacţiile şi înţelegerile statului român cu organismele financiare internaţionale. Se aştepta din clipă în clipă ordinul de declarare a stării de urgenţă în zona montană şi în capitală.
Discuţiile dintre oficialii americani care sosiseră de urgenţă la Bucureşti şi partea română s-au făcut fără translator. Au fost atât de violente încât nu puţine au fost momentele de criză în care diplomaţii strigau unii la alţii cât puteau de tare, proferând multiple ameninţări cu represalii. Celelalte state ale lumii nu cunoşteau nimic din această problemă, iar americanii ştiau bine că existau oricând câteva ţări foarte puternice care s-ar fi coalizat imediat cu România pentru susţinerea declaraţiei publice.
Declaraţia ar fi cuprins principalele date ale descoperirii din munţii Bucegi, punând la dispoziţia întregii lumi dovezi, fotografii şi alte elemente esenţiale pentru clarificare. Ar fi fost invitaţi cei mai mari oameni de ştiinţă pentru studii şi cercetări. Dar cel mai important aspect l-ar fi constituit dezvăluirile despre trecutul extrem de îndepărtat al omenirii şi despre istoria reală care a fost aproape complet contrafăcută.

"În nici-un caz!"

Americanii au reacţionat cu vehemenţă pentru că acea declaraţie ar fi spulberat într-o clipă influenţa lor planetară, şi poate ar fi aruncat în haos economia şi societatea ţării lor. Acesta a fost motivul principal invocat de ei, acela de a nu crea panică. Dar au uitat să recunoască că această posibilă stare de angoasă şi perturbare socială ar fi apărut ca rezultat direct al minciunii şi manipulării realizată deliberat de-a lungul secolelor de către francmasonerie. S-a primit şi o intervenţie specială a Papei care îndemna la o mare cumpătare înainte de acest pas fundamental pentru omenire. Papa a transmis chiar că va pune la dispoziţia statului român anumite documente străvechi din arhiva secretă papală care sunt de o mare importanţă pentru România şi sprijină dovezile descoperirii din munţi. După 24 de ore de discuţii s-a ajuns la un acord final de colaborare româno-american în nişte termeni precişi. Poziţia statului român a fost aceea de amânare a dezvăluirilor, de prezentare a lor în mod gradat omenirii."

Panica masonica la Pentagon (iulie 2003). Mari Tensiuni Diplomatice dintre politicienii romani si cei americani din cadrul sedintei de urgenta a CSAT din august 2003
Pregatirea calculelor pentru a strapunge Masivul Bucegi si a ajunge in Sala Proiectiilor. Asigurarea logisticii si ocuparea cu dezinformarea personajelor din orasele Sinaia si Busteni daca cumva aflau accidental ceva...

PREGATIREA NOASTRA, intra in linie dreapta lunile astea


"— A doua întâlnire cu senior Massini a echilibrat cumva situaţia. Deşi întrevederea a continuat în spiritul unui joc de-a şoarecele şi pisica, la fel ca şi prima dată, totuşi acum îi cunoşteam deja intenţiile adevărate; vene¬rabilul, însă, nu ştia aceasta. E adevărat că micul meu avantaj asupra lui nu modifica prea mult datele problemei, dar cel puţin îmi permitea să fiu mult mai vigilent. Acţiunile mele trebuiau să fie foarte abile, pentru a nu deranja echilibrul relativ al situaţiei. Dacă, de pildă, m-aş fi arătat revoltat şi aş fi ameninţat că dezvălui totul la vârf de stat, cel mai probabil că aş fi fost trecut imediat pe o linie moartă, cu un rezultat imprevizibil în direcţia sco¬pului urmărit de masoni şi chiar în ceea ce priveşte viaţa mea. în definitiv, se poate spune că, practic, eu nu exist în această ţară: singurul dosar de înregistrare este cel din biroul generalului Obadea. Nu am legături politice, relaţii diplomatice, afaceri în economie sau obligaţii sociale. Este o situaţie cu totul specială, care are multe avantaje, dar comportă şi anumite riscuri. Avantajul este acela că pot avea acces la cele mai importante date şi secrete de stat care ţin de anumite descoperiri sau evenimente cu totul speciale de pe teritoriul ţării. Prin „evenimente spe¬ciale" mă refer la acele situaţii care aparţin domeniului inexplicabil, cel puţin din punctul de vedere al ştiinţei moderne sau al concepţiei obişnuite. Dezavantajul este acela că nu am ca susţinere decât pe generalul Obadea, care se apropie de pensionare. Nu am nici duşmani, deoarece departamentul este foarte ocultat; dar el rămâne un „teritoriu" care poate fi revendicat de SRL Abia atun¬ci pot apărea problemele.
Scandalul nu era, deci, o soluţie. Sunt interesat să ajut această ţară, nu să ratez ocaziile favorabile care se ivesc. Probabil că pentru venerabilul Massini nu ar fi fost foarte dificil să obţină înlocuirea mea - cu toată opoziţia gene¬ralului Obadea - însă aceasta ar fi însemnat mai multă agi¬taţie, incertitudine şi, cel mai neplăcut pentru marii masoni, ar fi determinat o amânare nedefinită a acţiunii. Se pare că aceasta îi deranja cel mai mult.
— De ce aşa mare grabă şi mai ales pentru ce? am întrebat eu cu un vădit interes.
— Îţi voi spune imediat, dar te rog să ai în vedere fap¬tul că nici eu şi nici chiar cei din elita masonică mondială - cel puţin din câte mi-am putut da seama - nu cunosc prea multe în această direcţie.
— Din câte înţeleg, se pare că ei au acceptat o soluţie de „compromis": nu agreează colaborarea cu tine, deşi ţie îţi mărturisesc contrariul, dar nici nu sunt dispuşi să com¬plice lucrurile care pot degenera într-un veritabil scandal, prin îndepărtarea ta din funcţie.
— Da, este clar acum că ar fi făcut-o deja, pentru a-şi plasa omul lor în locul meu, ceea ce le-ar fi rezolvat com¬plet şi imediat problema. Dar, deşi ei pot cauza înde¬părtarea mea din funcţie, se pare că le lipseşte totuşi pârghia principală pentru a mă înlocui cu cine vor ei şi atunci s-au decis pentru soluţia de compromis pe care tre¬buie să o ajusteze „din mers".
— Cine stabileşte în prezent schimbările în funcţii la nivelul DZ? am întrebat eu cu inocenţă. Dacă ştim filiera diplomatică, nu cred că e prea greu să ne dăm seama care sunt, de fapt, adevăratele jocuri de culise şi cine le face. Din păcate, funcţia pe care am avut-o în guvern nu mi-a permis să am acces la astfel de informaţii.
În cameră s-a lăsat o tăcere grea. într-un târziu, Cezar mi-a răspuns cu voce joasă:
— Să lăsăm lucrurile în această privinţă aşa cum sunt. Faptul că influenţa pe care o are venerabilul Massini nu a garantat rezolvarea problemei aşa după cum ar fi vrut el, ne poate da de înţeles că nu toţi sunt corupţi. Acesta este un lucru îmbucurător. Probabil că după prima confruntare cu mine, după ce a raportat rezultatele ei în cadrul grupu¬lui Bilderberg, venerabilul Massini a propus continuarea planului iniţial care, deşi era relativ riscant pentru masoni, avea totuşi avantajul rapidităţii de acţiune şi al inducerii mele în eroare, între timp, însă, eu am aflat de prefăcăto¬ria venerabilului şi mi-am refăcut planul iniţial. Dacă la prima întâlnire gândeam să le fac jocul, acceptând în aparenţă să colaborez cu ei, la cea de-a doua întâlnire, ştiind deja intenţiile lor perfide, luasem hotărârea să mă prefac doar până când voi ajunge la ceea ce îi interesează cu adevărat, după care urma să le blochez accesul prin dezvăluirea acelei probleme la vârf de stat. Acesta era, de fapt, riscul la care se expuneau ei, dar pe care - aşa după cum ţi-am spus - credeau că 1-au anihilat în mare parte.

M-am întâlnit cu venerabilul în vila respectivă şi, după câteva minute în care ne-am întreţinut amiabil şi am glumit - timp în care eu am avut grijă să-mi reafirm în mod voalat disponibilitatea de a adera la organizaţia lor elitistă - senior Massini a intrat direct în subiect, conform stilului său caracteristic. El mi-a spus atunci că dispune de o informaţie ultrasecretă care provine direct de la Statul Major al Pentagonului şi că acea informaţie se referă la un anumit loc din România. Mi-a mărturisit că grupul Bilderberg are reprezentanţi în cele mai importante dintre organismele politice, economice şi de apărare a SUA, conexiunile mergând până la fotoliul prezidenţial. Dincolo de poziţia de influenţă a preşedintelui american, există totuşi câteva grupuri oculte a căror putere este foarte mare, în special datorită legăturilor, intereselor şi relaţiilor politice complexe şi reciproce pe care acestea le au cu anumite personalităţi de frunte, şefi de stat şi bancheri la nivelul organismelor internaţionale, în sfârşit, dincolo chiar şi de aceste grupări masonice foarte puter¬nice există trei formaţiuni de elită care supervizează, respectiv, desfăşurarea vieţii ştiinţifice şi a tehnologiei pe întreaga planetă; orientarea direcţiei de mers a economiei mondiale; şi stabilirea curentelor şi tendinţelor politice, pe zone ale lumii. Deasupra tuturor se află grupul Bilderberg, iar în cadrul acestuia există trei persoane care au putere de decizie supremă asupra acţiunilor cele mai importante şi ideilor care urmează să fie puse în aplicare la nivelul întregii planete. Aici însă am remarcat la senior Massini o anumită nesiguranţă, ca şi cum ar fi cumpănit dacă să-mi facă sau nu o mărturisire. Am simţit atunci că este un aspect extrem de important, care mi-ar fi dezvăluit însuşi secretul fundamental al masoneriei de pe întreaga planetă. Totuşi, după o scurtă ezitare, venerabilul Massini a renunţat la revelarea acelui aspect, continuând să-mi vorbească despre datele ultrasecrete de la Pentagon. Mi-a spns că tot ceea ce este mai important şi se descoperă pe planetă este adus imediat la cunoştinţa celor din elita mondială. Acesta a fost şi cazul observaţiilor secrete în ceea ce priveşte teritoriul României.
Pentagonul derulează în paralel mai multe programe militare secrete şi de spionaj geodezic, iar pentru aceasta el a investit sume fabuloase într-o tehnologie care depăşeşte cu mult cunoştinţele actuale ale ştiinţei. Unele surse ale acestei tehnologii fabuloase sunt menţinute însă într-un secret desăvârşit. Important de ştiut este faptul că, datorită capacităţilor tehnologice extraordinare pe care le are la dispoziţie - şi trebuie să ştii că ele depăşesc cu aproximativ douăzeci de ani posibilităţile din prezent, la ritmul de dezvoltare actual -, Pentagonul deţine mai mulţi sateliţi geostaţionari care au sarcini precise de observare.
Unul dintre aceştia, care se bazează pe tehnologia bionică şi pe cea a undelor de formă, a reperat în anul 2002 o structură aparte în interiorul unui grup muntos de pe teritoriul ţării noastre, mai precis într-o anumită zonă a munţilor Bucegi. Iniţial s-a crezut că este vorba despre o formaţiune carstică mai ciudată, la fel cum au fost identi¬ficate multe altele pe întreaga planetă. Totuşi, aşa după cum mi-a dezvăluit senior Massini, specialiştii din com¬partimentul de analiză a datelor secrete de la Pentagon şi-au informat ulterior superiorii că există trei elemente dis¬tincte care ridică mari semne de întrebare în legătură cu datele care au fost înregistrate, caracteristice acelei zone din munţii Bucegi.
În primul rând, spaţiul gol identificat în interiorul munţilor nu avea corespondenţă cu exteriorul, ci începea direct din interiorul formaţiunii muntoase, la o anumită distanţă de panta acesteia, în al doilea rând, el avea forma unui tunel pe care înregistrările de date îl prezentau ca fiind foarte regulat şi cotind brusc, sub un unghi de 26 de grade, spre centrul muntelui, în plus, traiectoria tunelului era perfect plană; prin raport la nivelul de bază al muntelui, considerat ca referinţă, tunelul pornea de la aproximativ o treime de la bază dar se desfăşura într-un plan perfect orizontal, însă cel de-al treilea element a pus cel mai mult pe gânduri staff-ul Pentagonului. Scanarea din satelit a muntelui a pus în evidenţă două blocaje majore ale structurii din interiorul solid de piatră, care mărgineau începutul tunelului şi sfârşitul lui. Venerabilul mi-a arătat atunci o copie xerox după schiţa computeriza¬tă a ciudatei structuri din interiorul muntelui, care era cadrilată şi plină de numeroase cifre şi date. Zonele blocate erau însemnate cu roşu, iar venerabilul mi-a expli¬cat că ele respingeau pur şi simplu orice tip de sondare sau analiză, ca şi cum ar fi protejat ceva în acel loc.

— Cei de la Pentagon nu au putut să înţeleagă motivul pentru care tunelul cotea într-un fel de zig-zag spre zona centrală a muntelui şi nici semnificaţia unghiu¬lui de 26 de grade care intervenea în construcţia lui. Ansamblul se afla într-un plan paralel cu solul, iar barajul energetic semisferic se afla pe verticala ce corespundea stâncilor de pe creastă care sunt numite Babele. De fapt, aşa cum au determinat mai apoi măsurătorile noastre pe baza datelor de la Pentagon, verticala ieşea la aproxima¬tiv patruzeci de metri de acestea, între Babele şi Sfinxul din Bucegi.

Senior Massini mi-a furnizat, de asemenea, planul corect pentru a ajunge la tunel, aşa cum a fost el calculat de specialiştii din cadrul Pentagonului. Cea mai apropiată străpungere se putea realiza frontal în munte, după o direcţie optimă al cărei punct de pornire se afla pe coasta acestuia, undeva la o distanţă de aproximativ şaizeci-şaptezeci de metri de primul baraj energetic aflat în pro¬funzimea masivului de piatră. Deşi aceasta era soluţia cea mai rapidă, totuşi exista inconvenientul barajului ener¬getic de la gura tunelului despre care nu se ştia dacă poate fi străpus. Chiar dacă el nu avea aceeaşi frecvenţă de vibraţie ca marele baraj energetic semisferic, nu puteam şti dacă vom avea sau nu posibilitatea de a-1 depăşi. Ocolirea lui era posibilă, dar implica probleme tehnolog¬ice mai dificile. A doua variantă consta, de asemenea, în străpungerea rocii muntelui, dar de data aceasta oblic, cumva pe deasupra tunelului, pentru a ajunge în spatele barajului. Distanţa de forare era mai mare, deoarece tre¬buia să se respecte un anumit unghi de înaintare, dar măcar exista şansa de a ocoli barajul energetic.

— Şi acum? în ce stadiu se află acţiunea?
În forul meu interior, nutream speranţa ascunsă că poate voi reuşi şi eu să văd misterioasa structură din inte¬riorul muntelui, după ce va fi descoperită. Sesizându-mi gândul, Cezar îmi spuse:
— Deocamdată ne aflăm în toiul pregătirilor, pe care trebuie să le direcţionez cu mare atenţie. Mai întâi am asigurat securitatea zonei care, spre norocul nostru, este greu accesibilă si relativ neumblată. Am apelat şi la ser¬viciile armatei, organizând chiar o mini-bază în exteriorul perimetrului-focar, pe care 1-am identificat şi izolat împreună cu echipa noastră de specialişti. Am asigurat deja paza circulară a zonei, aducând acolo aproape două sute de militari. S-a construit un mic drum de acces şi s-a împrejmuit perimetrul circular cu sârmă ghimpată. Am montat, de asemenea, peste treizeci de pichete de pază. în interior am stabilit un al doilea cerc de securitate format din echipa a treia a departamentului. Există două bariere de acces pe drumul improvizat, care sunt prevăzute cu puncte de control. De data aceasta, logistica este masivă şi complexă, mai ales că durata acţiunii se poate întinde pe mai multe săptămâni. Generalul Obadea s-a ocupat de relaţia cu Ministerul Armatei pentru sprijinul material; au fost aduse corturi de campanie pentru militari şi se mon¬tează releele de comunicaţie. Am vrut să imprim întregii acţiuni aspectul aparent al unei aplicaţii militare. Probabil că totul va fi gata în următoarele două-trei săptămâni. La sfârşitul lunii iulie soseşte dispozitivul de forare cu plasmă, iar după aceea nu ne mai rămâne decât să pătrundem în interiorul muntelui."

Sala Proiecțiilor (sau arhiva Atlanta)

Marea Galerie se termină brusc în aula gigantică din interiorul muntelui care avea o înălțime de 30 de metri și o lungime de 100 metri. Sala Proiecțiilor este delimitată de scutul energetic și are dimensiuni mai mici decât aula din munte. Avansând spre scutul energetic, porțiunea de scut din față este delimitată ca o ușă și devine străvezie și apoi dispare pentru a putea intra în Sala Proiecțiilor. Scutul are rolul de a proteja de diversele influențe nefaste din exterior. Odată intrat în Sală, scutul redevine compact. Din interior, scutul are o culoare alb-aurie.
În partea din spate, scutul nu mai cobora până la nivelul solului, ca în zona din față: Sala Proiecțiilor avea jumătatea din spate acoperită de zidul de rocă. În acel masiv perete din piatră, înalt de circa 10-12 metri, sunt dispuse trei guri enorme de tunel: una drept în față, iar celelalte două – simetric, de o parte și de alta a acesteia și sunt luminate difuz, într-o nuanță verzuie. Accesul la aceste tunele este strict interzis, prin protocolul secret care a fost semnat între statul român și SUA.

Mese gigantice pentru uriași

Începând din față, de la intrare, Sala Proiecțiilor conține un șir de mese imense din piatră, dispuse de-a lungul peretelui din dreapta, urmând curbura acestuia. Similar, exista un alt șir de-a lungul peretelui din stânga. Nici una dintre mese nu avea o înălțime mai mică de doi metri. Pe grosimea plăcii de deasupra sunt tăiate în relief, cu precizie, semne diferite dintr-o scriere nemaivăzută care seamănă cu caracterele cuneiforme din antichitate. Scrierea conține și simboluri mai generale, cum ar fi triunghiul și cercul. Deși semnele nu sunt vopsite, ele ies în evidență printr-o ușoară radiație fosforescentă, în culori diferite de la o masă la alta.
Sunt câte cinci mese pe fiecare parte a sălii. Pe unele dintre ele există diferite obiecte care par a fi instrumente tehnice. De la multe dintre ele coboară spre sol o mulțime de fire albe translucide care se adună în cutii dreptunghiulare dintr-un material lucios, argintiu, aflate în afara mesei, direct pe sol.
Cablurile fine sunt extrem de flexibile și ușoare iar în interiorul lor se observă mici impulsuri luminoase care alunecă pe toată lungimea lor.
La apropierea de oricare dintre mese, se activează simultan pe suprafața ei o proiecție holografică care prezintă aspecte dintr-un anumit domeniu științific. Imaginile tridimensionale sunt perfecte și foarte mari, cu o înălțime de aproape doi metri și jumătate. Pe suprafața dreptunghiulară a meselor din piatră șlefuită există o fantă îngustă, lungă de câteva zeci de centimetri, paralelă cu latura mare a mesei din care apar proiecțiile holografice. Proiecțiile rulează singure însă în același timp ele sunt interactive și depind de cel care le urmărește și atinge suprafața mesei.

Combinații genetice

Urcând pe un trepied adus special, se poate vedea că suprafața meselor este acoperită cu o peliculă dintr-un material sticlos, întunecat. Pelicula e împărțită în mai multe pătrate mari delimitate prin linii drepte, care formează un fel de caroiaj. La una dintre mese domeniul proiecțiilor este biologia astfel că se derulează imagini cu plante și animale, unele complet necunoscute. Atingând unul dintre pătrate, holograma înfățișează structura corpului uman a celui care dirijează proiecția. Se derulează imagini holografice ale diferitelor zone ale corpului care se rotesc mereu. Alte pătrate arată proiecții ale altor ființe, de pe alte corpuri cerești. Atingând simultan două pătrate diferite se înfățișează o analiză științifică complexă prezentând ADN-ul ființelor respective și posibilitățile de compatibilitate între ele. Pe lateral, apar linii verticale cu explicații în ciudata scriere iar în final apare forma mutantă cea mai probabilă, ca o combinație între cele două informații genetice.

Giganți adevărați

Cei care au construit întregul edificiu trebuie că erau foarte înalți, altfel nu se pot explica dimensiunile gigantice ale tuturor obiectelor din Sala Proiecțiilor.
O confirmare a existenței uriașilor pe teritoriul României o găsim în ziarul Ziarul. Echipa de la Ziarul este însoțită de cercetătorul Vasile Rudan, care a semnalat faptul că “poveștile” oamenilor din comuna Bozioru despre uriașii care au locuit pe acele meleaguri au și dovada concretă: o necropolă cu schelete de uriași. Aceasta a fost descoperită întâmplător, în urmă cu peste 20 de ani, când s-a hotărât ca în Scăieni să se planteze o livadă de meri. Săpând pe o colină, sătenii au descoperit schelete uriașe, măsurând în jur de 2,40 metri, chiar mai mult. “Drăgoi Ilie, unul dintre cei care au lucrat atunci la livada de meri, ne duce la fața locului. Până la “culmea” unde fuseseră plantați pomii, coborâm în panta abruptă, pe o uliță înecată de noroi.
O dată ajunși, nea Ilie ne arată întreaga livadă, care acum nu mai rodește: “Peste tot sunt mormintele uriașilor. Făceam gropi, să plantăm puieții, când dau de o căpățână de om, mare cât un dovleac de prăsilă. Nici că mai văzusem așa ceva. Ne uitam toți cruciți. Sap mai departe și dau și de niște oase de la picioare, cât aracii de vie. O namilă de om fusese răposatu”.
Există multe legende care amintesc despre vremurile când pe Pământ trăiau uriași. Mitologiile sumeriană, egipteană, hitită, greacă au un întreg “capitol” despre războaiele purtate de zeii cei bătrâni cu generația titanică, ființe de dimensiuni gigantice, zămislite de zei.

Planul secret pentru Roșia Montană



Sa recapitulam firul evenimentelor.

1. Ponta fuge cu bona filipineza la Miami in plin scandal al privatizarii CFR Marfa, cu impact dureros asupra a mii de ceferisti viitori disponibilizati. Primul gest eroic pe care il face dupa “vacanta” de la Miami este sa eludeze legile si Constitutia si sa trimita Parlamentului un proiect de lege ILEGAL si ILEGITIM privind exploatarea de la Rosia Montana. Ponta a fost ajutat de prietenul si ministrul Sova, a carui mama este exact avocatul Gold Corporation!
2. In timp ce liberalii si Crin accepta “driblingul” lui Ponta, de a fenta avizele a vreo 10 ministere, poporul iese in strada in ceea ce va ramine cea mai importanta manifestatie civica din ultimii 23 de ani. Actiunile Gold Corporation cresc puternic pe bursa, avind in vedere ca premierul si numarul 2 din Stat, impreuna cu majoritatea 70% USL-amista, sustin puternic “mineritul cu cianuri” de la Rosia Montana.

3. “Vrajit” de numarul mare de protestatari, Presedintele renunta sa mai sustina mineritul cu cianuri de la RM declarindu-se neutru!!!

4. Dupa 8 zile de proteste, culminind cu seara de duminica 8 septembrie 2013, cind au iesit pe strazile Bucurestiului aproape 20.000 de manifestanti impotriva proiectului Ponta, cuplul tragi-comic Antonescu-Ponta declara ca Parlamentul nu va sustine acest proiect de lege pontisto-antonescian! Curat murdar mon cher! Evident, actiunile Gold Corporation se prabusesc, prilej bun pentru speculatori sa cumpere ieftin. Dar…

5. Daca Ponta si Antonescu ar fi fost ingerasi, si nu parte a buboiului politic, parca i-as fi crezut. Dar fiindca ii cunosc bine stiu ca cei doi si-au facut o strategie diabolica. Fiecare separat, fiecare cu strategia lui.

6. Strategia lui Ponta e simpla. El nu ajungea premier de doua ori si nici nu vizita Miami daca nu promitea ca va gasi o smecherie prin care GC sa dea marea lovitura, o sa explic. Prin aparenta infringere in fata strazii, pe care insusi Ponta a anuntat-o, Victoras a sperat ca va demobiliza STRADA, ca va cistiga timp si ca va muta cartoful fierbinte in bratele parlamentarilor. Asfel el scapa de orice raspundere in fata legii, scapa de subminarea economiei nationale, scapa de puscarie. Prin declaratiile sale schizofrenice, Ponta mai contribuie si la influentarea pe bursa a actiunilor Gold Corporation.

7. Intr-o schizofrenie de o alta dimensiune, Antonescu respinge si el, in ultima secunda, proiectul lui Ponta, sperind sa puncteze pozitiv in fata protestatarilor si uitind ca nevasta lui a luat bani de la lobby-ul GC pentru a sustine mineritul cu cianuri in Parlamentul European!

8. Si Antonescu si Ponta stiu ca diversiunea le-a reusit si mai stiu ca, pe 17 septembrie, parlamentarii corupti, majoritari, vor vota pentru exploatarea de la Rosia Montana.

9. Protestatarii au inteles ca dupa 15 ani de lupta permanenta e greu de crezut ca vin “ingerasii” Crin si Ponta si rezolva peste noapte situatia. Daca cei doi erau cinstiti ar fi retras proiectul de lege inca din prima seara a protestelor dar amindoi sint extrem de santajabili asa ca isi joaca rolul pina la capat.

10. Ce nu se stie este ca Parlamentul nu poate primi acest proiect de lege criminal daca nu are avizele de la toate ministerele implicate, este absolut ilegal. Cu toate acestea exista mari presiuni pentru ca proiectul lui Ponta sa intre la votul parlamentar din 17 septembrie.

11. Gold Corporation are nevoie ca de aer de votul parlamentar din 17 septembrie. Pina atunci, cum spuneam, speculatorii straini dar si romani vor cumpara actiunile prabusite ieri ale GC. Sper ca realizati ca prin votul pozitiv din 17 septembrie, parlamentarii vor creste enorm actiunile GC.

12. Crin si Ponta vor incepe, dupa 17 septembrie, o ampla campanie impotriva “tradatorilor” din Parlament care au vindut resursele patriei si vor cere interzicerea exploatarii cu orice pret.

13. Abia de acum Gold Corporation da lovitura URIASA!!! Daca incep exploatarea, avind votul parlamentar, vor avea peste 90% din aceste resurse uriase! Iar daca GC se va retrage din Romania, in fata presiunilor uriase ale “patriotilor” Crin si Ponta, atunci vor fi indreptatiti, abia atunci, sa ceara despagubiri enorme din partea romanilor, de citeva miliarde de dolari, avind in vedere ca Parlamentul le-a dat verde!

14. Desi sint dusmani de moarte, fiindca si Crin si Ponta vor sa fie Presedinte de tara in 2014, soarta amindurora depinde de votul din Parlament. Abia dupa votul parlamentarilor, cind cei doi vor fi scapati de catre procurori si de linsajul public, ei vor incepe sa se bata intre ei pentru fotoliul prezidential! Pina atunci sint frati de frati in cea mai importanta tradare nationala! Amindoi sint gata sa isi sacrifice partidele, USL-ul, proprii parlamentari, pentru a spera la fotoliul prezidential.

Daca cei doi vor retrage criminalul proiect de lege privind Rosia Montana de la votul parlamentar, vor fi amindoi condamnati sa piarda orice speranta la Presedintie si risca impreuna ani grei de puscarie pentru subminarea economiei nationale! Restul e cancan!

Sa fiti iubiti!

Radu Moraru

Sursa: http://www.nasul.tv/2013/09/10/planul-secret-pentru-rosia-montana/

http://danielroxin.blogspot.ro

Psihologia fericirii

Exista cu adevarat o psihologie a fericirii? Cati oameni din jurul tau nu iti marturisesc, uneori chiar pana ajung sa te plictiseasca, "Vreau sa fiu fericit!" Cu toate acestea, asa cum ne tot sfatuiesc inteleptii de azi si de ieri ai lumii, fericirea este un lucru relativ. Ceva ce ne fericea altadata nu ne mai ofera satisfactii in prezent si chiar ne intristeaza maine...

Motivele fericirii sunt atat de multe... "Daca asa gasi omul potrivit, sufletul pereche, si m-as casatori cat de curand cu acesta, nimic nu ar mai putea sta in calea fericirii mele!" "Daca as avea o alta casa, o noua masina, un iaht, sau un nou job, nu mi-ar mai trebui nimic altceva!" "Ah, daca as putea da nastere unui copil, ce mi-ar mai putea lipsi?" "Uf, ce bine ar fi daca asa putea renunta la munca pentru a sta cat mai mult in preajma copiilor mei!" "Daca as slabi cu cel putin 10 kilograme as fi in culmea fericirii!" "Ah, daca as iesi mai repede la pensie!" "De as avea posibilitatea de a calatori cat mai mult, nimic nu mi-ar mai putea intina fericirea!"

Atunci cand cineva isi implineste una din aspiratiile de mai sus (si multe altele pe langa ele) are senzatia ca a ajuns in rai... pana cand ajunge sa se obisnuiasca cu paradisul sau personal si porneste sa caute o alta sursa a fericirii. Psihologii numesc acest fenomen eterna moara a hedonismului, in care un lucru nu ne mai satisface pe masura ce trece timpul si ne provoaca sa cautam un alt mijloc de a gasi placere. Cu cat ne simtim mai fericiti, cu atat mai mult aspiram sa ne inaltam pe si mai inalte trepte ale fericirii. Cu cat acumulam mai numeroase si mai calitative lucruri, vrem sa avem mai si multe ori mai valoroase obiecte sau trairi ale fericirii.

Psihologii stiu de multa vreme ca nu este deloc usor sa ajungem la fericire. Psihologia pozitiva nu inceteaza sa examineze diverse cai de a avea pozitive experiente de viata subiective (placeri, fericiri), trasaturi pozitive (puncte forte, interese) sau a adera la institutii cu o influenta pozitiva asupra noastra (biserici, credinte, scoli, comunitati).

Martin Seligman, considerat frecvent drept intemeietorul psihologiei pozitive, era de parere ca o fericire autentica este asociata cu alegerile pe care le facem pentru a ne simti cat mai bine in viitor ("Ma voi casatori cu alesul inimii mele, asa ca voi fi fericita", "Vom pleca in concediu la Miami Beach, asa ca nu avem cum sa nu fim fericiti!"). Potrivit acestei teorii, scopul esential al vietii noastre este sa ne simtim bine, asa ca ne orientam spre optiuni conforme acestui tel. Chiar asa sa fie?

Cred ca viziunea psihologica de mai sus nu are cum sa ne explice de ce alegem adeseori sa facem lucruri ce nu ne furnizeaza placeri personale, cum ar fi sa avem grija de batranii nostri parinti sau sa ii ingrijim din tot sufletul pe bebelusii nostri. Selingman a incercat de curand sa isi amelioreze teoria luand in considerare importanta pe care o acordam relatiilor noastre umane si a impactului acestora asupra deciziilor noastre si a felului cum ne vedem implinirea in viata. Potrivit acestor consideratii, suntem atasati de copilasii si parintii nostri intrucat ii iubim (chiar nu stiam asta si mai inainte?) Pentru ca au nevoie de ajutorul nostru. Deoarece acest lucru conteaza cu adevarat pentru noi. Fiindca ajungem sa credem ca asa ceva este bun si drept.

Psihologia pozitiva ne invata ca atunci cand ne simtim bine suntem pe cale de a face bine. Nu ne spune inca cu limpezime ca si reciproca este adevarata: atunci cand facem bine ne simtim bine, si suntem pe cale de a fi fericiti. Nu ma pot impiedica sa nu va intreb: ni se intampla acest lucru pentru ca asa sta in firea noastra sau din pricina grauntelui de dumnezeire ce incolteste mereu in noi?

Sursa: http://www.diane.ro

Evrei ce se ridică împotriva sionismului: Viaţa unui evreu american în Israel (2)

Citeste prima parte aici:
http://sfatuitoarea.blogspot.ro/2013/09/evrei-ce-se-ridica-impotriva.html

Religia
Ţara pe care a ridicat-o Israelul - şi care mai înainte a fost cunoscută sub numele de Palestina - a fost străbătută de Moise, de Iisus Hristos şi de Mahomed; fiind leagănul marilor evenimente religioase, cu drept cuvânt i s-a spus Ţara Sfântă. Însă unii ar putea presupune că dacă Palestina a devenit Israel, şi Israelul trebuie să păstreze acel caracter de "Ţară Sfântă".

Când Palestina era locuită de arabi palestinieni şi de către evrei palestinieni, între ei a domnit o convieţuire armonioasă. De când au năvălit sioniştii, au transformat Israelul în naţiunea cea mai păcătoasă, în care numai cca 5% din evrei sunt religioşi. Singurii credincioşi din Israel sunt arabii mahomedani şi creştinii.

Legile Israelului persecută toate religiile

Este împotriva legii să încerci să converteşti un evreu la o altă religie, chiar şi dacă evreul respectiv este un ateu sau un umanist.

Un creştin este lăsat să-şi predice credinţa, dar numai în interiorul unei clădiri, a Bisericii, dar în afara clădirii respective, pe stradă, numai să vorbeşti despre credinţa creştină şi eşti pasibil de o pedeapsă de cinci ani de închisoare.

Dacă dai un Nou Testament unui evreu, poţi primi cinci ani de închisoare. Chiar şi dacă-i dai un cadou nevinovat unui evreu, ca de exemplu alimente etc. poate fi interpretat ca o tentativă de a-l ademeni, de a-l converti.

Acelaşi regim sever se aplică şi mahomedanilor. Problema religioasă este foarte delicată pentru sionişti, pentru că atât evreii cât şi cei care nu sunt evrei văd Israelul ca pe o ţară religioasă, cu deplină libertate pentru a-ţi practica propria credinţă religioasă. De aceea sioniştii nu îndrăznesc să persecute religia iudaică, de teamă de a nu răscula întreaga opinie contra lor, astfel încât deocamdată o tolerează împotriva voinţei lor.

Poporul ales
Poporul american a fost făcut să creadă că evreii sunt poporul ales al lui Dumnezeu. Acest mit a fost iniţiat de un grup de rabini care au luat extrase din Biblie şi le-au interpretat în aşa fel încât să însemne că ei ar fii aleşii lui Dumnezeu. Nu este însă straniu ca tocmai cei mai necredincioşi sunt aceia care ţipă sus şi tare că ei ar fi aleşii lui Dumnezeu?

Cineva care a citit cu atenţie Biblia ştie că pe vremuri Dumnezeu a făcut anumite favoruri evreilor, dar aceste favoruri au fost rezultatul unor convenţii care cuprindeau anumite condiţii. Acestea prevedeau că evreii trebuie să se supuna Cuvântului lui Dumnezeu. Evreii însă au călcat aceste convenţii de multe ori şi L-au respins chiar şi pe Dumnezeu, întorcându-şi faţa către Mamona. Nu trebuie să fii un erudit al Bibliei ca să-ţi dai seama că până şi cei credincioşi şi-au pierdut calitatea de a fi aleşii lui Dumnezeu.

Violenţă şi teroare
La primul congres al sioniştilor, ţinut în 1897 la Basel în Elveţia, unul dintre scopurile propuse a fost crearea unui stat pentru evrei în Palestina. În acea epocă erau foarte puţini evrei în Palestina şi aceia erau aproape toţi sefarzi, care trăiau în bună vecinătate cu arabii. După congresul din Basel au început emigrările spre Palestina ale evreilor ashkenazi şi cumpărarea a tot ce li se oferea ca teren.

Totuşi, prin 1920 abia 2% din suprafaţa Palestinei era în mâinile evreilor. În 1948, anul când a fost declarată Palestina ca stat al evreilor, suprafaţa posedată de evrei era încă sub 6%. Pentru a putea "acomoda" cât mai mulţi evrei, ei aveau nevoie de mai mult teren, însă arabii palestinieni refuzau să vândă. Pentru a obţine mai mult teren sioniştii ashkenazi au recurs la teroare.

Primul atac l-au dat asupra localităţii Deir Yassin. În 9 aprilie 1948, două bande de terorişti, Irgun şi Stern, au atacat şi au masacrat peste 250 de persoane, adulţi, femei şi copii. Conducătorul atacului a fost Menachem Begin, cel care mai târziu a devenit prim-ministru. În legătură cu acest masacru el a declarat: "Fără acest atac asupra lui Deir Yassin azi nu am fi avut Israelul".
Acest masacru a băgat groaza în Palestinieni care au început să fugă din calea lor. Teroriştii sionişti cutreirau satele cu maşini cu megafoane ameninţând populaţia că dacă nu vor fugi de bunăvoie, masacrul de la Deir Yassin se va repeta.

Au urmat apoi alte masacre:
- au omorât 60 de palestinieni în Balad Esh-Sheikh;
- au aruncat în aer 20 de locuinţe în Sa-Sa, omorând 60 de femei şi copii;
- au omorât un mare număr de femei care lucrau în Mănăstirea Sf. Simion din Ierusalim;
- au omorât 200 de persoane, majoritatea bătrâni, în satul Ed-Dawayimeh;
- au omorât 51 de muncitori când se întorceau de la munca câmpului în Kafr Quasem;
- locuitorii creştini din Kaba Bir-im au fost alungaţi iar locuinţele distruse. Au profanat cimitirul şi au distrus 73 de cruci de morminte.

În această perioadă de câteva luni cât a durat teroarea, cca. 300 000 de palestinieni şi arabi creştini au fost alungaţi de la casele lor iar cei care au refuzat să plece au fost omorâţide către ashkenazii comunişti.

După 14 mai 1948, ziua în care a fost declarată înfiinţarea statului Israel, au fost distruse 350 de biserici creştine şi moschei arabe de către teroriştii sionişti.

Sioniştii îşi elimină adversarii
Pentru a-şi atinge scopul, sioniştii nu vor lăsa pe nimeni să le stea în cale. În cursul celui de Al Doilea Război Mondial sioniştii au colaborat strâns cu naziştii germani, trimiţând masele evreieşti în lagărele de concentrare hitleriste. Nu a fost deloc o surpriză nici scufundarea vasului "Patria", care transporta 252 de evrei emigranţi spre Palestina, bănuiţi de către sionişti că le sunt adversari.

Într-un alt incident din aceleaşi temeri, a fost scufundat vasul "Struma", fiind omorâte 760 de persoane.

Nici chiar mari personalităţi politice nu au fost imune la atacurile teroriste ale sioniştilor. În 1948, într-un efort de împăcare a situaţiei în acea regiune, Naţiunile Unite l-au trimis pe Contele Folke Bernadotte, care vroia să împartă Palestina în două, pentru evrei şi pentru pelestinienii arabi. Acest lucru i-a înfuriat pe sionişti şi sfidând statutul diplomatic, justiţia şi bunacuviinţă, l-au omorât pe el şi pe şoferul său în drum spre casă pe una din străzile Ierusalimului.

Zeci de milioane de suflete au fost masacrate în Rusia după revoluţia comunistă iniţiată şi susţinută de către sionişti. Acum, în Palestina, urmează aceeaşi cale. Pentru a-i alunga pe arabi de la vetrele lor ei au măcelărit nenumărate mii de suflete şi au lăsat fără locuinţe alte câteva sute de mii.

Problema care se pune este: Câţi arabi vor ucide ei când vor câştiga controlul absolut asupra Orientului Mijlociu şi când vor fi câştigat şi controlul fizic total asupra Americii?

Este în joc acum libertatea sau sclavia
După părerea lui Jack Bernstein, autorul broşurii din care a extras acest rezumat, pentru a-i împiedica pe sionişti în conspiraţia lor există două puncte cheie:

1. Unul din pilonii de acţiune ai sionisto-bolsevicilor este în New York. De aici a plecat sprijinul financiar şi organizatoric şi s-a stabilit planul de bătaie pentru revoluţia comunistă din Rusia. Această revoluţie a instalat cel de al doilea pilon al conspiraţiei la Moscova, care nu s-ar fi realizat fără acest sprijin al New Yorkului.
2. Comunismul nu s-ar fi născut şi multe din problemele cu care trebuie să se confrunte poporul american acum nu ar fi existat dacă poporul american ar fi fost corect informat asupra acţiunilor sionisto-comuniste din New York. Înainte însă de a fi început această conspiraţie, ei şi-au asigurat controlul presei şi în special al agenţiilor de ştiri naţionale şi internaţionale. Din moment ce şi-au asigurat acest control şi asupra staţiilor de radio şi televiziune, ei au avut posibilitatea să dea sensul dorit de ei ştirilor sau chiar să le omită total pe cele cu privire la conspiraţia lor.

Singura soluţie rămâne demascarea lor.

În 1920, Henri Ford scria : "Dacă poporul american ar ajunge vreodată să cunoască adevărul despre această clică de evrei, asta ar putea să fie scăparea."

Ceea ce ar fi vrut să spune Henri Ford este: Dacă poporul american ar afla adevărul, el ar iniţia orice acţiune ar fi necesară pentru a opri conspiraţia acestei bande de evrei sionisto-bolsevice.

Unele persoane avizate încearcă să informeze poporul american despre pericolul ce-l reprezintă sionismul pentru America şi pentru lumea liberă, însă, încă este mult prea puţin pentru a avea un efect. Ar fi în interesul aproape a tuturor ca în mod liniştit însă susţinut să ajute la difuzarea unor astfel de ştiri.

O înfruntare
Conţinutul acestei cărţi ar putea să provoace o reacţie puternică în rândul sioniştilor. Sunt în deplină gardă în ceea ce priveşte tactica voastră, fraţii mei sionişti, cu care-i aduceţi la tăcere pe toţi aceia care vă expun planurile subversive.

Dacă persoana respectivă este un creştin, voi urlaţi: "Eşti un antisemit!", ceea ce nu este mai mult decât un nor de fum menit să vă ascundă acţiunile.

Dacă însă persoana respectivă este un evreu, voi recurgeţi la alte mijloace, ca:
- întâi îl ignoraţi, în speranţa că informaţiile sale nu ajung la un public prea numeros;
- dacă informaţia străbate la cercuri mai largi, voi începeţi să ridiculizaţi atât informaţia cât şi persoana sau persoanele în cauză;
- dacă asta nu-i suficient pentru a-l scoate din scenă, voi încercaţi să-i asasinaţi caracterul. Dacă el nu a avut până acum scandaluri, voi sunteţi dispuşi oricând să i le fabricaţi;
- dacă nici asta nu ajunge, atunci recurgeţi la atac fizic;
Dar niciodată nu aţi încercat să vă justificaţi acţiunea.
Aşadar, înainte de a începe să-mi astupaţi gura, eu vă ofer această înfruntare:
- să constituiţi un grup de sionişti care să vă susţină cauza, şi eu voi susţine un număr egal de persoane antisioniste şi pro-americani şi câţiva martori.
Atunci sioniştii şi anti-sioniştii vor dezbate cele scrise în această carte cât şi alt material conex cu conţinutul ei.

Să explorăm aceste informaţii şi să lăsăm poporul american să hotărască singur care dintre ele sunt corecte şi care sunt false.

Nu este asta o înfruntare?

În mod precis aţi accepta această înfruntare dacă cele scrise nu ar fi adevărate, însă, dacă voi începeţi să strigaţi : "Minciuni, toate sunt minciuni!" şi refuzaţi să dezbateţi, prin asta aţi mărturisit poporului american că cele scrise de mine sunt adevărate.

Jack Bernstein, The Noontide Press, 1984

P.S.
"Confruntarea" propusă de autor în rândurile de mai sus nu a avut loc niciodată, dimportivă: la numai câţiva ani după publicarea acestor dezvăluiri - acest evreu, Jack Bernstein - a fost ucis. Ca o ironie a sorţii, Bernstein îşi "prognosticase" tragicul sfârşit. Acest aspect este incredibil, dar totuşi este adevărat. În memoria acestuia am hotărât şi noi să publicăm la rândul nostru rândurile de mai sus.

Articol preluat din Revista Lumea 


Sursa: http://roaim.co.nr

Evrei ce se ridică împotriva sionismului: Viaţa unui evreu american în Israel (1)

Motto:
"În vremurile tulburi ale înşelătoriei universale, a spune cu mult curaj adevărul este un act revoluţionar."
"Orice adevăr mare trece prin trei etape: în primul rând este ridiculizat, în al doilea rând el este atacat cu vehemenţă şi în al treilea rând el este acceptat ca fiind de la sine înţeles."
(A. Schopenhauer)
Înainte ca Israelul să fi devenit stat în 1948, evreii de peste tot au fost copleşiţi cu propaganda sioniştilor potrivit căreia Israelul urma să devină un cămin al tuturor evreilor, un refugiu al evreilor persecutaţi, o ţară democratică - împlinirea tuturor profeţiilor.

Eu sunt un evreu askenaz care a petrecut 25 de ani în Statele Unite, ţară care a oferit evreilor întreaga libertate şi şanse de prosperitate, şi cu adevărat am prosperat într-atâta, încât o parte din noi, sioniştii, a câştigat poziţii atât de bune încât domină viaţa politică şi financiară din Statele Unite.

Pentru a înţelege povestea pe care sunt pe cale să v-o spun, este necesar ca mai înainte să vă spun ce este sionismul. Propaganda sionistă a reuşit să-i convingă pe americani că sionismul şi iudaismul sunt una şi aceeaşi şi natura lor este religioasă. Aceasta este o minciună sfruntată. 

Iudaismul este religie, dar sionismul este o mişcare politică pornită de către evreii aşkenazi din răsăritul Europei care au constituit de multă vreme forţa principală în propagarea socialism-comunismului. Scopul ultim al sioniştilor este GUVERNUL MONDIAL SUB CONTROLUL LOR. Socialismul şi comunismul sunt doar instrumente cu care vor să îşi atingă scopul.

Am fost o victimă a propagandei sioniste
După războiul din 1967, noi evreii am fost foarte mândri că ţară noastră a ieşit mai puternică şi învingătoare. Şi atunci am fost copleşiţi cu propaganda. Astfel, între 1967 şi 1970, cca. 50.000 de evrei-americani am căzut victimele acestei propagande şi ne-am dus în Israel. Am fost animat şi de sentimentul de a putea înfrunta problemele şi a face pionerat în folosul fraţilor mei evrei.

Nu am avut momente de emoţii când am părăsit Statele Unite pentru că aveam întoarcerea asigurată prin dubla cetăţenie care ni s-a acordat. Noi evreii, ne bucurăm în Statele Unite de acest favor de a putea avea în acelaşi timp ambele cetăţenii, favor care nu se acordă altor cetăţeni.

Sosirea în paradisul evreiesc

Înainte de a pleca spre Israel, am obţinut nişte aranjamente ca să stau la sora unei cunoştinţe, Fawzia Daboul şi la mătuşa ei. Sosit la aeroport în Israel, un autobuz m-a dus la locuinţa doamnei Daboul. Când am văzut-o pe Fawzia, m-am îndrăgostit de ea imediat. Ea era evreică sefardă din Irak, care, victimă şi ea a progagandei sioniste, a ajuns astfel în Israel.

După două zile de stat la ele, m-am dus să petrec şase luni în kibutzul Ein Hashofet, unul dintre cele 150 de astfel de comune care funcţionează în Israel.
Este important să menţionez că sistemul de kibutz din Israel este marxist, adus în Israel din Rusia şi Polonia. Aceştia formează acel grup de comunişti numit bolşevici.

Şi mai departe doresc să evidenţiez şi chiar să subliniez, că acelaşi grup de evrei ashkenazi comunişti - bolsevici - care au emigrat în Israel au pus mâna pe conducerea sionismului în Israel şi de atunci domină viaţa politică a acestei ţări.

Să revenim însă la kibutz. Până în anul 1967 întreaga muncă în kibutz era efectuată de către evrei. De atunci, toate muncile sunt efectuate de arabi contra unui salariu mizerabil şi de către voluntari de peste ocean. Membrii kibutzului primesc hrană şi îmbrăcăminte şi o mică sumă de bani pentru alte nevoi. Restul câştigului intră în caseria kibutzului.

Fiecare din aceste kibutzuri este afiliat unui partid politic marxist, de la socialişti, până la îndârjiţii de comunişti. După patru luni am fost bucuros să pot părăsi kibutzul, cu două luni mai înainte decât programasem, pentru că vroiam să mă căsătoresc.

Căsătoria

Ceremonia căsătoriei a fost în stil sefard. Foarte simplă însă frumoasă. Am fost foarte fericiţi, însă pe alte planuri această căsătorie a creat numai probleme. Ziva era sefardă, cum am mai spus, iar eu ashkenaz. Prin urmare, o astfel de căsătorie este considerată mixtă în Israel şi stârneşte probleme, lumea ridică din sprâncene când aude de ea. Pentru a înţelege acest lucru, trebuie să ştii ce-i deosebeşte pe sefarzi de ashkenazi.
Propaganda evreiască în America lăsa lumea să creadă că un evreu este un evreu, o rasă a unui popor şi că acest popor este alesul lui Dumnezeu. De problema poporului ales am să mă ocup mai târziu. Deocamdată trebuie să afirm că evreii nu constituie o rasă. Sunt două grupe distincte de evrei, care provin din regiuni foarte diferite: sefarzii - din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, iar ashkenazii - din Europa de răsărit.

Sefarzii constituie grupul cel mai vechi şi dacă vreunul este grupul de evrei descris de Biblie, atunci poate fi numai acesta. Ei sunt înrudiţi cu arabii, de care-i deosebeşte doar religia.

Ashkenazii - care acum constituie 90% din totalul evreimii - au o apariţie destul de stranie. Conform istoricilor, dintre care mulţi evrei, ashkenazii au apărut în urmă cu vreo 1200 de ani. Lucrurile s-au întâmplat astfel: La graniţa de răsărit a Europei a existat un trib numit Khazari. Pe la anul 740 regele khazarilor şi cu suita sa au hotărât să aleagă o religie pentru popor. Au convocat pe reprezentanţii celor trei mari religii, creştinii, mahomedanii şi iudeii pentru a-şi expune dogmele. Dacă ar fi ales islamul, i-ar fi supărat pe creştini, şi invers, dacă ar fi ales creştinismul, s-ar fi supărat islamul. Ambele fiind vecine şi puternice, au ales iudaismul care era mai îndepărtat şi nu-i deranja pe vecini. Alegerea iudaismului de către khazari a fost mai mult din calcule politice decât din consideraţii dogmatice.

Cândva prin secolul al XIII-lea, khazarii au fost alungaţi din locurile natale spre vest şi s-au stabilit prin Rusia occidentală şi Polonia. Aceşti khazari sunt numiţi acum evrei ashkenazi, care sunt evrei după religie, nu şi de sânge. De-a lungul istoriei, aceşti ashkenazi ruşi şi polonezi au practicat comunismul şi au încercat mereu să-l impună şi în Rusia.
Din cauza interferenţei lor în afacerile guvernamentale ale Rusiei, au ajuns să fie persecutaţi în ţările lor. Atunci au început să migreze mai mulţi către Palestina, către America Latină şi un mare număr către Statele Unite.

În 1897 sioniştii au ţinut primul congres la Basel, în Elveţia. Acolo au hotărât înfiinţarea unui stat israelit şi au început să caute căile prin care să poată realiza aceasta. Marea Britanie le-a oferit teren în Africa, însă ei doreau Palestina. Pe atunci, Palestina era locuită de cca o jumătate de milion de arabi şi un număr redus de evrei sefarzi înrudiţi prin sânge cu arabii, cu care au trăit în armonie de-a lungul secolelor.

Având aleasă Palestina ca patrie a lor, mulţi evrei ashkenazi au început să emigreze spre Palestina. Majoritatea acestora erau adepţi ai comunismului. Când cineva se gândeşte la evrei în legătură cu Israelul, trebuie să facă deosebire între evreii ashkenazi şi sefarzi pentru că, după cum am mai spus, evreii nu sunt un popor unit. Ei sunt despărţiţi politic, social şi mai ales rasial. Şi acum înapoi la Ziva care era sefardă şi la mine, care eram ashkenaz şi la viaţa noastră în aşa-zisul Israel democratic.

Sefarzii sunt cetăţeni de categoria a 2-a
În primii trei ani de căsătorie a trebuit să locuim împreună cu mătuşa Zivei, din cauza lipsei de locuinţe cât şi din cauza unor consideraţii antagonice de natură rasială.
Locuinţele în Israel se acordă pe următoarea schemă:
- evreii ashkenazi care au trăit în Israel mulţi ani sunt primii care primesc locuinţă.
- după ei vin evreii ashkenazi care vin din Europa, în mod deosebit dacă ei sunt căsătoriţi cu cei născuţi în Israel.
- apoi urmează evreii ashkenazi care au venit din Statele Unite, mai ales dacă sunt căsătoriţi cu cei născuţi în Israel.
- urmează evreii sefarzi ca a patra categorie ca să primească locuinţe, dacă mai rămân disponibile.
- şi ultima categorie este cea a arabilor, a druzilor şi a creştinilor.
Împărţirea serviciilor urmează aceeaşi schemă.

Eu, ca evreu din Statele Unite, cu toate că eram ashkenaz am fost pus într-o categorie mai la urmă, pentru că eram căsătorit cu o sefardă, şi asta a fost a doua experienţă amară a mea ca o consecinţă a consideraţiilor rasiale.

Chiar de la începutul sosirii mele în Israel, am fost deseori insultat şi mi s-a spus foarte brutal că noi, evreii din Statele Unite suntem toleraţi în Israel numai pentru banii noştri.

Mi-au spus-o de la obraz: "Noi avem nevoie de banii voştri nu de voi. Duceţi-vă acasă." Singurii bineveniţi dintre noi au fost aceia care aveau carnetul de membru al partidului comunist în buzunar, şi care erau cam 10.000 din 50.000 sosiţi în Israel. Aceştia erau cap de listă în ceea ce priveşte repartizarea de locuinţe şi servicii, pentru a evidenţia încă o dată caracterul marxist şi rasist al statului Israel. Ceilalţi 40.000 de "americani" s-au întors între timp şi ei acasă.


Cele trei feţe ale Israelului

Din cele spuse până acum rezultă că Israelul este un stat marxist-comunist. Asta ar fi corect într-o anumită măsură, dar Israelul mai are două feţe, şi anume, una fascistă şi alta democrată.

Evreii ashkenazi din Rusia si Polonia care au emigrat spre Palestina au adus cu ei ideologia marxist-comunista pe care au aplicat-o aici. Evreii ashkenazi care au venit din Germania, cu toate că au avut simpatie pentru marxism, au încercat totuşi să aplice anumite practici ale naziştilor. În timpul celui de al doilea război mondial, elita ashkenazo-sionista a evreilor din Germania a colaborat strâns cu autorităţile germane la persecutarea maselor evreieşti. Ei, care sunt bine antrenaţi în Germania lui Hitler, au impus în Israel multe din practicile nazismului.

Pentru a lăsa impresia că Israelul este un stat democrat, Knessetul se lăsa ales după un stil învechit. Aici încetează aşa-zisa "democraţie" în Israel. Ales este partidul şi nu indivizii care reprezintă partidul - deputaţii. Nu interesează apoi care partid vine la putere, care câştiga alegerile, pentru că elita sionisto-marxistă (cei ce sunt toţi uniţi în a ţine marea masă a populaţiei în ascultare) deţine toate posturile de conducere în toate partidele din Israel).
În schema de organizare a guvernului mondial, misiunea Israelului ar fi de a menţine o stare de conflict permanent în Orientul Mijlociu. Unul din mijloacele sigure pentru a provoca astfel de tulburări este războiul. Pentru a promova această stare de conflict permanent trebuie făcută şi educaţia fizică şi spirituală a tineretului în acest scop. Pentru asta, Israelul a adoptat sistemul hitlerist de organizare a tineretului, care se numeşte Gadna. Chiar şi uniforma lor este kaki, ca aceea hitleristă. Ei sunt antrenaţi şi angajaţi în exerciţii paramilitare.

Mentalitatea aceasta militaristă este atât de avansată în rândurile tineretului, încât, chiar şi la programele lor distractive, ca picnicuri şi aşezări câmpeneşti, ei iau cu ei puştile mitralieră şi se joacă de-a soldaţii...

Odată terminate cursurile secundare, absolvenţii sunt obligaţi să servească trei ani în armată (fetele - doi ani). Pentru marină şi aviaţie, câte 4 ani (fetele - 3 ani). După ce au terminat cu serviciul militar, ei sunt solicitaţi să intre în Shin Bet, serviciul lor secret, asemănător Gestapo-ului, menit să supravegheze întreaga populaţie şi să urmărească duşmanii marxism-comunismului.

Ca în Germania, toată lumea este obligată să aibă asupra sa în permanenţă cartea de identitate. Odată, pentru că mi-am schimbat jacheta, am uitat carnetul de identitate acasă. Am fost oprit şi mi s-a cerut legitimaţia. Am fost dus la poliţie. Aici mi s-au dat două ore ca să chem soţia s-o rog să îmi aducă carnetul la poliţie pentru că altfel aş fi fost închis fără nicio altă judecată pentru 16 zile.
Asta este o dovadă în plus de cât de poliţienesc este statul Israel, care se pretinde totuşi a fi "democratic".

În Germania nazistă întreaga populaţie a fost supusă regimului hitlerist. Minoritatea evreiască a fost persecutată de elita evreiască a ashkenazo-sionistilor care au colaborat cu Gestapoul în persecutarea maselor de evrei. Mulţi dintre aceşti colaboratori ai Gestapoului au venit apoi în Israel şi s-au alăturat celeilalte elite ashkenazo-marxiste venită din Polonia şi Rusia pentru a impune caracterul marxisto-nazist al Israelului de astăzi. Aceşti "ashke-NAZI" - structura statală a Israelului - sunt un amestec de socialism naţional cu socialism internaţional.

Turiştii în Israel

Turismul este una din sursele mari de venit ale Israelului. Cea mai mare categorie de vizitatori ai Palestinei sunt evreii din America, dar şi creştinii americani. Sunt mulţi care vor să vadă locurile sfinte şi poporul ales. Mulţi dintre aceşti creştini se întorc foarte impresionaţi de cele văzute şi trăite.
Dar aceşti vizitatori nu îşi dau seama că sunt supravegheaţi foarte îndeaproape, pentru a nu vedea şi laturile mizere ale Israelului, exact ca în ţările comuniste. Ei sunt cu multă grijă ghidaţi pe rutele prescrise pentru vizitatori, unde li se arată locurile legate de evenimentele religioase, universităţile, livezile de pomi, realizările tehnice, arta şi, că să le câştige simpatia, le arată şi Muzeul Holocaustului. 

Ei sunt ţinuţi însă la distanţă de ghetouri, de închisorile cu deţinuţi politici în care majotitatea sunt arabi-palestinieni şi evrei sefarzi care sunt supuşi celor mai brutale chinuri. Turiştii nu văd nici crimele, care sunt destul de frecvente, corupţia şi mai ales colaborarea dintre organele de stat şi crima organizată. Ei nu pot vedea structura intimă a statului marxisto-fascist.

Am întâlnit un astfel de turist american care mi-a spus că este copleşit de un sentiment religios de când este în Israel, pământul sfânt. A trebuit să îi răspund: "Încearcă să dai o Biblie unui evreu localnic şi ai să vezi câtă religiozitate şi câtă libertate religioasă există în această ţară. Dacă te vede poliţia că dai o Biblie unui evreu, vei fi arestat."

În ce priveşte Muzeul Holocaustului, trebuie să vă spun că holocaustul nu ar fi avut loc dacă:
1. Conducerea sionismului din Germania nu ar fi colaborat cu naziştii;
2. Dacă sioniştii din toată lumea nu ar fi convins anumite ţări să refuze acceptarea evreilor din Germania. Sioniştii americani l-au convins pe Roosevelt să închidă uşile pentru evreii refugiaţi care au avut posibilitatea să părăsească Germania.

Şi apoi trebuie să adaug că există mulţi inşi, dintre care şi evrei, care pun la îndoială dacă holocaustul a avut loc sau, în orice caz, că a avut loc în dimensiunile pretinse de sionişti. 


(Va urma)

Articol preluat din Revista Lumea 
Sursa: http://roaim.co.nr